Raportul privind inflatia contrasteaza cu optimismul afisat de Guvernatorul BNR. Agricultura si economia neagra- potentialele motoare de crestere economica

de DP     HotNews.ro
Joi, 9 mai 2013, 7:32 Economie | Finanţe & Bănci

Revigorarea consumului privat nu poate fi atribuita niciuneia dintre componentele sale majore, se arata in Raportul privind inflatia, prezentat miercuri de Mugur Isarescu. "Ritmul anual de crestere al achizitiilor de marfuri si servicii de piata prestate populatiei s-a redus pana la un nivel apropiat de zero (...); acest rezultat se coreleaza, de altfel, cu trenarea venitului disponibil net al populatiei si scaderea in continuare a volumului creditelor de consum", se mai arata in Raport.  Daca in Rapoartele anterioare, expresia "economia neobservata" nu aparea deloc, de data aceasta trimiterile la zona gri a economiei sunt numeroase. Documentul radiografiaza starea economiei contrastand ca ton cu optimismul afisat miercuri de Guvernatorul BNR.

Ce mai spune Raportul privind inflatia:
  • rezultatele agricole nesatisfacatoare din anul 2012 fac plauzibila o noua contractie a autoconsumului de produse agroalimentare, a achizitiilor de pe piata taraneasca, precum si a consumului de produse agricole si neagricole obtinute prin prelucrare cu mijloace proprii.
  • explicatii pentru revigorarea cheltuielilor pentru consum individual ale populatiei ar putea din zona serviciilor - transport de calatori, posta si comunicatii, utilitati, servicii financiare, chirii  - si/sau o serie de cheltuieli cuprinse in "economia neobservata".
  • Consumul final guvernamental si-a redus la jumatate viteza de crestere (pana la 1,2 la suta), aportul la dinamica PIB real

  • In trimestrul IV 2012, bugetul general consolidat a inregistrat un deficit de 7,602 miliarde lei- datele preliminare publicate de MFP cu privire la nivelul deficitului bugetului general consolidat releva depasirea usoara a plafonului in valoare absoluta convenit cu FMI pentru anul 2012- (echivalent cu 1,3 la suta din PIB), sensibil inferior celui consemnat in aceeasi perioada din 2011.
  • In acest interval, tendinta de ameliorare a executiei bugetare s-a atenuat, in conditiile in care continuarea amplificarii dinamicii negative a cheltuielilor bugetare (-5,6 la suta, comparativ cu -4,8 la suta in trimestrul precedent) - pe fondul accelerarii declinului variatiei anuale a cheltuielilor de capital (-31,6 la suta)-, a fost  (-1,2 la suta). La originea acesteia din urma s-a aflat prioritar comprimarea accentuata a veniturilor nefiscale in raport cu perioada similara a anului anterior (-26,5 la suta), doar partial contrabalansata de plusul de dinamica pe care l-au consemnat in acest trimestru alte incasari, cu precadere cele din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati.

  • Investitiile (formarea bruta de capital fix) nu au mai repetat performanta din primele trei trimestre ale anului, cresterile in termeni reali, cuprinse intre 5,4 si 11,3 la suta, fiind urmate de o contractie cu 0,6 la suta in trimestrul IV.
  • O ajustare puternica a volumului investitiilor s-a inregistrat in sectorul public, datele referitoare la executia bugetara relevand accentuarea de peste 4 ori a pantei descendente a cheltuielilor de capital (pana la -33,2 la suta), cu contributia determinanta a restrangerii activitatii de constructii ingineresti. 
  • Investitiile pe segmentul rezidential au consemnat o noua restrangere - volumul lucrarilor de constructii de locuinte (atat obiective noi, cat si reparatii capitale) si-a accelerat declinul, pana la -19 la suta in trimestrul IV.
  •  Potrivit informatiilor din piata, pe fondul sensibilitatii persistente fata de diferenta de pret intre locuintele noi si cele deja construite, efortul investitional al populatiei a continuat sa vizeze cu prioritate piata locuintelor vechi-, pozitia "formarea bruta de capital fix" surprinzand, in acest caz, numai cheltuielile pentru serviciile asociate transferului de proprietate.

  • Din perspectiva modalitatilor de finantare, o pozitie importanta au continuat sa detina imprumuturile- in special in cazul investitiilor in echipamente, dar o evolutie favorabila au inregistrat si intrarile nete sub forma investitiilor straine directe efectuate de nerezidenti, valoarea in euro consemnata in sectorul nebancar majorandu-se cu aproape 40 la suta (variatie pe ultimele 4 trimestre), in principal pe seama triplarii fluxurilor aferente creditelor intra-grup.
  • In ceea ce priveste cererea externa neta, atenuarea influentei negative a acestei pozitii asupra dinamicii anuale a PIB real (pana la -0,1 puncte procentuale) a fost generata indeosebi de evolutia tranzactiilor cu bunuri (temperarea declinului exporturilor, concomitent cu accentuarea, de peste 4 ori, a contractiei importurilor), in timp ce balanta serviciilor si-a injumatatit ecartul pozitiv de ritm dintre cele doua componente (6,7 puncte procentuale).
  •  Mentinerea pe trend descendent a economiei la nivelul Uniunii Europene a continuat sa afecteze exporturile de bunuri, insa aceasta influenta a fost estompata intr-o anumita masura de redresarea livrarilor extracomunitare- aceste fluxuri, care reprezinta circa o treime din valoarea totala a exporturilor Romaniei, s-au majorat in termeni reali cu 0,6 la suta (dupa ce, in trimestrul III, inregistrasera o ajustare de 3,2 la suta), in principal datorita dinamizarii semnificative a vanzarilor de bunuri de consum, inclusiv autovehicule (ritmul anual de crestere aferent volumului fizic a fost aproape dublu comparativ cu trimestrul III, ajungand la +24 la suta).

  • Pe o traiectorie descrescatoare (desi mai putin pronuntata decat in intervalul anterior) au continuat sa se plaseze si achizitiile de bunuri intermediare (contractie in termeni reali de 2,7 la suta fata de 3,7 la suta in trimestrul III), evolutia fiind corelata cu diminuarea productiei de bunuri destinate consumului final - atat pentru export, cat si pentru piata interna.

  • Rezultatele trimestrului IV 2012 releva, inca o data, dependenta pronuntata a performantelor economiei romanesti de evolutia agriculturii. Astfel, in conditiile in care dinamica activitatii in sectoarele economice neagricole a fost mai lenta decat cea din intervalul anterior, inversarea traiectoriei PIB real nu ar fi fost posibila fara temperarea declinului anual al VAB din agricultura (cu 5 puncte procentuale, pana la -24,6 la suta) - aceasta evolutie a condus la diminuarea substantiala a efectului de erodare generat de sectorul agricol asupra cresterii economice (de la -3,5 la -1,5 puncte procentuale).
  • VAB din industrie a continuat sa se restranga, desi cu o viteza mai scazuta decat in trimestrul III (-0,8 la suta, variatie anuala).
  • Traiectoria contrasteaza insa cu evolutia relevata de seria indicilor de volum aferenti productiei industriale - dublare a ritmului anual de crestere comparativ cu trimestrul anterior, pana la 3,4 la suta. Divergenta ar putea fi explicata, pe de o parte, de o eventuala majorare a consumului intermediar, iar pe de alta parte, de posibila evolutie descrescatoare a unor segmente cuprinse in sectorul industrial numai din perspectiva contabilitatii nationale (de exemplu, activitati relevante din zona "neobservata" a economiei si industria casnica).
  • O contributie negativa la dinamica PIB real a revenit si constructiilor - VAB realizata in acest sector s-a redus cu 1,7 la suta, in conditiile in care regresul activitatii de constructii rezidentiale si ingineresti a fost doar partial contrabalansat de redresarea  volumului lucrarilor de executie a unor proiecte nerezidentiale (pe fondul inaugurarii unor spatii moderne de retail de mare suprafata, dar si al lansarii unor programe de modernizare a unor centre comerciale).

 Perspectivele pietei muncii
  • pe termen scurt: ritm relativ lent de creare de locuri de munca pe ansamblul economiei, pe fondul evolutiilor neuniforme la nivel sectorial. Oportunitati de angajare sunt semnalate indeosebi in servicii informatice, telecomunicatii, comert, unele ramuri ale industriei prelucratoare (precum industria alimentara, industria auto si ramurile conexe), in timp ce constructiile, industria petrochimica, sectorul bancar au anuntat disponibilizari.
  • Castigul salarial mediu brut s-a majorat cu 5,7 la suta in termeni anuali in perioada ianuarie-februarie 2013, comparativ cu 6,1 la suta in trimestrul IV 2012, ca efect conjugat al traiectoriilor  divergente in sectorul privat si, respectiv, bugetar.
  •  Comportamentul companiilor private referitor la ajustarile salariale la inceput de an denota prudenta - dinamica salariului brut (-1,8 puncte procentuale pe ansamblul sectorului, pana la 2,7 la suta) s-a incetinit in industria extractiva, in cea energetica si in serviciile private si a consemnat o relativa stagnare in industria prelucratoare si in constructii.
  •  In sectorul bugetar, accelerarea de ritm la 17,2 la suta s-a datorat aplicarii in luna decembrie 2012 a ultimei etape de majorare a salariilor, in vederea revenirii la nivelul existent inainte de masurile de austeritate introduse la mijlocul anului 2010.
  • Cresterea salariului minim brut pe tara cu 7,1 la suta (de la 700 lei la 750 lei) incepand cu luna februarie 2013 a avut un impact marginal asupra ritmului aferent salariului mediu. In intervalul ianuarie-februarie 2013, temperarea dinamicii salariului mediu brut a contribuit la ameliorarea situatiei costurilor unitare cu forta de munca in industrie (ritm anual de -0,1 la suta, fata de 4 la suta in trimestrul IV 2012).
  • In industria prelucratoare, dinamica acestora a revenit in teritoriu negativ (-0,1 la suta) dupa sapte trimestre de valori pozitive, insa la nivelul subsectoarelor evolutiile au ramas eterogene. Progrese au fost vizibile in industria alimentara, chimie, prelucrarea lemnului, echipamente electrice, in timp ce industria tutunului, cea a maselor plastice si metalurgia au inregistrat cresteri substantiale.

Moneda si creditul

  • structura pe categorii de monede a M3 a continuat sa se deterioreze, ponderea medie a depozitelor in devize consemnand recordul ultimilor doi ani
  • Variatia creditului acordat societatilor nefinanciare a intrat in teritoriul negativ, evolutia corelandu-se cu deteriorarea perceptiei de risc a bancilor, dar si cu posibilul apel al firmelor la liniile de credit acordate anterior si neutilizate; similar perioadei precedente, creditul in valuta a consemnat cea mai mare pierdere de ritm, aceasta fiind indusa in principal de componenta pe termen scurt
  • Din perspectiva cererii de consum, evolutia in termeni anuali a venitului disponibil real a fost in continuare favorabila reluarii procesului dezinflationist. Astfel, dupa o majorare modesta (1 la suta) in trimestrul IV 2012, acesta a consemnat in perioada ianuarie-februarie 2013 o reducere cu 1,5 la suta, determinata de contractia transferurilor sociale si a veniturilor din exterior,


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel​

​FOTOGALERIE Tel Aviv: plaje, muzici si trupuri

Greu sa gasesti in lume un oras care petrece mai mult, care se odihneste mai seren. Un New York pe Malul Mediteranei, un colt de Europa sofisticata in Orientul Mijlociu, o destinatie de plaja excelenta, un oras in care noptile de distractie se continua si dupa ce se crapa de ziua. Oameni pe longboard-uri colorate coboara spre faleza orasului, de multe ori purtand doar o pereche de pantaloni scurti. Esti in inima civilizatiei est-mediteraneene, cu hedonismul ei milenar, cu cultul inca pastrat al corpurilor frumoase, cu o senzualitate subtila, dar neascunsa.

1533 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    OK. (Joi, 9 mai 2013, 9:15)

    letsoc [utilizator]

    Daca nu canta si Mugurel pe aceeasi voce, era schimbat si el. Si grecii au mintit ani la randul si s-au kkt pe ei acum. Cu stima,NC.
  • 0 (0 voturi)    
    Amuzant (Joi, 9 mai 2013, 12:06)

    JustinCase [utilizator]

    Daca nu era suficient de amuzant faptul ca pentru o tara din UE motorul principal al cresterii economice il reprezinta agricultura, acum tocmai a devenit si mai amuzant deoarece si economia neagra a devenit un motor al cresterii economice! :))


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi