​Analiza Pensionar, caut loc de munca. Topul motivelor pentru care se intra la pensie in Romania si al celor pentru care pensionarii ar vrea sa se reangajeze

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 17 decembrie 2012, 8:04 Economie | Finanţe & Bănci

Domnul Ionescu e pensionar. A lucrat ca profesor de matematica, dar nu i s-a mai permis sa profeseze din cauza varstei. In familia lui, meseria de dascal a fost o traditie. Si baiatul si fiica  d-lui Ionescu sunt profesori. Din pacate, restructurarea scolilor i-a lasat pe amandoi fara serviciu. Asa ca dl. Ionescu si-a facut PFA si a inceput sa dea meditatii ca sa isi ajute copiii. Ca domnul Ionescu mai sunt peste 410.000 de romani, din care circa jumatate sunt cu nivel de pregatire mediu si peste.
Vezi mai jos rezultatele unei anchete a Institutului National de Statistica privind motivele pentru care se iese la pensie in Romania si cele pentru care unii pensionari isi cauta de lucru.

 
  • Distributia dupa nivelul de instruire arata ca jumatate (50,3%) dintre pensionari erau absolventi de studii medii (invatamant postliceal de specialitate, liceal inclusiv treapta I si profesional, complementar sau de ucenici). Persoanele cu nivel scazut de educatie reprezentau 42,2% din totalul pensionarilor, iar cele cu studii superioare detineau o pondere de 7,5%.

Mai jos avem graficul pensionarilor care lucreaza, dupa motivul continuarii activitatii si dupa cel al pregatirii. Dati click pe foto pentru a se mari.





Daca discutam la nivelul tuturor pensionarilor, fac parte din categoria pensionarilor 96,2% dintre persoanele de 65-69 ani si 80,1% dintre cele in varsta de 60-64 ani. Doar 6,3% dintre persoanele de 50-54 ani, respectiv 34,3% dintre cele avand 55-59 ani, beneficiau de pensie.

  • Putin peste doua treimi (64,2%) dintre persoanele cu nivel scazut de educatie, erau pensionari. Procentele respective au fost 47,3% in cazul persoanelor cu studii medii si 35,1% in cel al persoanelor cu studii superioare.
Pensiile, ca si alte prestatii sociale, sunt menite sa acopere un anumit risc social (batranete, invaliditate, deces al persoanei intretinatoare). Clasificand beneficiarii de pensie dupa acest criteriu, din totalul celor 1982 mii pensionari, se disting:
  • 1681 mii persoane care beneficiau de pensii al caror scop este asigurarea in privinta riscului de batranete. Aceste pensii vor fi in continuare, numite, generic, "pensii de varsta (vechime)". In aceasta categorie se includ: 1,564 milioane de romani care primeau pensie pentru limita de varsta si alte 117.000 care primeau pensie anticipata sau anticipata partiala;
  • 301 mii persoane care primeau alte categorii de pensii, al caror scop este Acoperirea altor riscuri decat cel legat de inaintarea in varsta; dintre acestia: 272 mii persoane beneficiau de pensie de invaliditate si alte 29 mii persoane beneficiau de pensie de urmas.

Beneficiari de pensie de varsta (vechime)





In graficul de mai sus aveti pensionarii care nu lucreaza, dupa motivele invocate. Dupa cel clasic, legat de preferinta naturala de a inceta lucrul odata cu venirea varstei de pensionare, cele legate de sanatate sunt pe locul al doilea.
Daca discutam de cei pensionati pentru limita de varsta, adaugam ca cei 1,681 milioane de beneficiari de pensie de varsta (vechime) reprezentau 84,8% din totalul pensionarilor si includeau pe langa beneficiari de pensii pentru limita de varsta, anticipata sau anticipata partiala - obtinute in cadrul Pilonului I de pensii si un numar redus de beneficiari de pensii private facultative acordate in cadrul Pilonului III de pensii.

Din cele 1,681 milioane beneficiari de pensie de varsta, 56,8% erau femei, iar 58,0% aveau domiciliu in mediul urban.

Distributia dupa nivelul de instruire arata ca 33,2% erau absolventi de gimnaziu, 24,7% absolvisera scoli profesionale, complementare sau de ucenici, iar 17,7% erau absolventi ai invatamantului liceal (inclusiv treapta I). Ponderea persoanelor cu nivel de educatie superior era de doar 8,0%, iar cea a celor cu nivel elementar de educatie de 9,5%.

Grupa de varsta 60-69 ani concentra 84,0% din totalul beneficiarilor de pensii de varsta in timp ce ponderea persoanelor de 55-59 a fost de 14,7%. Persoanele de 50-54 ani reprezentau doar 1,3%.





Aproximativ una din cinci (20,7%) persoane apartinand segmentului de populatie analizat era ocupata in timp ce 79,1% erau persoane inactive. Ponderea somerilor era nesemnificativa (0,2%).

Beneficiau de pensie de varsta 87,0% dintre femeile pensionare (comparativ cu 82,1% in cazul barbatilor) si 85,9% dintre pensionarii din mediul urban (comparativ cu 83,3% in cazul celor din mediul rural).

Ponderea beneficiarilor de pensie de varsta in totalul pensionarilor creste odata cu etatea. Astfel, 95,0% dintre pensionarii de 65-69 ani beneficiau de o astfel de pensie, fata de numai 36,7% in cazul celor in varsta de 50-54 ani.

Pensionarea timpurie

Din totalul beneficiarilor de pensii de varsta, un numar de 361 mii persoane (21,5%) beneficiau in prezent sau beneficiasera in trecut de o forma de pensionare timpurie.



In aceasta categorie se includ: atat actualii beneficiari de pensie anticipata sau anticipata partiala precum si persoanele care in prezent beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, dar au beneficiat anterior de pensie anticipata/ anticipata partial sau de invaliditate.

In randul acestora, 51,6% erau de persoane de sex feminin, iar 64,9% domiciliau in mediul urban. Aproape doua treimi (61,8%) dintre aceste persoane erau absolvente de scoli profesionale, complementare sau de ucenici si de invatamant gimnazial.

Repartizarea pe grupe de varsta releva ca aproape jumatate (49,4%) dintre beneficiarii unei forme de pensionare timpurie aveau in prezent varsta de 60-64 ani. Persoanele apartinand grupei de varsta 50-59 ani reprezentau 31,9% din total, iar cele de 65-69 ani detineau o pondere de 18,7%.

Varsta la data pensionarii

Din numarul total al beneficiarilor de pensie de varsta, 917 mii persoane (54,5%) aveau, la data pensionarii, varsta cuprinsa in intervalul 55-59 ani. Un numar de 380 mii persoane (23,1%) s-au pensionat dupa implinirea varstei de 60 ani, iar 370 mii persoane (22,0%), intre 50 si 54 ani. br>


Doar un numar redus de persoane (7 mii reprezentand 0,4% dintre pensionarii de varsta) s-au pensionat inainte de a implini 50 de ani.Barbatii detineau majoritatea (84,5%) in totalul persoanelor pensionate dupa 60 ani. Femeile erau majoritare in randul celor care s-au pensionat la 55-59 ani (72,4%) precum si in cazul persoanelor care iesisera la pensie in intervalul de varsta 50-54 ani (61,7%).

  • Varsta la data pensionarii a fost de sub 55 ani pentru 54,2% dintre femeile care au beneficiat de o forma de pensionare timpurie si intre 55-59 ani pentru 50,7% dintre barbati aflati in aceeasi situatie.
In cazul persoanelor care nu s-au pensionat timpuriu, 48,6% dintre barbati au iesit la pensie dupa implinirea varstei de 60 ani si 75,5% dintre femei s-au pensionat la varsta de 55-59 ani.
  • Varsta medie la data pensionarii a fost de 56,9 ani, mai mare in cazul barbatilor (58,0 ani) decat al femeilor (56,0 ani), precum si al persoanelor din mediul rural (57,6 ani fata de 56,3 ani in cazul celor din mediul urban).

  • In functie de nivelul de instruire, cel mai tarziu s-au pensionat persoanele cu studii superioare (57,3 ani), urmate de cele cu nivel scazut de educatie (57,2 ani). In cazul persoanelor cu studii de nivel liceal, profesional sau postliceal, varsta medie de pensionare a fost de 56,5 ani.

  • Comparativ cu anul 2006, varsta medie la data pensionarii, calculata pentru acelasi segment de populatie9, a crescut cu 0,9 ani (1,2 ani in cazul barbatilor fata de numai 0,8 ani in cel al femeilor).
Motivele prelungirii activitatii profesionale

Din totalul pensionarilor ocupati, 90,5% (375 mii persoane) au declarat ca lucreaza in continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodariei din care fac parte Un numar de 23 mii persoane (5,7% dintre pensionarii ocupati) si-au prelungit activitatea profesionala pentru a beneficia de o pensie mai mare in viitor. Dintre acestea, 53,0% erau femei.

Desi pensionati, continuau sa lucreze in scopul de a-si mari drepturile de pensie, de care vor beneficia in viitor 13,0% dintre salariati si 7,1% dintre persoanele ocupate in sectorul serviciilor.

Alte motive, nelegate de aspecte financiare, au fost indicate drept motiv pentru prelungirea activitatii de catre 9 mii persoane (2,2%) dintre persoanele apartinand segmentului de populatie analizat,iar alte 7 mii persoane (1,6%) au declarat ca lucreaza in continuare atat pentru a avea, in prezent, venituri suficiente cat si pentru a-si spori drepturile de pensie pe care le primesc.



  • Motivul retragerii de pe piata muncii

Distributia pensionarilor care nu mai lucrau dupa motivele care au determinat incetarea activitatii arata ca peste o treime (38,1%) dintre acestia au preferat sa inceteze lucrul odata cu indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei. Persoanele din aceasta categorie sunt predominant femei (58,7%) si locuiesc in mediul urban 73,7%).
Pentru 29,9% dintre pensionarii retrasi de pe piata muncii, factorul determinant pentru incetarea activitatii profesionale a fost existenta problemelor de sanatate. Acest motiv a fost invocat mai frecvent de catre barbati (50,5%), pensionarii rezidenti in mediul urban (66.0%) precum si de cei apartinand grupei de varsta 60-69 ani (67,5%)

  • Un procent de 11,7% dintre pensionarii neocupati au fost obligati sa se pensioneze odata cu indeplinirea conditiilor pentru pensionare. Acest motiv a fost indicat de 12,8% dintre persoanele de 60-69 ani (12,3% in cazul barbatilor si 13,3% in cel al femeilor).
  • Un procent de 7,3% dintre pensionarii care la data anchetei nu lucrau si-au incetat activitatea din cauza existentei unor probleme personale sau familiale, altele decat cele legate de sanatatea proprie (ex. responsabilitati de ingrijire a unor persoane dependente). In marea lor majoritate aceste persoane erau femei (72,2%).

  • Pentru 6,5% dintre persoanele apartinand segmentului de populatie analizat, retragerea de pe piata muncii s-a datorat pierderii locului de munca sau imposibilitatii de a-si gasi un (alt) loc de munca. Persoanele din aceasta categorie erau barbati (50,3%) si in majoritate persoane rezidente in mediul urban (71,3%). Pentru persoanele apartinand grupei de varsta 55-59 ani, acest motiv a avut frecventa cea mai mare (8,8%) comparativ cu celelalte grupe de varsta, mai ales in cazul barbatilor (11,2%).
  • Alte motive pentru incetarea activitatii au fost indicate de un numar redus de persoane: motive legate de locul de munca (program de lucru neconvenabil, loc de munca solicitant etc.) - 3,8%; considerente financiare - 2,3%; alte motive - 0,4%.

  • Indiferent de motivul incetarii activitatii profesionale, un numar de 294 mii persoane (18,7% din totalul pensionarilor neocupati) ar fi preferat sa isi continue activitatea daca acest lucru ar fi fost posibil. Se aflau in aceasta situatie 21,7% dintre barbati, 45,9% dintre persoanele de 50-54 ani (36,4% incazul barbatilor si 53,8% in cel al femeilor) si 20,2% dintre persoanele cu nivel de instruire mediu.
  • Preferinta de a-si fi continuat activitatea a fost indicata de 39,3% dintre beneficiarii de pensie de invaliditate fata de doar 13,5% in cazul beneficiarilor de pensie de varsta.

Ancheta INSSE a vizat 3,835 milioane de romani in varsta de 50-69 ani, din care 51,1% erau barbati, iar 58,4% locuiau in mediul urban. Grupa de varsta 55-59 ani concentra 27,9% din totalul acestui segment de populatie, in timp ce ponderea cea mai mica (19,6%) era detinuta de persoanele apartinand grupei de varsta 60-69 ani. Persoanele cu nivel scazut de educatie (gimnazial, primar si fara scoala absolvita) au reprezentat 34,0% din totalul populatiei in varsta de 50-69 ani, iar cele cu studii universitare detineau o pondere de 11,0%.


Citeste mai multe despre   







  


4265 vizualizari
  • 0 (2 voturi)    
    Motivatia pentru munca la varsta inainta (Luni, 17 decembrie 2012, 9:00)

    MiticaPalarierul [utilizator]

    Motivatia pentru munca la varsta inainta nu s-a schimbat prea mult in ultimele decenii, pe primul loc ramane problema veniturilor insuficiente realizate din pensia de asigurari sociale, pentru care contribuim cu cca 1/20 din venituri timp de decenii.

    Dupa 1990 - fondul social de pensii a devenit tinta populismului politicienilor, care l-au devalizat prin trei mare metode:
    - reducerea timpului de lucru de la 6 zile / sapt la 5 zile / sapt si proportional veniturilor la fondul social de pensii
    - pensionarea anticipata a unor largi categorii de cotizanti la fondul social de pensii
    - inflatia galopanta - care a "topit" economiile facute la fondul social de pensii.

    Confiscarea de catre Statul Roman a excedentului realizat din alte categorii de contributii (in fond bani privati, chiar daca sunt administrati prin institutii publice), cum ar fi cele de la sanatate - nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul fondului social de pensii de asigurari de sanatate si de aici hotzia generalizata din sistem.

    Situatia persista de prin 1968 - iar unele modificari ale legii pensiilor au fost platite de muncitorii revoltati la propriu cu sange (vezi greva minerilor din Valea Jiului din 1977).

    Este nevoie de multa determinare si organizare pentru a ne cere drepturile si a impune politicienilor o buna administrare a fondului social de pensii de asigurari sociale.

    Acesta lupta trebuie sa inceapa cat mai devreme, chiar din momentul in care incepem sa lucram, deoarece din acel moment incepem sa cotizam, iar banii din cotizatii sunt ai nostri, nu ai statului sau ai politicienilor.

    "Patria si Dreptul Meu!"
    .
    • 0 (2 voturi)    
      pe alaturi! (Luni, 17 decembrie 2012, 11:59)

      foarte-curios [utilizator] i-a raspuns lui MiticaPalarierul

      nu se fura in Germania/Franta etc si tot au deficit la pensii. Sistemul PAYG se putea mentine la o anumita speranta de viata. Populatia EUropei imbatraneste si PAYG intra in faliment. Pilonul I nu are viitor (tarile anglo-saxone au inteles-o de mult), iar trecerea integrala la Pilonul II (si apoi III) nu se poate face decat la momentul pensionarii celor ce au 35-40 de ani acum, CU CONDITIA ca cei ce azi sunt pe PAYG sa se diminueze SUBSTANTIAL numeric pana atunci. PS. Stimate domn, pensiile celor din 1955 adusi cu forta la oras din ce bani au fost platiti, ca doar nu contribuisera cu nimic pana atunci?
      • +1 (1 vot)    
        Domnule Mitica, (Luni, 17 decembrie 2012, 14:27)

        tedycv [utilizator] i-a raspuns lui foarte-curios

        Ce vina au cei adusi "in 1955 cu forta la oras"? Faci mare confuzie daca dumneata crezi ca au fost adusi la oras doar ca sa stea se minuneze "Vaaai, ce de case inalte si ce de fire pe stalpi!"
        Au fost adusi la oras ca sa munceasca in industria socialista, iar, in schimbul instrainarii, statul le-a construit chicinete la "BLOC"
        Dumneata chiar crezi ca e vina lor pentru ca, acceptand instrainarea, munca in trei schimburi in uzinele socialiste si traiul la bloc au crezut ca, dupa perioda legala de munca, li se cuvine o pensie, mica sau mare, dar la care au contribuit banesc / proportional salariului de atunci, dupa ce au fost - te citez - "ADUSI CU FORTA LA ORAS"?
  • +1 (1 vot)    
    FAPT nu bazaconii! (Luni, 17 decembrie 2012, 11:54)

    foarte-curios [utilizator]

    dati o tura prin Florida si veti vedea ca TOATE job-utile care nu necesita munca fizica sunt ocupate de pensionari.
    • 0 (0 voturi)    
      pai si aia... (Luni, 17 decembrie 2012, 15:53)

      lucyan [utilizator] i-a raspuns lui foarte-curios

      cand mai fac cumparaturi, cand mai vad "lumea", cand mai fac greve, cand ....
      ca la noi asa este, pensionarii, avad timp liber la dispozitie, varsta mica la pensionare, au si nevoi, necesitati mari....


Abonare la comentarii cu RSS


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă