Guvernul a modificat normele de aplicare ale Codului fiscal. Acestea sunt cele mai importante modificari din ultimul timp, mai ales pentru TVA si impozitul pe venitul nerezidentilor

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 13 februarie 2014, 11:14 Economie | Finanţe & Bănci

In ultimele luni, Codul fiscal a fost modificat prin doua ordonante de urgenta, respectiv OUG nr. 102/2013 si OUG nr. 111/2013, iar cele mai multe schimbari sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2014.  Aceste schimbati au impus modificarea normelor de aplicare a Codului fiscal.
 Prin HG nr. 77/2014, sunt actualizate normele de aplicare a Codului fiscal, schimbandu-se marea majoritate a procedurilor fiscale pentru toate impozitele principale din Codul fiscal.
 Actul normativ cuprinde aproximativ 29 de pagini, din care vom detalia situatiile cele mai interesante sau cel mai des intalnite in practica.
  • Detalieri privind impozitul pe profit:
 Incepand cu 01 ianuarie 2014, veniturile din dividende incasate de o persoana juridica romana de la o persoana juridica romana sau de la o persoana juridica din alt stat membru sunt scutite de impozitul pe profit, daca persoana juridica romana detine mai mult de 10% din capitalul social al platitorului de dividend, pe o perioada neintrerupta de 1 an.

 Actualele prevederi detaliaza modul in care se beneficiaza de scutire la incasarea unor dividende de la persoane juridice straine. Astfel pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata intr-un stat tert, cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:

a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine;
b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit;
c) documente prin care sa faca dovada indeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada neintrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

 Cheltuielile cu sponsorizarile, mecenatul si bursele private, efectuate de platitorii de impozit pe profit, sunt sume nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Acestea reduc impozitul pe profit de plata in procentul de 3 la mie din cifra de afaceri, fara a depasi 20% din impozitul pe profit datorat.

  • Incepand cu 01 ianuarie 2014, deducerea cheltuielii cu sponsorizarea poate fi facuta timp de 7 ani consecutivi.
Normele de aplicare a Codului fiscal prezinta si un mod de calcul a reportarii sponsorizarii:

 Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 noiembrie 2014, in aceeiasi luna efectuandu-se si plata sumei de 15.000.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2014, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
Venituri din vanzarea marfurilor   =  1.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii     =         2.000 lei
                                               _________________
Total cifra de afaceri                           1.002.000 lei

Cheltuieli privind marfurile           =     750.000 lei
Cheltuieli cu personalul                 =       20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare          =       90.000 lei
din care: 15.000 lei sponsorizare  _____________
Total cheltuieli                                     860.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru anul 2014:
Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.

Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000 x 16% = 25.120 lei.

Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024 lei.

Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006 lei.
Pentru anul 2014 impozitul pe profit datorat este de:
25.120 - 3.006 = 22.114 lei.
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 11.994 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.
  • Impozitul pe venitul microintreprinderii
 O microintreprindere poate realiza venituri impozabile de pana la 65.000 euro, iar ca noutate incepand cu 01 ianuarie 2014, poate realiza venituri sin servicii de consultanta si management de pana la 20% din total venituri.

 Sa analizam ce noutati aduc normele de aplicare
:
 Conditia de venituri din consultanta si management de pana la 20% din total venituri care intra in vigoare la 1 ianuarie 2014, trebuie verificata pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor realizate de contribuabil in anul 2013.

 Observam asadar ca sunt considerate microintreprinderi in 2014 si societatile platitoare de impozit pe profit din 2013, ce au realizat venituri impozabile pana la 65.000 euro si venituri din consultanta si management de pana la 20% din total venituri.

In situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care limita sau ponderea au fost depasite, luandu-se in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal.

Contribuabilul va comunica, in termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii, organului fiscal iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor prin depunerea unei declaratii de mentiuni, potrivit Codului de procedura fiscala.

Veniturile luate in calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sau a ponderii veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale de peste 20% inclusiv, sunt aceleasi cu cele care constituie baza impozabila prevazuta la art. 112^7 din Codul fiscal.

De retinut: la baza impozabila a unei microintreprinderi se adauga urmatoarele categorii de venituri:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;

- in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.

  • Impozit nerezidenti
 Incepand cu 01 februarie 2013, se aplica un impozit de 50% pentru platile catre nerezidenti daca veniturile sunt platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, cand acestea sunt in sfera impozitului.
 
Ulterior, prin Legea nr. 168/2013, incepand cu iunie 2013, se aplica acest impozit numai in situatia in care veniturile de natura celor prevazute la art. 115 alin. (1) lit. a) - g), k) si l) din Codul fiscal sunt platite ca urmare a unor tranzactii calificate ca fiind artificiale.

Norma nu detaliaza ce se intelege prin tranzactie artificiala, ci enumera mai exact cazuri de impozitare cu 50%.
  • Veniturile din dobanzi si redevente
Tot incepand cu 01 ianuarie 2014, sunt reformulate scutirile de plati de dobanda si redevente, catre societati din alte state membre.
 Se beneficiaza de scutire daca se demonstreaza ca beneficiarii dobanzilor si revedentelor sunt "intreprinderi asociate", in acceptiunea art. 124^18 ¬ art. 124^27 din Codul fiscal.

In esenta, sunt intreprinderi asociate doua societati cand una detine minim 25% din capitalul social al celeilalte. Participatia trebuie detinuta minim 2 ani.

Daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.

Daca se poate face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana poate cere restituirea impozitelor platite in plus de catre nerezident.
  • Taxa pe valoarea adaugata
 Modificarile principale sunt aferente ajustarii TVA pentru bunurile de capital si alte bunuri decat cele de capital.

 Scutirea la ajustarea TVA pentru bunurile de capital casate a fost abrogata incepand cu anul 2012. Prin bunuri de capital intelegem bunuri cu o amortizare fiscala mai mare de 5 ani.
 Incepand cu 01 ianuarie 2014, s-a abrogat scutirea la ajustarea TVA si pentru alte bunuri decat cele de capital, cand se efectueaza casarea acestora, practic o parte din TVA dedus la achizitie se achita la buget ca urmare a casarii. Prin alte bunuri decat cele de capital se inteleg bunurile cu amortizare fiscala mai mica de 5 ani.
 
Tot cu 01 ianuarie 2014, se abroga scutirea la ajustarea TVA pentru perisabilitati. Ambele abrogari provin din reformularea art. 148 din Codul fiscal.
  • Ce se intampla prin normele de aplicare?
 Se modifica modificarea, in sensul ca se revine la scutirea de ajustare a TVA pentru casarea altor bunuri decat cele de capital, cat si pentru perisabilitati.

  •  Sa parcurgem principalele situatii cand nu se impune ajustarea TVA pentru bunuri ce nu sunt de capital:

 In sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei deductibile in cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi de exemplu urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
 a) calamitatile naturale si cauzele de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;

b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare, respectiv pe baza proceselor verbale ce cuprind constatarile personale ale organului de urmarire penala sau ale instantei de judecata;

 c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri mobile corporale, altele decat bunurile de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing;

 d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, caz in care nu se fac ajustari ale taxei deductibile daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
1. degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii;
2. se face dovada ca bunurile au fost distruse;

e) pierderile tehnologice sau, dupa caz, alte consumuri proprii, caz in care persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in limitele stabilite potrivit legii ori, in lipsa acestora, in limitele stabilite de persoana impozabila in norma proprie de consum. In cazul depasirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora.

f) perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege;

g) casarea activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator .

  • Si pentru bunurile de capital, se permite scutirea la ajustarea TVA dedus initial, cand bunurile nu mai exista din cauze de:
- calamitati naturale si cauze de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
- furtul bunurilor, demonstrat in baza documentelor emise de organele judiciare.

 Obligatia de a demonstra ca bunurile au fost distruse sau furate revine persoanei impozabile.

 Insa, inspectia fiscala poate sa considere insuficiente dovezile si sa ajusteze TVA.
  Legiuitorul a introdus principiul proportionalitatii, stabilind ca organele fiscale nu pot solicita mai mult decat este necesar, insa daca nu s-au enumerat concret documente justificative, vor exista interpretari contradictorii.
  • Despre accize - acciza la bere.
 Potrivit modificarii normelor, indragita bautura, berea tuturor romanilor, va avea un alt mod de calcul al accizei si cu siguranta o eticheta noua.
Formula de determinare a accizei este: A = C x K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
C = numarul de grade Plato
K = acciza unitara, in functie de productia anuala, prevazuta la nr. crt. 1 din Anexa nr. 1 la Titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea in hectolitri de bere sau cantitatea in hectolitri de baza de bere din amestec cu bauturi nealcoolice

Gradul Plato reprezinta greutatea de zaharuri exprimata in grame, continuta in 100 g de extract primar. Prin extract primar se intelege solutia masurata la origine la temperatura de 20 grade/4 grade C aferenta berii, respectiv a bazei de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice.

 Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment de bere.
 In cazul produselor rezultate prin amestecul de baza de bere cu bauturi nealcoolice concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele este cea aferenta bazei de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice.

Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere.

 In cazul amestecurilor de bere, pe eticheta de comercializare se va mentiona si concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato aferenta bazei de bere din amestec cu bauturi nealcoolice.
 Abaterea admisa pentru concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato intre cea inscrisa pe eticheta si cea determinata in bere, respectiv baza de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice, este de 0,5 grade Plato.

Desigur, nu eticheta este noutatea absoluta din textul normativ, ci faptul ca producatorii de bere in amestec cu bauturi racoritoare vor plati o acciza mai mica pentru bauturile puse in piata.
 Pana la aceste modificari, gradele plato luate in calcul la stabilirea accizei tineau cont de intreaga cantitate de zahar a bauturii.

 Acum se va tine cont numai de zaharoza aferenta concentratiei de baza de bere din respectiva bautura, un lucru de altfel corect si just pentru ca bauturile racoritoare nu sunt supuse accizei.

Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta- revista Prietenii Fiscalitatii


Citeste mai multe despre   










14809 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    TOT AMARATII.... (Joi, 13 februarie 2014, 14:45)

    schroedinger [utilizator]

    Sa plateasca!
    • +2 (2 voturi)    
      Doar n-oi vrea... (Vineri, 14 februarie 2014, 9:47)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui schroedinger

      ...sa plateasca bashtanii care fura de rup si dau legi in parlament ca sa ia si ei ceva mic, putin si fireste, cu suspendare, ca sufera de claustrofobie si alergie la gratii, si nu poa' sa faca pushkarie!!!
  • 0 (0 voturi)    
    Ajustare TVA la casare? (Vineri, 14 februarie 2014, 13:39)

    Tavitian [utilizator]

    Sunteti sigur de ajustarea TVA la casare? La pct 53 (10) lit g) din Norme casarea activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital este explicit exclusa din sfera. Bineinteles, cu conditia sa fie demonstrata sau confirmata in mod corespunzator (de exemplu, daca exista in spate un proces verbal de casare).


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version