In noaptea de miercuri spre joi, liderii UE au convenit asupra a trei masuri pentru combaterea crizei din zona euro, masuri indelung asteptate de pietele financiare. Una dintre ele este legata de recapitalizarea bancilor. Trebuie precizat de la bun inceput ca a fost vorba despre un document mai degraba programatic, extrem de general. Detaliile sint asteptate in saptamanile ce vor urma. Singurele puncte clare in discutia legata de capitalizarea bancilor sunt cele legate de data pana la care aceste "buffere" vor fi puse in practica: 31 iunie 2012, si nivelul final la care se tinde: 9%. Suma finala cu care bancile vor fi capitalizate, modalitatea prin care acest lucru va avea loc si celelalte detalii raman deocamdata necunoscute. Ce inseamna acest lucru?
- Informatie de context: recapitalizarea poate fi un exercitiu inutil, date fiind experientele anterioare (Northern Rock, HRE, Dexia, RBS etc) de banci recapitalizate si apoi nationalizate fara mila, dupa cum aminteste si cfo-news.com
Bancile isi vor publica rezultatele pe trimestrul al treilea in luna noiembrie. Abia atunci se va sti cum arata cu adevarat bilanturile bancilor, care e expunerea pe datoria Greciei si de cati bani vor avea nevoie fiecare. Ceea ce EBA a publicat joi este o estimare, datele putand suferi schimbari de la tara la tara si de la banca la banca.
In Franta, presa locala scrie ca Societe Generale (banca-mama a BRD) ar avea nevoie de 3,3 miliarde, BNP Paribas de 2,1 miliarde, iar BPCE de 3,4 miliarde. Sumele sunt - dupa cum scrie presa franceza - provizorii. Bancile franceze au anuntat ca nu vor imprumuta bani de la Stat (de regula asemenea imprumuturi sunt conditionate de limitarea bonusurilor, salariilor, primelor samd), in vreme ce la germani doar Commerzbank a confirmat ca nu va utiliza bani publici. In Spania, Santander ar avea nevoie de aproape 15 miliarde de euro, BBVA de 7,087 mld euro, Banco Popular de 2,362 mld euro, iar La Caixa de numai 602 milioane euro.
Modul in care aceasta capitalizare va avea loc depinde de propunerile pe care bancherii urmeaza sa le faca. Tehnic, capitalizarea poate fi facuta prin vinderea unor active (banca X, prezenta in statul Y in care inregistreaza un rezultat slab, poate decide sa vanda subsidiara din tara Y si sa isi capitalizeze banii astfel obtinuti), prin emiterea de obligatiuni, prin imprumuturi de la Statul de care apartin sau prin nationalizari temporare (dupa restructurare, bancile fiind scoase la vanzare).
- Intrebari care raman
Recapitalizarea bancilor pare a fi totusi un gest cu eficacitate foarte limitata. Cand discutia a fost pusa pe tapet de catre seful FMI, Christine Lagarde, atat Ollie Rehn, cat si JC Trichet au negat faptul ca bancile au nevoie de capitalizare, sustinand ca nu au fost niciodata mai bine capitalizate.
Toate bancile care au fost capitalizate, intr-un final au "murit": Northern Rock, HRE, Dexia, RBS, etc. Bancile nu sufera de o lipsa de capital, ci o lipsa de incredere si de garantii. Criza subprime a demonstrat inca o data faptul ca fragilitatea bancilor consta in pierderea posibila de incredere, nu in cea de capital. Creditele toxice si retrogradarea ratingurilui au contat doar in proportie de 0,17% asupra capitalului. Efectele indirecte au fost mult mai importante decat efectele directe.
Bancile nu sufera insa doar de lipsa de incredere intre ele, ci si de o criza de incredere referitoare la riscul de explozie a zonei euro, caz in care consecintele ar fi. In acest context, o recapitalizare devine inutila, deoarece oricat de mare ar fi capitalul bancilor, nu le va apara in cazul unei implozii a zonei euro sau al unui default al Spaniei, Italiei, Portugaliei samd. Nu in cele din urma capitalizarea este inutila, deoarece proiectul intregului Euroland este eronat, cum spunea Daniel Daianu miercuri.
In absenta rezolvarii crizei datoriilor suverane, recapitalizarea bancilor se face degeaba.
3
3
