Opinie: BNR da bancilor bani (ca doar nu da de la ea) fara expunere de motive

de DP     HotNews.ro
Joi, 9 ianuarie 2014, 8:16 Economie | Finanţe & Bănci

BNR a decis sa reduca rata rezervelor obligatorii si la depozitele in lei si la cele in valuta. La lei a redus-o de la 15% la 12%, ceea ce inseamna o diminuare cu 20% a rezervelor, iar la euro a redus-o de la 20% la 18%, ceea ce inseamna o diminuare cu 10%. Conform asteptarilor BCR masura se traduce printr-o eliberare de lichiditati in favoarea bancilor de aproximativ 3,5 mld. lei, respectiv 0,4 mld. euro. Care este impactul masurilor luate de BNR asupra creditarii? Dificil de spus, scrie Bogdan Glavan pe blogul  lui.

Teoretic, impactul poate fi urias. Scaderea ratei rezervelor echivaleaza cu o masiva intrare de bani in sistemul bancar, bani care daca ar fi multiplicati prin mecanismul multiplicatorului monetar ar provoca o expansiune masiva a creditului. Efectul este diferit in functie de moneda, deoarece multiplicatorul este diferit.

  • Simplificand, multiplicatorul este inversul ratei rezervelor. Astfel, la o rata a rezervelor de 12% la lei, multiplicatorul monetar este de 8,3; aceasta inseamna ca pentru orice depozit nou in valoare de 1 leu, sistemul bancar poate genera prin multiplicare 8,3 lei. In concluzie, daca masura BNR lasa la dispozitie bancilor 3,5 mld. lei, inseamna ca expansiunea potentiala a creditului este de 29 mld. lei. La euro calculul este asemanator, cu diferenta ca acolo multiplicatorul este 5,5 (rata rezervelor este 18%). Masura BNR injecteaza in banci 0,4 mld. euro, deci creeaza premisele pentru o expansiune a creditarii in valoare de 2,2 mld. euro. Daca transformam in lei si adunam, efectul potential combinat al reducerii ratei rezervelor la lei si euro ne duce la aproape 39 mld. lei. Tinand cont ca soldul creditului privat era in luna noiembrie de 219,7 mld. lei, vedem ca masura BNR poate duce la o expansiune a acestuia cu 17%.

Din alt punct de vedere, dar la fel de important, potrivit propriilor estimari ale BNR, reducerea operata va mari brusc lichiditatea din piata (6 miliarde de lei, spune guvernatorul) cu nu mai putin de... 88%!

Asadar, decizia BNR de ieri este o decizie majora. Unii analisti au dreptate cand se mira. Sigur, efectul explicat mai sus este unul potential, nu inseamna ca se va intampla maine sau peste un an. Totul depinde de transmisiunea monetara, care s-ar putea sa functioneze sau nu. Adica s-ar putea ca bancile sa fie dornice sa crediteze (si sa gaseasca clienti interesati) sau nu. Dar nu inseamna nici, asa cum am vazut la un post de televiziune, ca creditarea ar putea creste strict in cuantumul celor aproximativ 1 mld. euro eliberati de BNR. O asemenea idee dovedeste lipsa de cunoastere economica a celor chemati sa comenteze evenimentul.

Aceasta decizie politica ar fi trebuit insotita de o justificare pe masura. In loc de motive am vazut insa o insailare de informatii si comentarii pe alocuri contradictorii, din care pana la urma reiese ca "daca nu reduceam rezervele bancare ne-am fi indepartat de Europa". Cam putin pentru o institutie de calibrul BNR. Sa exemplific cu elementele cele mai importante:

1. Ni se spune ca procesul de dezinflatie a continuat. Foarte bine, dar de ce este acesta un motiv pentru reducerea ratei rezervelor? Nu este clar. Pe vremea etalonului-aur - ca tot ii place domnului Isarescu (ca si mie de altfel) sa se raporteze la acest sistem - bancile erau mult mai bine capitalizate si operau cu rezerve pe masura iar preturile din economie scadeau (aveam deflatie). Si economia crestea. Deci de ce este nevoie sa reducem rata rezervelor?

2. Apoi, aflam ca,

    "Daca nu reduceam RMO nu ar fi fost riscuri deosebite si asta pentru ca in Romania, situatia creditarii depinde de factori care nu tin de conditiile monetare- de situatia din Europa. Pe plan intern depinde de asemenea de nivelul inalt de indatorare a companiilor si populatiei"

Deci nu era mare pierdere daca nu se lua masura de ieri. Si atunci unde este marele ei castig?

3. Mai aflam ca:

"Cred ca bancile vor face judecati complexe si unele vor avea bani mai multi pentru creditare, altele pentru a-si achita datoriile... In mod normal, decizia de azi ar duce la deprecierea leului. Eu insa nu ma tem deloc ca se va intampla asa ceva" (Isarescu)

Deci impactul asupra creditarii este incert, mai degraba se mizeaza ca efectul asupra cererii agregate si asupra preturilor va fi apropiat de zero, foarte bine.

Si atunci care este ideea, pentru ce o masura atat de radicala? Voi raspunde imediat, dar mai inainte vreau sa ma refer la justificarea pe care ar fi trebuit sa pedaleze BNR azi, justificare pe care am presupus-o si criticat-o in articolul scris marti, De ce nu exista motive pentru scaderea raei rezervelor minime obligatorii. Este vorba de impulsionarea creditarii si a investitiilor in economie. Ma asteptam ca BNR sa vina cu analize care sa arate cum relaxarea politici monetare va creste creditarea si va salta PIB. Sa ne ofere prognoze concrete. Nimic.

Argumentul pe care ma asteptam sa-l aud invocat in sprijinul deciziei de azi - si in absenta caruia decizia este aproape neinteligibila - are slabiciuni profunde. Asa cum o spuneam si la o conferinta la BNR anul trecut, bancile reprezinta cei mai slabi antreprenori din economie. Creditele neperformante au ajuns la aproape 22%, adica peste 1 din 5 credite a fost acordat gresit. Reprezinta un produs bancar defectuos, o risipa de resurse; bani care puteau fi acordati altcuiva, intr-o directie mai eficienta. Ati pomenit o fabrica de creioane care sa scoata 22% din creioane strambe? Nu. Ati pomenit ca o fabrica de automobile sa scoata 22% din masini fara frane? Nu.

Doar bancile puteau reusi o asemenea contraperformanta. De ce? Din lipsa concurentei si a responsabilitatii. Tocmai din cauza genului de politica pe care BNR a adoptat-o astazi. O paste vreun pericol pe banca daca investeste prost? Da cumva faliment? Nu, din contra, primeste un cadou de la banca centrala, o injectie de lichiditati! Acest lucru se cheama hazard moral, nu am auzit pe nimeni care sa-l pronunte. Iar daca lucrurile chiar se complica, atunci deponentii bancilor sunt de vina, ei brusc sunt intitulati "investitori", iar banca ramane un simplu intermediar. Apuse sunt vremurile in care raspunderea bancherului era nelimitata...

Dar BNR nu a oferit argumentul impulsionarii economiei. Si atunci de ce a alimentat bancile cu bani? Este momentul sa lasam la o parte manusile teoriilor de catedra, presupuse de mine de dragul argumentatiei, sustinute de anumiti naivi si neconfirmate nici macar de cei care ar trebui sa-si dea silinta sa intretina o aparenta respectabila unor decizii atat de importante, si sa ne proptim bine in realitate. Bancile cara in spate un ghiozdan greu cu credite neperformante, profiturile pe care le-au avut pana acum sunt mai degraba rezultatul unei contabilitati confortabile.

Bancile-mama nu mai crediteaza nimic, nu exista surse de finantare pe termen lung. Bancile sunt in chingi. In urma cu putin timp domnul Cinteza opina ca "activitatea de creditare nu va cunoaste o revigorare pana in septembrie-octombrie anul viitor". Ma gandesc ca la acea ora luase in calcul efectul deciziei de astazi, de altfel afirmatia sa este identica cu informatiile transmise oficial azi. Tot domnul Cinteza ne spunea ca unele banci au inceput sa foloseasca banii deponentilor pentru a-si achita datoriile catre bancile-mama. Ati inteles? Bancile au datorii si gauri financiare care trebuie carpite. Despre asta este vorba.

Dar cu deponentii cum ramane? Ei cum vor suporta dobanzile real-negative pe care le ofera bancile, gratie politicii asistentiale din partea bancii centrale? Pai, ramane asa cum a spus domnul guvernator: "Aceasta este lumea in care traim, lume de represiune financiara masiva".

Parca am mai auzit cuvantul asta "represiune", pe la Revolutie, pe la mineriade... sa intelegem ca politica monetara actuala este o mineriada impotriva deponentilor? Poate BNR, institutia statului in care romanii au cea mai mare incredere, sa fie mai explicita de atat? Represiune financiara? In beneficiul catorva banci? Cine conduce Romania?

Comenteaza pe blogul lui Bogdan Glavan.


Citeste mai multe despre   












Intreb BT: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor. Intalnirea online s-a incheiat

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania au raspuns vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Citeste raspunsurile invitatilor pe StartupCafe.ro

3269 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    sufletu' si fericirea la anu si La multi Ani (Joi, 9 ianuarie 2014, 9:38)

    mnicku [utilizator]

    Situatia v-a ramane aproximativ la fel in urmatorii 15-20 de ani pt ca cei ce au vrut si au indeplinit conditiile si-au luat credit pe min 20 de ani . Cine n-a reusit atunci nu v-a reusi nici acum cu mici exceptii nesemnificative .
    Daca se mai adauga devalorizarea leului, taxele,comisioanele adaugate de banci are au ridicat valoarea ratelor lunare cu 5-10% situatia este disperata pentru cei indatorati. De la o rata de 1600 lei in 2008 au ajuns sa plateasca cca 1850 lei acum . Diferenta de bani de 250 lei in loc sa mearga in consum se duce la banca deci vinzarile scad

    Cresterea economica de dinaintea crizei a fost o crestere falsa bazata pe infuzia de bani venita de la romanii aflati la munca si nu din plus valoarea rezultata in urma unor afaceri de productie

    Problema este in alta parte si se pare ca toti o evita . Problema e una de sistem economic in care vinzarile scad iar costurile cresc an de ani de zile
  • +2 (2 voturi)    
    Parerile emise sunt eronate (Joi, 9 ianuarie 2014, 9:39)

    robertTm [utilizator]

    Pt 1 leu atras ca depozit banca poate imprumuta maxim 1 leu . In cazul de fata 0.88 bani pt ca 12 bani trebuie sa-i trimita la BNR. Factorul acela de multiplicare , se calculeaza ca diferenta dintre M1, masa monetara emisa , si M2+M3 masa monetara aparenta prin acordarea de credite. Diferenta dintre mase monetare , pt intelesul tuturor poate fi pusa asa : Daca am 1 leu , il imprumut la cineva . Eu am 1 leu , pt ca am 1 leu de primit , si el are 1 leu pt ca il detine .. Deci M1=1leu M2=2lei.
    Standardul de aur a functionat cind 1. se descopera relativ mult aur nou , 2. economia crestea cu 0.1% in medie pe an ... nu cu 2% cum e in ultimele decenii.
    • 0 (0 voturi)    
      Ce zici tu e joc piramidal (Vineri, 10 ianuarie 2014, 6:49)

      alex4321 [utilizator] i-a raspuns lui robertTm

      Fara rezerve importante la BNR

      daca maine vin unii si vor sa retraga DOAR
      13% din valoarea-depunerilor sa-si retraga BANII

      BANCA NU MAI ARE DE UNDE SA-I DEA INAPOI

      Deci Hotie pe fata.....

      si-atunci? Atunci statul a fost pus sa granteze "de UE" ca de el

      banii lipsa pana la 100.000 de EURO

      Adica alta Hotie pe fata !
  • +2 (2 voturi)    
    .... (Joi, 9 ianuarie 2014, 10:03)

    Bulan [utilizator]

    Articolul a inceput in forta, frumos structurat si cu explicatii matematice dar totul s-a risipit ca o perdea de fum in momentul in care a comparat procesul de creditare cu procesul de fabricare al creioanelor.Pai, mon cher, comparam o matrita de creioane cu un proces de creditare?
    Intr-un proces de creditare poti sa ai cea mai tare firma din lume, cu cea mai buna structura de garantii, cu venituri si profitabilitate in crestere, capitalizare solida dar la un moment dat sa pice printr-o conjunctura de evenimente greu de prevazut in analiza de risc.
    Dupa ce trecem de acesta monumentala comparatie derapam usor catre un ton populist , foarte la moda de altfel, bancile 'este rele' si vai ce le fac saracilor deponenti!
    Cum spune si autorul banca este un antreprenor privata care urmareste profitul si nu o sa renunte in veci la el de dragul deponentilor sau al lui Isarescu.Daca ne uitam putin in bazele cursului de economie o sa vedem ca rolul unei firme este acela de a maximiza profitul in beneficiul actionariatului.
    De asemenea deponentii nu sunt obligati sa faca afaceri cu banca si o pot taxa in mod corespunzator prin retragerea sumelor depuse, o miscare ce poate duce la revizuirea modelului de business, dar sa nu-si faca cineva iluzii ca vreo banca va renunta vreodata benevol la cota sa de profit mai ales in conditiile actuale de piata cand fiecare leu(atentie nu eur) conteaza.
    • 0 (2 voturi)    
      Ideea articolului e corecta, iar tonul potrivit (Joi, 9 ianuarie 2014, 14:21)

      benicio [utilizator] i-a raspuns lui Bulan

      De ce nu putem compara o banca cu o fabrica de creioane? Creditarea se face, in general, tot pe baza de matrita, numai ca-i spune aplicatie informatica. Angajatul bancii introduce datele intr-un formular pe calculatori, iar sistemul ii returneaza cat credit poate primi solicitantul. Fix ca o matrita. Unde e analiza de risc, unde e analiza de business? A, sunt integrate in program... deci matrita.

      Spui ca deponentii nu sunt obligati sa tina banii la banca. Foarte corect. Si nu e decat o chestiune de timp pana cand o sa inceapa retrageri masive si migrarea banilor in tari care nu aplica hotia care se numeste bail-in. Si atunci va fi vai si amar de bancile europene.

      Spui ca bancile nu au nici o responsabilitate fata de populatie si fata de mediul de business, ca ele nu vor decat sa faca profit. Si atunci de ce le salveaza guvernele? De ce nu emite statul roman obligatiuni cu valoare nominala de 50 de lei, astfel incat sa fie accesibile tuturor, si lumea sa-si mute banii din depozite in obligatiuni? De ce continua BNR politica asta de relaxare monetara din manualele de economie, and s-a vazut clar ca nu a dat rezultate nici in UE si nici in SUA?
      • 0 (2 voturi)    
        ..... (Joi, 9 ianuarie 2014, 14:45)

        Bulan [utilizator] i-a raspuns lui benicio

        Atat te intreb:Ai fost vreodata intr-un departament de risc intr-o banca ca sa vezi cum se face analiza de risc de creditare?
        Legat de matrite acestea se folosesc poate doar in zona de carduri dar si acolo se mai uita unul peste aplicatie si nu se acorda instant un credit.
        De ce le salveaza guvernele?Pentru ca au o concentrare mare de depozite ceea ce constituie un risc social cu efecte greu cuantificabile si de asemenea sunt cele mai specializate institutii in distributia banilor in economie, dar la sfarsit activitatea lor se evalueaza dupa profitabilitatea pe care au obtinut-o.
        • 0 (2 voturi)    
          Lobby, my friend, asta este, lobby si atat (Joi, 9 ianuarie 2014, 15:24)

          benicio [utilizator] i-a raspuns lui Bulan

          Sigur, analistii de risc din SUA au analizat zile intregi un dosar de subprime. Concentratia mare de depozite va fi, incepand cu 1 ianuarie 2015, folosibila in mod legal pentru acoperirea gaurilor bancilor. De ce? Unde mai e grija pentru riscul social? Sunt foarte multi bani in industrie, iar forta lobistilor este pe masura. Totul e bine si frumos in sistem pana se impute treaba. Dupa aia, se sterge cu buretele tot, raman doar lozinci corporatiste si sucursale goale.
          • 0 (2 voturi)    
            ..... (Joi, 9 ianuarie 2014, 17:00)

            Bulan [utilizator] i-a raspuns lui benicio

            Eu nu vorbesc de SUA.
            Eu vorbesc de Romania unde sistemul bancar este primitiv fata de cel din vest, ceea ce nu este neaparat un lucru rau avand in vedere ca bancile din Romania indeplinesc inca rolul pentru care o banca este menita sa existe:depozite si credite.
            Banii care se invart in aceasta industrie nu sunt mai multi decat cei care se invart in petrol,farma, armament.
            • 0 (0 voturi)    
              Corect (Vineri, 10 ianuarie 2014, 10:41)

              benicio [utilizator] i-a raspuns lui Bulan

              Petrol, farma, armament, bune exemple, periculoasa comparatie. As mai adauga diamante, metale pretioase (in special minele africane), tutun, alcool. Mie imi placea sa cred ca bancile nu sunt numai masini de facut bani, ca pe langa orientarea lor pro-profit mai au si niscaiva responsabilitati in peisajul socio-economic. Dar se pare ca m-am inselat. Atentie, increderea in sistem este cel mai important activ al bancilor. Fara el, se prabusesc colosii si ne intoarcem la bancile micute, regionale sau chiar municipale, cu instrumente primitive (depozite mici, credite mici, casete de valori etc.), gen secolul 19. Si activul asta incepe sa scada...
  • +1 (1 vot)    
    pt robertTm (Joi, 9 ianuarie 2014, 11:08)

    prasleacelvoinic [utilizator]

    Banca are 1 leu. La o rata a rezervelor de 12% inseamna ca poate imprumuta 0,89 lei. Deci masa monetara aparenta 1,89 lei (banca are 0,11 lei rezerva + 0.89 lei de primit, iar cineva a primit 0,89 lei). Dar banca acorda imprumutul printr-un cont bancar, ceea ce inseamna ca pana in momentul in care banii sunt scosi din cont situatia arata astfel: cine a primit imprumutul are 0,89 lei in cont, banca are rezerva 0,11 lei si 0,89 lei de primit DAR are si 0,89 lei depusi in contul din banca al imprumutatului iar din acesti bani poate imprumuta pe altcina cu 0,79 lei si sa constituie rezerva de 0,1 lei. Si asa mai departe se multiplica: din 0,79 se acorda imprumut 0,7 iar 0,9 devin rezerva, etc.
  • 0 (0 voturi)    
    ha, ha (Joi, 9 ianuarie 2014, 14:40)

    ploiesteanu [utilizator]

    BNR da bancilor bani (ca doar nu da de la ea). Isarescu da de la el, vinde via.
  • 0 (2 voturi)    
    BNR subventioneaza Bancile Straine (Joi, 9 ianuarie 2014, 20:06)

    alex4321 [utilizator]

    BNR subventioneaza Bancile Straine de la noi d emult

    Le-a dat GRATUIT 14 miliarde de euro din imprumutul d e20 de miliarde luat pe spinarea poporului roman

    Le mai da si acuma ...tot din banii romanilor...


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă