Peste putine zile anul 2013 se incheie. Prilej de analize, de eventuale dezamagiri si de sperante, nu neaparat in aceasta ordine. HotNews intentioneaza ca in perioada care a mai ramas din acest an sa-i aduca la rampa executivii din sistemul bancar local dar si din Finante si din mediul de afaceri, incercand sa deslusim cum au vazut domniile lor 2013 si ce asteptari au pentru 2014. Continuam aceasta serie de interviuri cu Benoit Catel, presedintele Volksbank Romania, cu care am stat de vorba despre imaginea bancilor, neperformante, posibile consolidari pe piata bancara locala si despre multe altele.
- Unele judecatorii spun ca perceperea comisionului de risc este legala, altele spun, in mod clar, ca perceperea comisionului de risc nu este o clauza abuziva. Este o situatie care creeaza confuzie
Rep: Cum si in ce masura a afectat povestea "clauzelor abuzive" imaginea sectorului bancar si a bancii Dumneavoastra? Care ar putea fi solutia optima pentru imbunatatirea imaginii sistemului bancar?
Benoit Catel, CEO VBRO: Romania nu este un caz izolat in ceea ce priveste nemultumurile clientilor vis a vis de sectorul bancar. Daca ne uitam la rezultatele Eurobarometrelor, nemultumirea clientilor este o problema pentru majoritatea bancilor din Uniunea Europeana. Perceptia clientilor fata de institutiile de credit a inceput sa sufere odata cu declansarea crizei economice. Cred ca explicatia sta si in situatia financiara a multor clienti, care s-a inrautatit brusc si fara o perspectiva comfortabila de revenire.
In ceea ce priveste Volksbank, majoritatea litigiilor vizeaza comisionul de risc. Clientii au inceput sa conteste acest comision doar dupa adoptarea OUG50/12010. Actul normativ prevedea o lista de “comisioane permise”, iar comisionul de risc nu se afla printre acestea. Deci, daca o banca percepea un comision de administrare cu acelasi cuantum si pentru aceleasi scopuri, era legal, in timp ce comisionul de risc era considerat ilegal, desi nicio lege nu interzicea perceperea acestuia in trecut. Mai mult, reglementarile europene si nationale, prevedeau obligativitatea includerii costului riscului in pretul creditului. Deci, faptul ca am respectat o reglementare privind costul riscului a facut ca Volksbank sa incalce alta reglementare. Este un non-sens! Alt non-sens apare la nivelul instantelor. Unele judecatorii spun ca perceperea comisionului de risc este legala, altele spun, in mod clar, ca perceperea comisionului de risc nu este o clauza abuziva. Este o situatie care creeaza confuzie pentru toata lumea, mai ales intr-o perioada in care vorbim despre nevoie de incredere in sistemul bancar.
Rep: Cum a fost 2013 pentru banca Dv si pentru sistemul bancar local? Ce asteptari exista pentru 2014 in termeni de creditare, profitabilitate, NPL, costuri ..?
Benoit Catel, CEO VBRO: Bancile din Romania au reusit sa se adapteze foarte bine in cei cinci ani de criza. Exista doua vesti bune: prima este ca institutiile de credit continua sa afiseze rate de solvabilitate foarte bune, in ciuda pierderilor inregistrate in ultimii ani. A doua este ca, in 2013, majoritatea bancilor au afisat rezultate operationale pozitive, ceea ce inseamna ca perspectivele economice incep sa se imbunatateasca. Din punctul nostru de vedere, consideram ca asistam la o importanta schimbare de abordare la nivelul industriei. Reglementarile sunt mult mai detaliate, competitorii sunt mult mai rationali, iar produsele si serviciile bancilor se axeaza mai mult pe calitate si incredere.
In ceea ce priveste Volksbank Romania, 2013 este primul an in care am operat integral sub noua strategie si s-au vazut rezultatele eforturilor de restructurare a bancii: remodelarea si reorganizarea retelei si a sucursalelor, deschiderea de noi unitati bancare, lansarea de noi produse si servicii, optimizarea proceselor interne. Pot spune ca, pentru noi, a fost un an bun. Am inregistrat rezultate bune in atragerea de noi clienti si in atragerea de depozite, iar raportul credite-depozite s-a imbunatatit, de la mai mult de 466% in septembrie 2012, la circa 290%, in perioada similara din 2013. In acest an, business-ul nou s-a autofinantat, ceea ce este conform planurilor noastre.
- Pentru 2014, anticipez o crestere economica modesta, in linie cu cea din 2013.
Pentru 2014, vom continua planul de transformare a bancii si speram sa devenim mult mai eficienti. Tintele cheie sunt autofinantarea, cresterea bazei de clienti, revigorarea creditarii – deja am asistat la o crestere cu 50% a volumului de credite noi in 2013 - si la reducerea portofoliului de credite neperformante.
Rep: Care ar putea fi liniile de business in care creditarea ar putea inregistra un avans semnificativ in 2014 atat pe segmentul persoanelor fizice cat si pe cel al persoanelor juridice? Cum vedeti 2014 din punct de vedere al evolutiei economiei romanesti? Va asteptati la o crestere/stagnare/scadere?
Benoit Catel, CEO VBRO: Unii vad jumatatea goala a paharului, altii jumatatea plina. Noi suntem de partea celor optimisti. De exemplu, cand se vorbeste de rezultatele sistemului bancar, pierderile la nivel de sistem sunt headline-ul de pe buzele tuturor, dar, pentru noi, sunt mai interesant de urmarit acele banci care au reusit sa-si majoreze cota de piata si sa afiseze profituri in toata acesta perioada. Dupa cum puteti vedea, contextul de piata nu este o problema in sine, ci se reduce, mai degraba, la abilitatea de a gasi, pe plan intern, ingredientele “succesului”. Pentru 2014, anticipez o crestere economica modesta, in linie cu cea din 2013.
Rep: Care sunt businessurile spre care bancherii privesc cu optimism în 2014?
Benoit Catel, CEO VBRO: Desi economia a franat in ultimii ani, nu este inca momentul sa tragem cortina. Mult mai multe ne asteapta daca ne uitam inainte. De exemplu, Romania este conectata la schimabrile din Vest si importa rapid tehnologii noi si recupereaza din decalaje. 2013 a fost un foarte bun, pentru agricultura, pentru exporturile auto. Pentru 2014, agricultura este unul domeniile la care privim cu optimism.
- Vom asista la o imbunatatire a situatiei financiare a IMM-urilor, ceea ce inseamna ca si comportamentul de plata se va imbunatati
Rep: Va asteptati ca volumul intarzierilor la plata din zona IMM sa creasca in urmatoarele 6 luni, sa stagneze sau sa se diminueze comparativ cu situatia din prezent?
Benoit Catel, CEO VBRO: Sectorul IMM-urilor este primul care reactioneaza la ciclurile economice. Cand contextul economic se inrautateste, IMM-urile, fiind companii mici si fara suficiente rezerve, sunt primele afectate. Dar, cand ciclul de crestere economica se reia, IMM-urile sunt primele care sesizeaza potentialul si care incearca sa beneficieze de avantajele pietei. Cred ca acum am ajuns intr-un astfel de moment. Sunt de parere ca vom asista la o imbunatatire a situatiei financiare a IMM-urilor, ceea ce inseamna ca si comportamentul de plata se va imbunatati.
Rep: Care au fost masurile de ajustare pe care institutia Dvs de credit le-au luat in 2013 (re-dimensionare a retelei, a personalului, a salariilor samd)? Veti continua aceste ajustari si in 2014?
Benoit Catel, CEO VBRO: In cazul Volksbank, procesul de restructurarare era deja finalizat de la mijlocul anului. In partea a doua a lui 2013, am demarat proiecte majore de investitii, pentru a fi pregatiti pentru momentul in care piata incepe sa-si revina. De exemplu, unul din proiectele pe care ne concentram in prezent este inlocuirea sistemului de core banking, alaturi de traininguri si investitii in calitatea resursei umane. Toate aceste proiecte fac parte dintr-un plan complex de transformare a bancii.
Rep: Veti lansa in 2014 produse noi? Daca da, care sunt zonele vizate (carduri, produse de economisire/investitii/credite samd)?
Benoit Catel, CEO VBRO: Volksbank si-a redesenat in intregime oferta de bunurii si servicii in ultimii doi ani. Monitorizam in permanenta piata si nevoile clientilor, pentru a ne adapta oferta si pentru a ramane competitivi. Daca analizam produsele bancare, atat jucatorii din pietele dezvoltate – cum ar fi Franta - cat si cei din pietele in curs de dezvoltare – cum este cazul Romaniei - au in portofoliu aceeasi gama de produse: carduri, conturi, depozite, credite de consum si pentru locuinte. Deci, daca privim lucrurile din aceasta perspectiva, putem spune ca vom opera schimbari minore asupra acestor produse. Principala prioritate pentru noi va fi calitatea serviciilor, sa fim aproape de clienti, sa avem o oferta usor de inteles si sa fim eficienti. Cred ca doar asa ne putem diferentia de competitorii nostri.
- Da, cred ca vom asista si la alte tranzactii in 2014 pe piata bancara.
Rep: Considerati ca 2014 va aduce retrageri/fuziuni/achizitii din piata bancara a unor jucatori?
Benoit Catel, CEO VBRO: In prezent, pe piata din Romania opereaza 41 de institutii de credit. Este un numar mare daca ne uitam la alte tari sau chiar la alte sectoare din zona serviciilor. Asta inseamna ca exista o concurenta foarte puternica intre banci si, prin urmare, nu toata lumea va avea succes. Exista un numar de institutii de vanzare si, in 2013, am asistat deja la cateva tranzactii. Deci, ca sa raspund la intrebarea dvs, da, cred ca vom asista si la alte tranzactii in 2014 pe piata bancara.
Rep: Care considerati ca sunt principalele 3 provocari ale bankingului in 2014?
Benoit Catel, CEO VBRO: Cred ca una din principalele provocari este sa fim relevanti, sa oferim servicii si produse de calitate, care raspund nevoilor clientilor. La Volksbank, ne concentram pe aceste doua obiective in 2014. Apoi, exista aspectul schimbarilor legislative. In aceasta perioda, majoritatea bancilor sunt ocupate cu modificarea reglementarilor interne pentru a se conforma cu cerintele Basel 3. Sunt afectate sistemele de raportare, procedurile de risc, de fapt, intregul mod de organizare a bancilor. Este un proces cu adevarat complex.
Cea de-a treia provocare este sa ramanem competitivi, atat din punct de vedere al eficientei interne, cat si al preturilor.
Rep: Pe ce segmente inregistrati cea mai mare rata a NPL? (imm, corporate, persoane fizice...)
Benoit Catel, CEO VBRO: Inainte de criza, Volksbank Romania s-a extins foarte mult si foarte repede, ca o banca specializata in credite imobiliare. Nu a finantat doar achizitii individuale, ci si proiecte noi imobiliare. O parte din aceste proiecte nu s-au materializat cand piata s-a prabusit si pe acest segment inregistram cea mai mare rata a neperformantelor.
1
2
