UPDATE Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost adoptat marti de plenul Camerei Deputatilor cu 212 voturi pentru, 111 impotriva si 8 abtineri, informeaza Agerpres.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat in plenul Camerei Deputatilor ca proiectul insolventei supus dezbaterii Parlamentului este un important pas inainte, el vine in sprijinul mediului de afaceri punandu-i la indemana instrumente mai eficiente in recuperarea creantelor, propune solutii de prevenire a abuzurilor in procedura din partea debitorului sau a creditorului, propune masuri pentru un proces derulat intr-un termen rezonabil.

"Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa supus astazi adoptarii Camerei Deputatilor propune in fapt un Cod al insolventei punand alaturi in mod corelat si adaptat toate reglementarile ce guverneaza mecanismele de preinsolventa si de insolventa adresate operatorilor economici. (...) Principalele obiective urmarite in elaborarea Codului insolventei - imbunatatirea cadrului normativ prin valorificarea practicii judiciare a legislatiei de drept comparat si a propunerilor primite de Ministerului Justitiei din partea practicienilor domeniului si a mediului de afaceri. Completarea cadrului normativ cu reglementari in domenii ce nu au fost pana acum abordate, de exemplu insolventa grupurilor de societati s-a circumscris acelasi obiectiv de imbunatatire a prevederilor legale aplicabile. Un alt obiectiv a fost acela de a asigura un echilibru mai bun al intereselor in concurs in sensul consolidarii protectiei creditorului. Ultimele imbunatatiri aduse proiectului in Camera Deputatilor consolideaza pozitia finantatorului care contribuie la sustinerea afacerii debitorului si sporirea sanselor de reorganizare. Un alt obiectiv a fost si acela de eficientizare a procedurii insolventei", a sustinut Cazanciuc la dezbaterile asupra proiectului.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, actul normativ propune o viziune integratoare incluzand intr-un singur corpus legislativ generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si institutiilor de asigurare/reasigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati, reglementarea insolventei transfrontaliere. Sunt de asemenea reglementate in noua lege instrumentele de prevenire a insolventei.

Vicepresedintele grupului PNL Alina Gorghiu a solicitat retrimiterea la comisie a proiectului intrucat acesta nu face referire la insolventa persoanelor fizice.

Grupul PDL s-a retras de la ultima parte a dezbaterilor acestui proiect, pe motiv ca este fortata adoptarea legii.

"Cred ca facem o greseala, ca fortam o lege foarte importanta. Eu nu as amesteca insolventa persoanelor juridice cu cele fizice. Ca este cod, ca este lege, le putem regla. E o lege. Daca mai facem una si le unim este cod. Dar aici s-au ridicat niste probleme. (...) Sunt lucruri legate de functionarea acestei legi. Daca nu amanati dezbaterea, PDL va parasi sala", a afirmat deputatul PDL Cezar Preda

Premierul Victor Ponta si-a manifestat marti speranta ca Proiectul de Lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa va fi adoptat de Camera.

"Ne-am intalnit astazi toti parlamentarii coalitiei de guvernare si am discutat. Codul insolventei este cel mai important subiect si cred ca va fi adoptat astazi de Camera Deputatilor", a anuntat seful Executivului.

Proiectul de lege a fost respins de Senat in data de 25 februarie 2014.

Guvernul a inaintat Parlamentului in data de 2 decembrie 2013, in procedura de urgenta, noul Cod al insolventei, de data aceasta sub forma unui proiect de lege, dupa ce Curtea Constitutionala Romaniei a decis ca ordonanta de urgenta privind Codul insolventei este neconstitutionala, fiind admisa sesizarea Avocatului Poporului.

Mediafax informa la acea data ca proiectul transmis de Huvern nu mai prevede ca procedura va fi aplicata si dosarelor de insolventa deja deschise si care nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolventa in audio-vizual.

Proiectul propus de Guvern prevede acum ca noile reguli de insolventa vor fi aplicate procedurilor incepute dupa intrarea in vigoare a legii si nu mai contine un paragraf distinct legat de audio-vizual.

Celelalte reguli sunt pastrate din ordonanta de urgenta initiata in octombrie.

Initial, Guvernul a promovat Codul Insolventei printr-o ordonanta de urgenta, hotarand ca noile prevederi vor fi aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare.

Aceeasi ordonanta includea un paragraf distinct legat de domeniul audio-vizualului si care prevedea ca, in cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, se suspenda licenta audiovizuala cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului.

Aceste doua prevederi au fost insa contestate de Avocatul Poporului, iar judecatorii CC au admis exceptia de neconstitutionalitate si, mai mult, au constatat ca intreaga ordonanta este neconstitutionala, Guvernul fiind astfel obligat sa propuna un nou proiect, promovat acum ca lege, nu ca ordonanta de urgenta.

Decizia Curtii Constitutionale a fost criticata de premierul Victor Ponta, care a acuzat institutia ca sprijina evaziunea fiscala si nu lasa Guvernul sa combata acest fenomen, el afirmand despre actuala lege a insolventei ca incurajeaza companiile sa nu plateasca taxele.