Analiza  Fiscalizarea agriculturii nu-i suficienta. Evaziunea din zona cerealelor este dificil de stopat

de Dan Popa     HotNews.ro
Duminică, 17 februarie 2013, 21:43 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(17 Feb 2013) PDF, 96KB
(17 Feb 2013) PDF, 95KB
Desi laudabila ca intentie, fiscalizarea agriculturii s-ar putea dovedi o nuca prea tare pentru actualul Guvern. Cu o rata a fiscalizarii de sub 10% (in unele cazuri, dupa cum se va vedea mai jos, de sub 2%) agricultura are nevoie de mai mult decat simpla fiscalizare. E nevoie de un program complex de stimulare a sectorului agricol, in lipsa caruia efectele s-ar putea sa fie contrare obiectivului urmarit.  Dupa cum se stie, nevoia de bani pentru acoperirea gaurilor din buget ii face pe functionarii guvernamentali sa caute fie noi surse de bani, fie sa creasca nivelurile impozitelor in vigoare. Masurile prin care au gasit calea de a aduce la buget bani mai multi nu au fost intotdeauna si cele mai sanatoase pe termen lung.
Dar sa ne uitam putin peste cifre.

Romania are in prezent 3,6 milioane de exploatatii agricole fara personalitate juridica. In aceasta categorie intra exploatatiile agricole individuale, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, intreprinderile familiale. Majoritatea dispun de pana in 10 hectare. Iar cei care tin contabilitatea activitatilor agricole sunt de sub 5% (in medie). Situatia sta ca in graficul de mai jos. Pentru marirea imaginii dati click pe grafic





Ca si pana acum, detinerile individuale de pana in doua hectare nu se vor impozita. Cei care detin intre 2-5 hectare le pot insa "imparti" in loturi mai mici care vor ramane nefiscalizate in continuare. Acesta este unul din riscurile asociate acestui demers al Finantelor. O persoana fizica cu 10 hectare de grau si o productie de 30 de tone (3 tone la hectar, cat a fost media pe tara) ar fi avut anul trecut venituri de 30.000 de lei, la un pret de 220 de euro (circa 1.000 de lei) pe tona. Pe vechea schema de impozitare acest fermier ar fi platit un impozit de 2% din valoarea productiei, ceea ce ar insemna plati catre stat de 600 de lei. Din 2014, lucrurile se vor schimba pentru el.
Vezi aici noutatile aduse de Finante in acest domeniu

Dar  sa trecem mai departe si sa vedem cine anume detine suprafata agricola in Romania
In graficul de mai jos aveti o asemenea impartire. Am scos din calcule suprafetele detinute de primarii si consilii locale intrucat sunt irelevant de mici. Sa tinem cont ca suprafata agricola totala a Romaniei era in 2010 de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezinta teren arabil. "Se estimeaza ca la nivel national sunt 800.000 de hectare de teren agricol, luate mai ales prin arendare de straini", declara la finele lunii august, la seminarul Mediafax Talks about Sustainable Agriculture, Florin Marius Faur, directorul executiv al APIA Timis, care a condus institutia la nivel national pana in urma cu cateva luni.






La fel ca in cazul graficului anterior, dati click pentru marirea imaginii.
O alta problema e si cu numarul fermelor care se ocupa de cresterea animalelor. Acestea sunt in continua scadere. Datele Recensamantului General Agricol  arata ca efectivele de bovine si porcine au scazut cu 30,7 %, respectiv cu 35,3%, iar cele de ovine si caprine au crescut cu 16,2 %, respectiv cu 66,8% fata de cele inregistrate la Recensamantul General Agricol 2002.

Efectivele de animale pe principalele specii si pasari, la 1 decembrie 2010, au revenit in medie, la 100 de exploatatii agricole, astfel: 52 capete bovine, comparativ cu 64 capete bovine in anul 2002, 139 capete porcine, fata de 184 in 2002, 250 capete ovine si caprine, comparativ cu 178 in 2002 si 2.052 pasari, comparativ cu 1.837 pasari in anul 2002.

La 100 de hectare de teren, au fost 16 capete bovine, comparativ cu 21 capete bovine in anul 2002, 75 capete ovine si caprine, comparativ cu 59 capete ovine si caprine in anul 2002 si 64 capete porcine, comparativ cu 94 capete porcine in anul 2002. Potrivit INS, se constata o concentrare a efectivelor de bovine in regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,2%), urmata de regiunea de dezvoltare Nord-Vest (17,4%) si Centru (16,1%).





Dincolo de cifre, fiscalizarea agriculturii inseamna si altceva. De regula, dupa ce agricultorul termina de recoltat, vine comerciantul (de regula, un intermediar), care ii ofera agricultorului un pret mult mi mic profitand de faptul ca fermierul se afla cu marfa in camp si nu are unde sa o depoziteze. Fostele ILF-uri s-au distrus, iar micii fermieri nu s-au gandit inca sa isi uneasca fortele pentru a-si ridica silozuri proprii care le-ar putea aduce un castig mai bun din vanzarea recoltelor.

  • Evaziunea din zona cerealelor este printre cel mai dificil de stopat. Cum se procedeaza concret?
Incepand cu 1 iunie 2011 in Romania a fost introdusa taxarea inversa la cereale, adica toate cerealele ce se comercializeaza pe teritorul Romaniei se vor vinde fara Tva, nu se mai aplica Tva-ul la vanzarea cerealelor, aceasta lege fiind aplicata pe o perioada de 2 ani incepand cu 1 iunie 2011 si terminand cu 31 mai 2013. Rolul acestei legi a fost acela de a combate evaziunea fiscala, stiindu-se ca o mare parte din evaziunea fiscala din Romania se face in cereale. O lege foarte buna daca nu se intamplau urmatoarele: Exista state in care TVA este mai mare decat in Romania (se zicem ca exemplu, Ungaria), iar comerciantii de cereale acolo au ajuns la concluzia ca e mai profitabil sa cumpere cereale din Romania fara Tva si sa le vanda in tara lor cu Tva. Respectivii comercianti iau cerealele din Romania si le vand acolo fara sa achite in tara lor TVA, fiind pasibili de evaziune. In acest fel reusesc sa detina monopolul in comertul de cereale in Romania, deoarece ei "mancand" Tva-ul isi pot permite sa dea un pret mai mare decat comerciantii romani in piata, iar comerciantii romani sunt scosi din joc neputand sa concureze cu ei.

In graficul de mai jos aveti structura angajatilor exploatatiilor agricole din Romania fara personalitate juridica, dupa gradul de rudenie si varsta




  • Mic manual al evazionistului fiscal
Pana acum, modul de operare era urmatorul: Firma straina , sa spunem ca ar fi din Ungaria, ca exemplu, venea sa cumpere cereale din Romania de la persoane fizice si juridice impreuna cu o firma terta, din Slovacia de pilda. La intocmirea actelor pe marfa ei foloseau firma slovaca. Intocmeau toate actele pe marfa pe firma slovaca pentru a putea trece granita fara probleme, adica in momentul cand camionul cu cereale ajungea in vama si se vedea ca marfa este destinata sa ajunga in Slovacia nu se realiza un control amanuntit asupra actelor deoarece se considera ca transportul se afla in tranzit si un control amanuntit se va realiza in momentul parasirii Ungariei catre Slovacia." Insa acest transport nu mai parasea Ungaria, marfa descarcandu-se in Ungaria si toate actele realizate pe firma slovaca fiind distruse, odata marfa descarcata se folosea o alta firma maghiara care trecea marfa in circuit. Practic marfa aparea ca fiind de productie maghiara si se vindea la o alta firma maghiara, fiind preferate societati de renume", explica un jucator de pe piata cerealelor.

Bineinteles, adauga sursa citata,  marfa se vindea cu + TVA, se incasa contravaloarea marfii cu tot cu Tva iar TVA-ul nu ajungea mai departe la statul maghiar. Se folosea firma slovaca deoarece folosindu-se o firma maghiara atunci autoritatile vamale ar fi realizat un control amanuntit asupra actelor si ar fi vazut ca acea firma e cu probleme, ea neavand darile platite la stat. Legat de acest mod de operare autoritatile maghiare au luat cateva masuri facand cateva arestari ale unor administratori si complici in noiembrie 2011 (vezi in editia din 26 noiembrie 2011 a ziarului blikk.hu), dar degeaba.
 
Agricultura are o valoare de 7 - 8% din PIB, adica circa 10 miliarde de euro. Din acest maximum de 8%, o treime ar trebui sa mearga la buget, adica undeva la 2,5%. In Romania, in momentul de fata, bugetul primeste, din agricultura, doar echivalentul a 0,5% din PIB (n.r. - 625 de milioane de euro), in loc de 3,1 miliarde euro
 
 
Cateva calcule
  • Fiscalizarea ar schimba aceasta stare de lucruri?
Incepand cu anul 2012 au aparut firmele romanesti care cumpara marfa de la persoane fizice pe baza de borderou de achizitie si fac exportul catre firmele maghiare. Aceste firme romanesti sunt de fapt tot ale celor care administreaza firma maghiara. Tin sa mentionez ca pretul trecut pe borderoul de achizitie nu este cel real, in realitate pretul cu care se vinde marfa de catre producatorul roman persoana fizica fiind mult mai mare, se trece un pret mai mic pentru a nu iesi la iveala evaziunea.

Va dau un exemplu: In Ungaria porumbul este  sa zicem, circa 700 lei/to + Tva , adica 868 lei cu tot cu TVA, iar la noi un producator il vinde cu 750 de lei/to. Asta ar insemna ca firma romana sa treaca pe borderou 750 de lei/to pretul de achizitie de la producator, isi mai pune si el adaos 20 de lei/to ar insemna ca da porumbul la firma maghiara cu 770 lei/to ceea ce ar fi hilar, adica firma maghiara cumpara din Romania porumb cu 770 lei/to si il vinde in Ungaria cu 700 lei/to in conditiile in care pe langa aia 770 de lei mai are si costul de transport. Atunci fac in felul urmator, se inteleg cu producatorul roman la 750 lei/to si trec pe borderou ca a luat porumbul cu 600 lei/to in acest fel evaziunea este acoperita.

Normal ar fi ca in momentul in care producatorul roman merge la APIA sa isi declare suprafata si cu ce este insamantata sa primeasca de la APIA un borderou inseriat si el sa fie cel care da borderoul la firma la vanzarea cerealelor (un fel de factura). Toti cei care sunt inregistrati la APIA au minim un cont deschis la banca, cont in care trebuie sa primeasca subventia, in acel cont ar trebui sa primeasca si banii cand vand marfa pe borderou pentru a se vedea clar ce suma a incasat iar la sfarsit de an sa vina la APIA cu cotorul de la caietul de borderouri sa il depuna pentru a se vedea exact ce productie a avut si la ce bani a dat. Numai fiscalizand producatorul persoana fizica se poate elimina definitiv evaziunea din agricultura. "Tot vad la televizor ca exporturile Romaniei in agricultura au crescut, pai de aia au crescut", mai spune sursa citata.
  • Pe scurt,...
Problema cea mare e ca toate aceste cereale se vor intoarce inapoi in Romania si culmea la un pret de 780-800 de lei pe tona. Cum e posibil?
1) Firma A din Ungaria (de exemplu) semneaza un contract cu firma B din aceeasi tara pe 1000 de to de porumb cu livrare la Mako la pretul de 710 lei +Tva.
2) Reprezentantii firmei A pleaca in Romania sa cumpere porumb
3) Cumpara porumbul din Romania si il vinde in Ungaria catre firma B in baza contractului
4) Incaseaza Tva-ul din vanzare, dar nu il vireaza la statul maghiar
5) Firma B stie ca in Romania procesatorii, fnc-urile nu pot cumpara pe intern, ei trebuind sa plateasca undeva la 900 lei/to daca ar vrea sa primeasca marfa de la o firma romaneasca, asa incat vin cu urmatoarea oferta
6) Firma B ofera firmei romanesti porumb la 800 lei/to dus pana in fata portii
7) Firma B  avand de castigat, a cumparat porumbul cu 710 lei si il vinde cu 800 de lei, scadem transportul 50 de lei ai ramane un profit de 40 lei/to.
Statul (maghiar, in acest exemplu) pierde de doua ori, odata ca firma maghiara ce a incasat Tva-ul de la firma B nu l-a virat la stat si a doua oara pentru ca firma B, care efectueaza un export va cere ramburs de Tva, pe care statul maghiar il va plati.

Am atasat alte doua documente care vorbesc despre exploatatiile agricole de la noi. Oriniea lor e aceeasi: recensamantul agricol efectuat in 2010 de INSSE.

Cele de mai sus reprezinta doar un exemplu din cazul evaziunii la cereale. Evaziunea se face insa si in domeniul carnii animaliere si in domeniul painii (unde avem de-a face cu fabrici ilegale de paine si cu magazine care conditioneaza achizitia de a NU i se face factura) iar toate aceste probleme nu sunt inca rezolvate prin legea data de Guvern. Probabil vor urma si alte masuri care sa faca functionala fiscalizarea agriculturii. In acest moment, legea este doar o intentie frumoasa si nimic mai mult.


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

3913 vizualizari

  • +6 (8 voturi)    
    cum era de asteptat...... (Luni, 18 februarie 2013, 10:43)

    translativus [utilizator]

    ....fiscalizarea agriculturii nu este altceva decat o noua taxa pe care prostii trebuie sa o plateasca smecherilor pentru ca acesta este sistemul politic.
    Pe de o parte ii impoziteaza pe fraieri iar pe de alta parte "returneaza" smecherilor TVA - ul pe nimic (exemplele cu exportul fictiv sunt concludente).
    De ce nu se iau masuri legislative impotriva falsului export ??? Simplu, pentru ca asta ar insemna ca escrocii din politica sa isi taie singuri veniturile grase obtinute din condei, de pe spinarea prostilor platitori de taxe si impozite.
    Se poate face ceva ? Nu, atata timp cat acest sistem politic depravat va exista.
    In rest, totul este gargara de adormit fraierii !
  • +5 (7 voturi)    
    Vrem un calcul corect (Luni, 18 februarie 2013, 11:24)

    capitan [utilizator]

    voi ziceti ca "O persoana fizica cu 10 hectare de grau si o productie de 30 de tone (3 tone la hectar, cat a fost media pe tara) ar fi avut anul trecut venituri de 30.000 de lei"

    Voi astia cu grafice nu prea ati fost la munca câmpului. Cheltuielile cu aratul, semanatul, irigatul (daca este cazul), ierbicidatul, ca sa nu mai punem plata muncii lucratorului (inclusiv a proprietarului) unde intra în acestea ? Când le pui pe toate la un loc poti calcula venitul sau pierderile (adesea). În rest ... grafice ...
  • +4 (6 voturi)    
    Fiscalizarea agriculturii. (Luni, 18 februarie 2013, 11:40)

    daniel-c [utilizator]

    Am 4 ha cca de pamant agricol. Il lucreaza soacra-mea. Pe cca 1 ha pune rosii, pe celelante 3 ha porumb. Toamna face vreo 3000 de lei pe rosii, scazand cheltuielile ramane doar cu vreo 2000 lei. Porumbul il foloseste sa creasca 2-3 porci si cateva gaini. Unul il taie de craciun ceilanti 2 ii vinde, si mai castiga vreo 2000 lei. De la gaini are oua si ceva carne pe ntimpul anului, asa ca daca e sa calculam castigul anual este de 5000 lei si ceva de mancare, ceea ce inseamna cca 400- 450 lei pe luna. Acum intrebarea este ce poti sa fiscalizezi? Daca ei in loc sa lucreze pamantul s-ar duce in timpul sezonului sa lucreze cu ziua, 40-50 lei pe zi ar castiga intr-o luna cca 1000 lei, in 5 luni sa zicem 5000 lei de persoana + 1-2 mese pe zi, si nu iar mai interesa sa-si lucreze pamantul si nici macar fiscalizarea guvernului.
    • -2 (2 voturi)    
      Lasa povestile! (Luni, 18 februarie 2013, 13:10)

      Prea_Tarziu [utilizator] i-a raspuns lui daniel-c

      Pe un hectar de rosii scoate 2000Ron ? Tu chiar ne iei de prosti? Productia medie la rosii pe hectar este de 50 de tone. Soacra singura nu poate avea grija de acel hectar de rosii si castigul scos din rosii este peste 2000 de lei. Asta daca nu cumva daca da rosiile la 40 de RON TONA.
      • +1 (1 vot)    
        Oare??? (Luni, 18 februarie 2013, 16:26)

        daniel-c [utilizator] i-a raspuns lui Prea_Tarziu

        Eu nu stiu cate tone de rosii scoate pe un ha. Ceea ce stiu ca le vinde cu 0,50-1(mai rar) lei kg. Oricum eu am zis cam cu cat ramane dupa recoltare. De muncit ai dreptate nu-l munceste singura, ci cu familia ei. Oricum daca se scad banii pentru lucrarile de insamantat, irigat stropit si recoltat ai sa vezi ca astea sunt banii. Apropo sont rosii de camp,ecologoce 100%, nu de sera. Daca s-ar castiga mai mult toti din acea zona ar fi bogati insa ironia soartei este una din zonele cele mai sarace ale Romaniei.
      • +1 (1 vot)    
        s-a gasit unul de la bloc (Luni, 18 februarie 2013, 16:34)

        kkciosuldelahamangia [utilizator] i-a raspuns lui Prea_Tarziu

        sa comenteze.taranul nu poate sa vinda in piata, din cauza mafiei intermediarilor sustinuti politic, caci astfel cum se explica ca nimeni nu are interes sa-i elimine pe intermediari ?
  • +2 (2 voturi)    
    Totusi care e problema? (Luni, 18 februarie 2013, 12:12)

    xan [utilizator]

    De ce ne deranjeaza pe noi evazionistii din Ungaria? Nu avem destule probleme aici?

    "Statul (maghiar, in acest exemplu) pierde de doua ori" - pe cuvant ca e problema lor si nu a noastra.

    Deci, comerciantii unguri "isi pot permite sa dea un pret mai mare decat comerciantii romani in piata". Foarte bine! Producatorul roman castiga cativa lei in plus!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi