Domnul Ionescu e pensionar. A lucrat ca profesor de matematica, dar nu i s-a mai permis sa profeseze din cauza varstei. In familia lui, meseria de dascal a fost o traditie. Si baiatul si fiica d-lui Ionescu sunt profesori. Din pacate, restructurarea scolilor i-a lasat pe amandoi fara serviciu. Asa ca dl. Ionescu si-a facut PFA si a inceput sa dea meditatii ca sa isi ajute copiii. Ca domnul Ionescu mai sunt peste 410.000 de romani, din care circa jumatate sunt cu nivel de pregatire mediu si peste.

Vezi mai jos rezultatele unei anchete a Institutului National de Statistica privind motivele pentru care se iese la pensie in Romania si cele pentru care unii pensionari isi cauta de lucru.

• Distributia dupa nivelul de instruire arata ca jumatate (50,3%) dintre pensionari erau absolventi de studii medii (invatamant postliceal de specialitate, liceal inclusiv treapta I si profesional, complementar sau de ucenici). Persoanele cu nivel scazut de educatie reprezentau 42,2% din totalul pensionarilor, iar cele cu studii superioare detineau o pondere de 7,5%.

Mai jos avem graficul pensionarilor care lucreaza, dupa motivul continuarii activitatii si dupa cel al pregatirii. Dati click pe foto pentru a se mari.

Daca discutam la nivelul tuturor pensionarilor, fac parte din categoria pensionarilor 96,2% dintre persoanele de 65-69 ani si 80,1% dintre cele in varsta de 60-64 ani. Doar 6,3% dintre persoanele de 50-54 ani, respectiv 34,3% dintre cele avand 55-59 ani, beneficiau de pensie.

• Putin peste doua treimi (64,2%) dintre persoanele cu nivel scazut de educatie, erau pensionari. Procentele respective au fost 47,3% in cazul persoanelor cu studii medii si 35,1% in cel al persoanelor cu studii superioare.

Pensiile, ca si alte prestatii sociale, sunt menite sa acopere un anumit risc social (batranete, invaliditate, deces al persoanei intretinatoare). Clasificand beneficiarii de pensie dupa acest criteriu, din totalul celor 1982 mii pensionari, se disting:

• 1681 mii persoane care beneficiau de pensii al caror scop este asigurarea in privinta riscului de batranete. Aceste pensii vor fi in continuare, numite, generic, "pensii de varsta (vechime)". In aceasta categorie se includ: 1,564 milioane de romani care primeau pensie pentru limita de varsta si alte 117.000 care primeau pensie anticipata sau anticipata partiala;
• 301 mii persoane care primeau alte categorii de pensii, al caror scop este Acoperirea altor riscuri decat cel legat de inaintarea in varsta; dintre acestia: 272 mii persoane beneficiau de pensie de invaliditate si alte 29 mii persoane beneficiau de pensie de urmas.
  

Beneficiari de pensie de varsta (vechime)

In graficul de mai sus aveti pensionarii care nu lucreaza, dupa motivele invocate. Dupa cel clasic, legat de preferinta naturala de a inceta lucrul odata cu venirea varstei de pensionare, cele legate de sanatate sunt pe locul al doilea.

Daca discutam de cei pensionati pentru limita de varsta, adaugam ca cei 1,681 milioane de beneficiari de pensie de varsta (vechime) reprezentau 84,8% din totalul pensionarilor si includeau pe langa beneficiari de pensii pentru limita de varsta, anticipata sau anticipata partiala - obtinute in cadrul Pilonului I de pensii si un numar redus de beneficiari de pensii private facultative acordate in cadrul Pilonului III de pensii.

Din cele 1,681 milioane beneficiari de pensie de varsta, 56,8% erau femei, iar 58,0% aveau domiciliu in mediul urban.

Distributia dupa nivelul de instruire arata ca 33,2% erau absolventi de gimnaziu, 24,7% absolvisera scoli profesionale, complementare sau de ucenici, iar 17,7% erau absolventi ai invatamantului liceal (inclusiv treapta I). Ponderea persoanelor cu nivel de educatie superior era de doar 8,0%, iar cea a celor cu nivel elementar de educatie de 9,5%.

Grupa de varsta 60-69 ani concentra 84,0% din totalul beneficiarilor de pensii de varsta in timp ce ponderea persoanelor de 55-59 a fost de 14,7%. Persoanele de 50-54 ani reprezentau doar 1,3%.

Aproximativ una din cinci (20,7%) persoane apartinand segmentului de populatie analizat era ocupata in timp ce 79,1% erau persoane inactive. Ponderea somerilor era nesemnificativa (0,2%).

Beneficiau de pensie de varsta 87,0% dintre femeile pensionare (comparativ cu 82,1% in cazul barbatilor) si 85,9% dintre pensionarii din mediul urban (comparativ cu 83,3% in cazul celor din mediul rural).

Ponderea beneficiarilor de pensie de varsta in totalul pensionarilor creste odata cu etatea. Astfel, 95,0% dintre pensionarii de 65-69 ani beneficiau de o astfel de pensie, fata de numai 36,7% in cazul celor in varsta de 50-54 ani.

Pensionarea timpurie

Din totalul beneficiarilor de pensii de varsta, un numar de 361 mii persoane (21,5%) beneficiau in prezent sau beneficiasera in trecut de o forma de pensionare timpurie.

In aceasta categorie se includ: atat actualii beneficiari de pensie anticipata sau anticipata partiala precum si persoanele care in prezent beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, dar au beneficiat anterior de pensie anticipata/ anticipata partial sau de invaliditate.

In randul acestora, 51,6% erau de persoane de sex feminin, iar 64,9% domiciliau in mediul urban. Aproape doua treimi (61,8%) dintre aceste persoane erau absolvente de scoli profesionale, complementare sau de ucenici si de invatamant gimnazial.

Repartizarea pe grupe de varsta releva ca aproape jumatate (49,4%) dintre beneficiarii unei forme de pensionare timpurie aveau in prezent varsta de 60-64 ani. Persoanele apartinand grupei de varsta 50-59 ani reprezentau 31,9% din total, iar cele de 65-69 ani detineau o pondere de 18,7%.

Varsta la data pensionarii

Din numarul total al beneficiarilor de pensie de varsta, 917 mii persoane (54,5%) aveau, la data pensionarii, varsta cuprinsa in intervalul 55-59 ani. Un numar de 380 mii persoane (23,1%) s-au pensionat dupa implinirea varstei de 60 ani, iar 370 mii persoane (22,0%), intre 50 si 54 ani. br>

Doar un numar redus de persoane (7 mii reprezentand 0,4% dintre pensionarii de varsta) s-au pensionat inainte de a implini 50 de ani.Barbatii detineau majoritatea (84,5%) in totalul persoanelor pensionate dupa 60 ani. Femeile erau majoritare in randul celor care s-au pensionat la 55-59 ani (72,4%) precum si in cazul persoanelor care iesisera la pensie in intervalul de varsta 50-54 ani (61,7%).

• Varsta la data pensionarii a fost de sub 55 ani pentru 54,2% dintre femeile care au beneficiat de o forma de pensionare timpurie si intre 55-59 ani pentru 50,7% dintre barbati aflati in aceeasi situatie.

In cazul persoanelor care nu s-au pensionat timpuriu, 48,6% dintre barbati au iesit la pensie dupa implinirea varstei de 60 ani si 75,5% dintre femei s-au pensionat la varsta de 55-59 ani.

• Varsta medie la data pensionarii a fost de 56,9 ani, mai mare in cazul barbatilor (58,0 ani) decat al femeilor (56,0 ani), precum si al persoanelor din mediul rural (57,6 ani fata de 56,3 ani in cazul celor din mediul urban).

• In functie de nivelul de instruire, cel mai tarziu s-au pensionat persoanele cu studii superioare (57,3 ani), urmate de cele cu nivel scazut de educatie (57,2 ani). In cazul persoanelor cu studii de nivel liceal, profesional sau postliceal, varsta medie de pensionare a fost de 56,5 ani.

• Comparativ cu anul 2006, varsta medie la data pensionarii, calculata pentru acelasi segment de populatie9, a crescut cu 0,9 ani (1,2 ani in cazul barbatilor fata de numai 0,8 ani in cel al femeilor).

Motivele prelungirii activitatii profesionale

Din totalul pensionarilor ocupati, 90,5% (375 mii persoane) au declarat ca lucreaza in continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodariei din care fac parte Un numar de 23 mii persoane (5,7% dintre pensionarii ocupati) si-au prelungit activitatea profesionala pentru a beneficia de o pensie mai mare in viitor. Dintre acestea, 53,0% erau femei.

Desi pensionati, continuau sa lucreze in scopul de a-si mari drepturile de pensie, de care vor beneficia in viitor 13,0% dintre salariati si 7,1% dintre persoanele ocupate in sectorul serviciilor.

Alte motive, nelegate de aspecte financiare, au fost indicate drept motiv pentru prelungirea activitatii de catre 9 mii persoane (2,2%) dintre persoanele apartinand segmentului de populatie analizat,iar alte 7 mii persoane (1,6%) au declarat ca lucreaza in continuare atat pentru a avea, in prezent, venituri suficiente cat si pentru a-si spori drepturile de pensie pe care le primesc.

• Motivul retragerii de pe piata muncii

Distributia pensionarilor care nu mai lucrau dupa motivele care au determinat incetarea activitatii arata ca peste o treime (38,1%) dintre acestia au preferat sa inceteze lucrul odata cu indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei. Persoanele din aceasta categorie sunt predominant femei (58,7%) si locuiesc in mediul urban 73,7%).

Pentru 29,9% dintre pensionarii retrasi de pe piata muncii, factorul determinant pentru incetarea activitatii profesionale a fost existenta problemelor de sanatate. Acest motiv a fost invocat mai frecvent de catre barbati (50,5%), pensionarii rezidenti in mediul urban (66.0%) precum si de cei apartinand grupei de varsta 60-69 ani (67,5%)

• Un procent de 11,7% dintre pensionarii neocupati au fost obligati sa se pensioneze odata cu indeplinirea conditiilor pentru pensionare. Acest motiv a fost indicat de 12,8% dintre persoanele de 60-69 ani (12,3% in cazul barbatilor si 13,3% in cel al femeilor).

• Un procent de 7,3% dintre pensionarii care la data anchetei nu lucrau si-au incetat activitatea din cauza existentei unor probleme personale sau familiale, altele decat cele legate de sanatatea proprie (ex. responsabilitati de ingrijire a unor persoane dependente). In marea lor majoritate aceste persoane erau femei (72,2%).

• Pentru 6,5% dintre persoanele apartinand segmentului de populatie analizat, retragerea de pe piata muncii s-a datorat pierderii locului de munca sau imposibilitatii de a-si gasi un (alt) loc de munca. Persoanele din aceasta categorie erau barbati (50,3%) si in majoritate persoane rezidente in mediul urban (71,3%). Pentru persoanele apartinand grupei de varsta 55-59 ani, acest motiv a avut frecventa cea mai mare (8,8%) comparativ cu celelalte grupe de varsta, mai ales in cazul barbatilor (11,2%).
• Alte motive pentru incetarea activitatii au fost indicate de un numar redus de persoane: motive legate de locul de munca (program de lucru neconvenabil, loc de munca solicitant etc.) - 3,8%; considerente financiare - 2,3%; alte motive - 0,4%.
  

• Indiferent de motivul incetarii activitatii profesionale, un numar de 294 mii persoane (18,7% din totalul pensionarilor neocupati) ar fi preferat sa isi continue activitatea daca acest lucru ar fi fost posibil. Se aflau in aceasta situatie 21,7% dintre barbati, 45,9% dintre persoanele de 50-54 ani (36,4% incazul barbatilor si 53,8% in cel al femeilor) si 20,2% dintre persoanele cu nivel de instruire mediu.
  

• Preferinta de a-si fi continuat activitatea a fost indicata de 39,3% dintre beneficiarii de pensie de invaliditate fata de doar 13,5% in cazul beneficiarilor de pensie de varsta.

Ancheta INSSE a vizat 3,835 milioane de romani in varsta de 50-69 ani, din care 51,1% erau barbati, iar 58,4% locuiau in mediul urban. Grupa de varsta 55-59 ani concentra 27,9% din totalul acestui segment de populatie, in timp ce ponderea cea mai mica (19,6%) era detinuta de persoanele apartinand grupei de varsta 60-69 ani. Persoanele cu nivel scazut de educatie (gimnazial, primar si fara scoala absolvita) au reprezentat 34,0% din totalul populatiei in varsta de 50-69 ani, iar cele cu studii universitare detineau o pondere de 11,0%.