Restrictii la creditare: garantii de 133% pentru creditele de consum si avans de minimum 30% pentru creditele imobiliare in euro

Marţi, 6 septembrie 2011, 17:58 Economie | Finanţe & Bănci

BNR a publicat marti seara pe pagina de Internet proiectul de Regulament privind creditele destinate persoanelor fizice. Creditul ipotecar in valuta va fi acordat cu mult mai multa atentie iar bancile vor fi obligate sa dea clientilor exemple care sa arate cu claritate cum pot afecta modificarile cursului de schimb cuantumul ratelor, se arata si intr-un proiect de Directiva avizata  de  Banca Centrala Europeana. BNR propune ca bancile sa fie obligate sa ruleze "cel mai rau" scenariu care s-ar putea materializa. "La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se vor utiliza următoarele valori: pentru socul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9 % USD. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF; pentru socul pe rata dobânzii - 0,6% pentru toate monedele;  pentru socul pe venit – 6%", se arata in proiect.
Citeste in atasament proiectul integral

 

Ce modifica noul Regulament:

• includerea sucursalelor instituţiilor de credit din state membre în aria de aplicabilitate a reglementării privind creditarea populaţiei;
• definirea creditului de consum şi a celui pentru investiţii imobiliare, astfel încât să se asigure intrarea sub un regim restrictiv a acordării de credite garantate cu ipotecă imobiliară dar care prin destinaţie sunt în fapt credite de consum (ex. credite destinate achiziţionării de autoturisme, echipamente electronice, credite de nevoi personale - garantate cu ipotecă imobiliară).
• menţinerea, de principiu, a regimului actual în ceea ce priveşte accesul populaţiei la creditele cu destinaţie imobiliară şi garanţie ipotecară, respectiv stabilirea gradului maxim de îndatorare pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi cheltuielilor solicitantului de credit;
• impunerea, în plus faţă de regimul actual, a unor niveluri maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea garanţiei, diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare (LTV 85% pentru lei, 70% pentru euro şi 60% pentru alte valute);
• diminuarea gradului maxim de îndatorare doar pentru creditul de consum prin:
  1. introducerea unui criteriu suplimentar de ajustare - riscul de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului
  2. utilizarea unor valori efective pentru elementele pe care se fundamentează nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare
• în cazul creditelor de consum impunerea obligaţiei de prezentare de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea creditului şi limitarea scadenţei iniţiale a creditului la maxim 5 ani;
• introducerea restricţiei cantitative a creditului de consum în valută acordat debitorilor neprotejaţi la riscul valutar (nivelul maxim de îndatorare maxim 10%), în cazul creditorilor care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR;
• impunerea în sarcina creditorilor a obligaţiei de avertizare a solicitanţilor de credit în valută asupra consecinţelor materializării riscului valutar, precum şi de a oferi solicitanţilor recomandări asupra nivelului gradului de îndatorare acceptabil;
• exceptarea, din considerente de oportunitate, a creditelor pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii de la aplicarea măsurilor de limitare a creditării;
• instituirea unei derogări în cazul creditelor acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a noului regulament (creditele aflate în sold) de la noile prevederi privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

"Atitudinea iresponsabila a anumitor actori de pe piata a contribuit la bula imobiliara si a fost unul dintre elementele principale ale crizei financiare. Este evident ca practicile iresponsabile de imprumut trebuie aduse si ele in discutie pentru a evita repetarea conditiilor care au dus la declansarea crizei financiare actuale. In urma procesului  amplu de consultare au fost identificate cateva mesaje cheie. In primul rand, sectorul bancar sustine ca in UE nu exista practici iresponsabile de imprumut in aceeasi masura ca in SUA, de aceea nu este nevoie ca UE sa intervina", se arata in documentul european.

Printre problemele identificate se numara probleme legate de imprumuturile intr-o moneda straina, pe care consumatorii le-au contractat in acea moneda pentru a profita de cursul de schimb avantajos oferit, fara a intelege insa asa cum se cuvine riscul valutar pe care le implica aceste imprumuturi.

Propunerile concrete ale BNR sunt:

• Împrumutătorii analizează capacitatea de rambursare a clientilor pe baza
  unui nivel al veniturilor considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăsi
  cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior

• Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani.

• Valoarea unui credit pentru investiŃii imobiliare nu poate depăsi 85% din valoarea imobilului pentru achiziŃionarea căruia se solicită creditul si/sau din valoarea devizului estimativ în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor denominate în euro sau indexate la cursul euro si 60% în cazul creditelor denominate în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute
• Împrumutătorii trebuie să pună la dispozitia persoanelor fizice care solicită acordarea unui credit în valută sau indexat la cursul unei valute brosuri editate conŃinând avertizări cu privire la posibilitatea si consecintele cresterii costului creditului în cazul materializării riscului valutar, precum si recomandări asupra nivelului gradului de îndatorare acceptabil pentru diferitele categorii de clientelă.

Ce va include Directiva europeana:

• Daca moneda creditului este diferita de moneda nationala, creditorul trebuie sa includa informatii despre formula utilizata pentru calcularea diferentei dintre cursul  de vanzare si cursul de cumparare si despre frecventa ajustarii acestora.
• Daca valoarea ratelor se poate schimba pe durata creditului, creditorul trebuie sa specifice perioada in care valoarea initiala a ratei va ramane valabila si sa precizeze cand si cu ce frecventa se va modifica ulterior.
• Daca moneda creditului este diferita de moneda nationala a imprumutatului, creditorul trebuie sa includa exemple care sa arate cu claritate cum pot afecta modificarile cursului de schimb cuantumul ratelor. Modificarile cursului de schimb date ca exemplu trebuie sa fie realiste, simetrice si sa includa cel putin acelasi numar de cazuri nefavorabile si de cazuri favorabile.
• Daca moneda utilizata pentru plata ratelor este diferita de moneda creditului, cursul de schimb care urmeaza sa fie utilizat trebuie indicat cu claritate. Mentiunea respectiva trebuie sa includa numele institutiei care publica cursul de schimb si momentul calcularii cursului de schimb aplicabil.
• Daca rata dobanzii poate fi revizuita si valoarea ratei dupa fiecare revizuire nu este cunoscuta, creditorul poate indica in tabelul de rambursare aceeasi valoare a ratelor pentru intreaga durata a creditului. In acest caz, creditorul va aduce acest lucru la cunostinta imprumutatului diferentiind vizual sumele care sunt cunoscute de cele ipotetice (de exemplu, utilizand caractere cu dimensiuni diferite, borduri sau umbre). In plus, se va explica intr-un text perfect clar si lizibil care sunt perioadele in care sumele indicate in tabel pot varia si din ce motive. Creditorul va include totodata: (1) daca este cazul, nivelurile maxime sau minime aplicabile; (2) un exemplu pentru modul in care valoarea ratei poate varia daca rata dobanzii scade sau creste cu 1% sau cu un procent mai mare, in cazul in care acesta ar fi mai realist data fiind amploarea modificarilor normale ale ratei dobanzii si (3) atunci cand exista un nivel maxim, valoarea ratei in cel mai rau caz.
  

Criza financiara a avut un impact puternic asupra cetatenilor din Uniunea Europeana iar cei care s-au confruntat in mod direct cu consecintele acestei situatii au fost consumatorii. Multi dintre ei si-au pierdut increderea in sectorul financiar si unele practici de imprumut care inainte erau obisnuite au acum un efect direct. Pe masura ce imprumuturile au devenit din ce in ce mai greu de rambursat de catre imprumutati, numarul cazurilor de neplata si de executare a ipotecilor a crescut. Imprumuturile ipotecare pentru locuinte in UE se ridica la aproape 6 trilioane EUR, ceea ce inseamna aproximativ 50% din PIB-ul UE.

"Contractarea unui imprumut ipotecar este una dintre cele mai importante decizii financiare din viata unei persoane, deoarece ea implica un angajament financiar care poate dura mai multe zeci de ani. In intreaga Europa, nivelurile de indatorare ale gospodariilor sunt in crestere. Cifrele arata ca cetatenii isi ramburseaza datoriile din ce in ce mai greu. Aceasta situatie a dus la cresterea ratelor de neplata si a numarului de executari ale ipotecilor. Datele pot fi influentate si de alti factori decat practicile iresponsabile de imprumut, de exemplu de recesiunea economica globala. Insa datele statistice, alaturi de dovezile calitative din marturiile partilor interesate si de cazuri izolate din diverse parti ale Europei, arata ca nu este vorba doar de o problema ciclica sau limitata la unul sau doua state membre, ci de una generalizata la nivelul UE", se mai spune in document

Directiva nu se aplica: (a) contractelor de credit care prevad rambursarea creditului din veniturile obtinute din vanzarea unei proprietati imobiliare; (b) contractelor de credit acordate de catre un angajator angajatilor sai cu titlu accesoriu, atunci cand aceste credite sunt acordate fara dobanda sau cu o dobanda anuala efectiva mai mica decat cea practicata pe piata si care nu sunt propuse in general publicului.