Criza si tarile PIGS. Mari imperii si mari dezamagiri. O istorie economica intre anii 0-1998

de DP     HotNews.ro
Duminică, 8 ianuarie 2012, 7:10 Economie | Finanţe & Bănci

Mai intai niste date generale, ca sa avem de unde porni discutia: Pe parcursul ultimilor 2000 de anisori, populaţia lumii a crescut de 22 de ori, venitul pe cap de locuitor a crescut de 13 ori, iar PIB-ul mondial de aproape 300 de ori. O spune Maddison.Daca ne uitam doar la mileniul trecut, numarul locuitorilor a crescut cu o sesime, iar venitul per capita mai degraba a stagnat. Din 1820 incoace acelasi venit/capita a crescut mai mult de opt ori,iar populaţia de cinci ori. Creşterea economică mondială a încetinit în mod substanţial din 1973, iar avansul din Asia a fost compensat de stagnarea sau regresul în altă parte, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro.

Explicarea performanţelor economice au avut trei cauze mari si late:

a)Razboaiele de cucerire sau descoperirea unor zone bogate in resurse;

Un exemplu este descoperirea terenurilor relativ goale şi mlăştinoase de la sud de Yangtze sau introducerea  de noi tehnici in cultura orezului din Vietnam, adecvate pentru multicropping.

 


Acest proces a avut loc între secolele al optulea şi al treispce-lea. În secolul al optulea doar un sfert din populatia Chinei traia la sud de Yangtze. In sec XIII,  erau  mai mult de trei sferturi. In cazul Vietnam, noile tehnologii au urcat productivitatea intr-un ritm dublu fata de cresterea salariilor, ceea ce Tariceanu nu stia. Un caz si mai dramatic a fost întâlnirea Europei cu SUA. Cu America de azi de fapt. Inainte de 1492, continentul era necunoscut europenilor.  Dupa, a urmat dezastrul. Mexic si Peru- cele mai avansate tari din zona  la vremea lor-  au fost cucerite cu uşurinţă, iar trei sferturi din populaţia lor a fost distrusa de boli pe care le-au adus europenii.  Continentul nou a oferit culturi necunoscute  – porumb, cartofi, manioc, chilis, rosii, arahide, ananas, cacao şi tutun- care au fost introduse imediat  în Europa, Africa şi Asia. Potentialul complet al Americii a început să fie realizat abia  în secolul al nouăsprezecelea, odata cu miscarea migratorie a europenilor.


b) comerţul internaţional şi de mişcările de capital;

A fost mult mai important în ascensiunea economică din Europa de Vest şi mult mai puţin semnificativ in Asia sau Africa. Veneţia a jucat un rol-cheie in perioada 1000 – 1500, în deschiderea comerţului spre Europa (Flandra, Franţa, Germania şi Balcani), precum şi în Marea Mediterană. O parte din veniturile obtinute au sprijinit dezvoltarea altor sectoare- constructii navale, cel bancar sau chiar cel diplomatic.

 


Nu mai putin corect e sa spunem ca Veneţia a jucat un rol cheie în promovarea dezvoltării intelectuale din Europa de Vest. A creat biblioteci, fiind pionier în publicarea de carte. Industria sa de sticlarie fost prima care a produs ochelari pe scară largă. Universitatea din Padova a fost un zuper-centru de invatamant de calitate, unde ditamai Galileo era profesor.

În a doua jumătate a secolului XV, Portugalia era “stapana vremii”. A jucat rolul principal în deschiderea schimburilor comerciale europene, a devenit traderul principal de condimente pentru Europa, pentru întreg secolul al XVI-lea, „ furand” locul Venetiei.  Navigatorii sai au descoperit Brazilia. Diplomaţia a fost suficient de perspicace pentru a convinge Spania să-i aprobe cererile teritoriale si pentru a obtine un monopol al comertului cu condimente in cateva zone. De Spania nu mai zic. Avea un imperiu mai mare decat portughezii dar la ce i-a folosit? Cand Spania i-a gonit pe negustorii evrei, Portugalia i-a adoptat imediat. Nu mai vorbesc de veniturile din comertul cu sclavi africani vanduti in SUA (între 1500 şi 1870), de profiturile din zahar (in secolul al XV-lea, zahărul a fost o marfă foarte rara si scumpa in Europa. Abia de la sfarsitul secolului 18 a devenit „popular” in consum).



 


Anglia. A avut cea mai rapida creştere a venitului pe cap de locuitor intre 1680 la 1820 decât oricare alte ţări europene. Acest lucru s-a datorat in principal sistemului sau bancar si agriculturii. Asta in termeni de productie. Dar in termeni de fiscalitate, britanicii au fost cei mai inovatori. Merita descris intr-un post viitor cum functiona sistemul de taxare al vremii, care le-a adus investitii straine directe echibalente cu jumatate din economiile facute in strainatate (Francezii, olandezii si germanii au investit cel mai mult).

Sigur ca in timp, marile imperii au ramas decimate in urma razboaielor. Olandezii au pierdut toate teritoriile lor din Asia, cu excepţia Indoneziei. Colonialismul francez a fost redus la o prezenţă simbolică in Asia si a pierdut majoritatea insulelor din Caraibe. Brazilia si-a stabilit independenţa faţă de Portugalia. Spania a pierdut imensul sau  imperiu colonial în America latină, păstrând numai Cuba, Puerto Rico şi Filipine. Marea Britanie a preluat ceea ce francezii şi olandezii au pierdut în Asia şi Africa, extinzandu-si  controlul asupra Indiei si stabilind o prezenţă comercială solida în America Latină.

c) inovarea

Din anul 1000 – 1820, progresele tehnologice au fost mult mai lente decât au  fost ulterior, dar totusi au existat si au fost importante pentru vremea lor.


 


 Sa nu uitam ca  in 1104, cand venetienii au deschis primul santier naval, s-au adus imbunatatiri desgnului navelor, pentru a pluti mai usor peste Oceane.  Numai introducerea busolei de pilda a dus la dublarea productivităţii  navelor.  Acestea  puteau naviga si pe vreme rea si efectuau două călătorii dus-întors pe an de la Veneţia la Alexandria în loc de una.. Olandez ii au creat un nou tip de navă pentru capturarea heringului , iar guvernul britanic a finanţat şi încurajat cercetare aîn astronomie, magnetism terestru,  samd. Una peste alta, până la sfârşitul secolului al optsprezecelea navele puteau transporta de zece ori încărcătura din secolul al paisprezecelea.


In secolele XVI-XVII, a mai existat o schimbare revoluţionară a calitatii ştiinţei occidentale, ca urmare a unei interactiuni a savantilor vremii. Copernicus, Erasmus, Bacon, Galileo, Hobbes, Descartes, Petty, Leibnitz, Huyghens, Halley şi Newton erau  în contact strâns cu colegii din alte ţări, incurajand  crearea de academii ştiinţifice unde s-au publicat exceptionale lucrări cu relevanţă practică ( nu despre produse financiare derivate utilizand metoda VAR). Mulţi dintre cei mai importanti savanti erau preocupati de chestiuni de politică publică prin care sa amelioreze viata tuturor. Dupa 1820, acest progres a incetat. Fiecare a devenit mai preocupat de ameliorarea propriilor conturi financiare(exagerand, desigur) si, in ciuda a inca doua scurte perioade de avant- una in anii 1913 si alta dupa Razboiul mondial ultim, impactul revolutiilor tehnologice in cresterea nivelului de trai ramane mai mic decat in acele timpuri.

Citeste si comenteaza pe blogul Hymerion.ro



Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

6683 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    inovatia adevarata (Duminică, 8 ianuarie 2012, 11:36)

    marian [anonim]

    E bine sa avem o vedere mai larga in timp ca sa "vedem" ceea ce intradevar a contat pt dezvoltarea omenirii. Directia pe care o avem dupa anii 1970 (am cautat mai mult confortul, in dauna cautarii si inovarii) duce intr-o fundatura. Daca prin 1980 erau trei proiecte mari (zborul spre Marte, fuziunea termonucleara controlata si procesorul de 1MHz), numai ultimul dintre acestea s-a putut realiza pana acum, celelalte doua fiind departe de a-si gasi solutie.
    Buna remarca legata de inovatiile financiare care au dat iluzia ca se pot face bani din nimic, cum zicea Adrian Vasilescu
  • -4 (4 voturi)    
    despre articol... (Duminică, 8 ianuarie 2012, 11:53)

    Mihai [anonim]

    Un articol bun,dar pacat de insertul cu trimitere la Tariceanu.... Cred ca puteai gasi o multitudine de alti premieri de care sa te iei... Ma faci sa cred ca articolul e un copy -paste sau ai un carcater portocaliu...autorule.
  • -3 (3 voturi)    
    Analistii astia (Duminică, 8 ianuarie 2012, 11:55)

    jeff [anonim]

    .....terenurile mlastinoase de la sud de Yangtze si imediat mai jos despre Tariceanu.Stim astea si din Zeitgeist.Aveam o profesoara energica,cu logoree si voce de trecea prin pereti,dadea din una in alta,trecea de la scutecul copilului imediat la centrala atomica de la Cernavoda,apoi imediat la crocodili si tot asa.Era o placere cu ea,nu ne intreba mai nimic,vorbea ce ii trecea prin cap.
  • +1 (1 vot)    
    Anul 0? (Duminică, 8 ianuarie 2012, 12:55)

    Gogu [anonim]

    Anul zero nu exista pentru ca numaratoarea incepe cu anul 1 en (sau i ch pentru cei religiosi) inaintea anului 1 en a fost anul 1 i en (inaintea erei noastre).


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version