Romania a cheltuit in 2011 circa 113 lei la fiecare 100 de lei venit, diferenta de 13 lei fiind acoperita prin imprumuturi,Situatia este mai buna decat in 2009 si 2010, cand la fiecare 100 de lei venit la buget, cheltuielile erau de 123 de lei, respectiv 120 de lei. "Poate ca atunci cand vorbim de ponderea cheltuielilor in PIB ar trebui sa facem referire si la acest indicator- cheltuielile ca pondere in venituri", a explicat Lucian Anghel, economistul sef al BCR, cu ocazia prezentarii Raportului "Top 10 provocari pentru Romania".
O parte din cheltuieli sunt reprezentate de cheltuielile cu dobanzile care s-au dublat in ultimii ani in Romania. Daca in 2006, la fiecare suta de lei venituri, cheltuiala cu dobanzile abia daca depasea 2 lei, anul trecut aceasta urca la circa 5 lei.
Vezi mai jos cele mai importante 10 provocari ale Romaniei, in viziunea departamentului Cercetare din BCR:
• Creştere economică 2012: a fi sau a nu fi
Prognoza noastră de creştere economică, în jur de 1%, este bine calibrată faţă de un scenariu care indică stagnare/uşor declin în Zone Euro; diferenţialul de creştere dintre România şi Zona Euro rămâne unul pozitiv, de circa 1pp în 2012.
• Fonduri europene – nevoie stringentă de noi măsuri
Investiţiile bazate pe fonduri europene prezintă o capacitate mai mare de susţinere a creşterii economice pe termen lung
• Simpla rostogolire a datoriei externe nu poate asigura creştere economică
Fluxuri de capital care nu generează datorie (în principal ISD, fonduri europene, venituri din alte surse) trebuie să se afle în centrul atenţiei
• Consistenţă în domeniul politicilor urmate, condiţie de bază pentru menţinerea încrederii investitorilor
Pieţele internaţionale vor urmări îndeaproape orice decizie politică, în special într-un an electoral; creşterea CDS ar putea fi usturătoare pentru finanţarea datoriei publice şi private
• Reforma în domeniul public – o sarcină dificilă într-un an electoral
Continuarea reformelor publice este esenţială pentru procesul de consolidare fiscală a ţării şi pentru menţinerea acordului cu FMI şi UE, în special în aceste timpuri destul de tulburi.
• Exporturile – accent mai mare pe calitate
Deşi structura exporturilor s-a îmbunătăţit, gradul încă redus de inovare este totuşi prezent la nivelul produselor, ceea ce explica in parte nivelul redus de vandabilitate a exporturilor româneşti.
• Productivitatea muncii – element de bază al creşterii economice
România este o economie care se bazează mult pe forţa de muncă şi un accent mai mare trebuie pus pe atragerea în continuare de ISD şi fonduri UE; o creştere a productivităţii va permite României să livreze produse în cantităţi mai mari, mai bune şi mai rapid.
• Leul, pe un teren sensibil, în ciuda îmbunătăţirii fundamentelor macroeconomice
Leul ar putea tranzacţiona în nivelul de 4,3-4,5 în cea mai mare parte a anului 2012 şi numai acţiunea concomitentă a unor factori pozitivi – care acum par foarte îndepărtaţi – ar putea determina o apreciere a monedei naţionale.
• Inflaţia va atinge noi minime istorice în prima jumătate a lui 2012, dar ce va urma după aceea?
Efectul de bază favorabil şi persistenţa deficitului de cerere agregată vor fi principalii factori dezinflaţionişti; inflaţia îşi va inversa trendul în partea a doua a anului, dar va rămâne în intervalul ţintă stabilit de BNR pentru 2012.
• Reducerea deficitului de cont curent – misiune imposibilă?
Îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de ISD în agricultură, industria prelucrătoare şi turism ar putea determina reducerea deficitului de cont curent cu 2-3% din PIB pe termen mediu.
Descarca din atasament Reportul complet
2
3
