"Aprecierea limitata a leului din decembrie (aproximativ 1%) indica faptul ca banca centrala probabil a neutralizat o parte importanta a acestor fluxuri si, deoarece se poate ca aceste tranzactii sa nu se fi terminat, acest comportament ne da motive sa credem ca si urmatoarele fluxuri ar putea fi tratate in mod similar. BNR se poate sa fi implementat o astfel de abordare pentru a completa stocul rezervelor valutare dupa operatiunile din lunile precedente sau poate pentru a limita volatilitatea leului, chiar daca de aceasta data aceasta volatilitate ar fi insemnat o apreciere a monedei nationale", mai noteaza economistii ING.
- Aceasta perioada de constituire a rezervelor pare in mod clar mai lichida decat precedenta. Aceasta se datoreaza presupuselor interventii valutare ale BNR
- Lucian Croitoru: odata cu declansarea crizei financiare internationale, BNR si-a reluat interventiile pe piata valutara
"Ameliorarea acestei reputatii ar permite agentilor economici sa evalueze corect riscurile ratei de schimb si nivelul optim al variabilelor care depind de marimea acestui risc, cum ar fi nivelul datoriei externe si investitiile in sectoarele bunurilor comerciabile (tradable). O ameliorare a reputatiei a aparut in perioada noiembrie 2005-iulie 2007, cand BNR nu a intervenit pe piata. Dar, odata cu declansarea crizei financiare internationale, BNR si-a reluat interventiile pe piata valutara", mai spune Croitoru.
In studiu se precizeaza ca cele mai multe vanzari nete care au depasit 2% din rezerve au avut loc intr-un numar de 10 luni din perioada 2008-2010, in conditiile crizei financiare internationale si a crizelor guvernamentale si politice din perioada 2009-2010.
De asemenea, in perioada 2008-2010 s-au vandut 83,7% din totalul vanzarilor de valuta efectuate de banca centrala in perioada 1999-2010, restul de 16,3% vanzandu-se in perioada 1999-2004, se mai spune in document.
- Cele mai multe cumparari nete mai mari de 2% din rezerve au avut loc in perioada 1999-2004
Cele mai multe cumparari nete mai mari de 2% din rezerve (efectuate in 43 din 50 de luni, adica in 86% din cazuri) au avut loc in perioada 1999-2004, in principal pentru a compensa, prin deprecieri competitive, lipsa de ajustari in sectorul exportator. In aceasta perioada s-au cumparat 59,6% din totalul cumpararilor efectuate de banca centrala in perioada 1999-2010. Dupa adoptarea strategiei de tintire a inflatiei, in august 2005, banca centrala a cumparat 28,3% din totalul cumpararilor se mai precizeaza in studiu.




















Dnul Isarescu, a fost criticat de multe ori aici ( si aiurea si "pe bune"). Ceea ce a facut BNR-ul (si nu-i prima oara ) imi aduce de un proverb romanesc:
Mai bine cu un destept la paguba decat cu un prost la castig.
Coroborat cu inflatia mica din ultimele luni- asta inseamna ca maine nu e exclus sa vedem o scadere semnificativa a dobanzii de politica monetara de 0.5-0.75% din partea BNR.
Ceea ce nu-mi pare normal e ceea ce "raportează" combinat cu faptul că nici o altă bancă activă în România (cu excepţia BNR) nu face astfel de remarci.
ING se comportă ca şi cum ar fi vreo instituţie publică a României şi nu înţeleg de ce. Vreo explicaţie?
economia noastra nu merge doar din exporturi ci se bazeaza foarte mult si pe servicii ,. Acum sunt foarte multe companii si oameni care au imprumuturi in euro si carora le va fi sin ce in ce mai greu sa plateasca datoriile, sa si faca profit sa mai si cheltuie bani. Asa ca mai bine ai ceva stabil decat ceva care fluctueaza, in sus sau in jos.
Ce ma deranjeaza pe mine sunt cei care au impumuturi in euro si se plang de BNR ca nu i-a ajutat si ca e de partea bancilor, pe cand BNR -ul a impumutat 9 miliarde de euro ca sa le tina lor cursul stabil sa nu moara de foame.
Daca leul se devalorizeaza, factura la telefoane creste, chiriile cresc, ratele cresc si probabil mai sunt si altele (iar ce-am exemplificat sunt niste chestii care ar afecta direct o buna bucata de romani). N-am adus in discutie si alte cresteri care ar rezulta de aici, insa indirect (pretul energiei, al benzinei, alimente, etc.).
Asadar raspunsul ar fi: pentru ca ai castiga la buget, dar ai da in cap la o gramada din oameni!
Daca s-ar putea impune ca preturile in ro sa fie exclusiv in lei si sa nu mai poata fi direct raportate la euro (desi nu stiu daca e posibil din punct de vedere legal), atunci am putea fi mult mai liberi sa ne jucam cu moneda in functie de cum ne-ar aduce mai multi bani la buget.
si sa ne gandim un pic: unde mai exportam? fiecare tata vrea acum sa isi cresca productia interna.