BNR a suspendat drepturile de vot ale lui Ilie Carabulea si Corneliu Tanase (Banca Carpatica) pentru "neindeplinirea criteriului de reputatie". Vezi ce inseamna o buna reputatie in ochii BNR

de DP     HotNews.ro
Joi, 13 martie 2014, 12:49 Economie | Finanţe & Bănci

Ilie Carabulea
Foto: Agerpres
BNR a dispus joi suspendarea exercitarii drepturilor de vot  ale lui Ilie Carabulea si Corneliu Tanase (actionarii semnificativi ai Bancii Carpatica), precum si interzicerea achizitionani de catre cei doi a actiunilor bancii. Printre motivele invocate de BNR se afla neindeplinirea catre Ilie Carabulea a criteriului de reputatie, din perspectiva integritatii precum si actiuni concertate ale celor doi. Acestia detin impreuna 52,5077% din capitalul social al bancii.
Imediat dupa anuntul transmis de BNR conducerii Carpatica, actiunile bancii se tranzactionau in scadere, la 0,0617 lei (la ora 13). O ora mai tarziu, ultimul pret afisat urcase la 0,0628 lei.


Anterior, Bursa de Valori Bucuresti (BVB)  suspendase joi de la tranzactionare actiunile Bancii Comerciale Carpatica la ora 10:33. Tensiunea urcase inca de miercuri, dupa ce Forin Georgescu, prim- viceguvernatorul BNR a emis un Ordin prin care a dispus Bancii Comerciale Carpatica sa ia masura consemnarii constituirii unui grup de persoane fizice care actioneaza concertat, grup format din cei doi actionari semnificativi domnul Carabulea Ilie si Tanase Corneliu. 
In urma cu circa doua saptamani, seful supravegherii din BNR anuntase in un actionar semnificativ al unei banci locale isi va pierde dreptul de vot.


Textul scrisoarii lui Carabulea si Tanase catre presedintele bancii, Johann Gabriels:

"Directoratului Bancii, Presedinte Johan Gabriels. Domnule Presedinte al Directoratului.
Va remitem anexat adresa prin care noi actionarii semnificativi semnatari ai cererii de convocare a celor doua adunari generale, care detinem 52,5077% din capitalul social al Bancii si din drepturile de vot, solicitam modificarea punctului 2 si completarea cu un nou punct, in conditiile legii, a ordinii de zi a Adunarii GeneraIe Ordinare a Actionarilor Bancii Comerciale Carpatica, convocatii de dvs. la cererea noastra pentru data de 10 aprilie 2014,  precum si introducerea unui nou punct pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Bancii Comerciale Carpatica, convocata de dvs.la cererea noastra, pentru data de 10 aprilie 2014.

Deosebit de aceasta, tinem sa va si atentionam ca noi nu am solicitat si nu am acceptat si nu am fost si nu suntem de acord cu inscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunilrii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 10 aprilie 2014 formulat astfel: "imputernicirea Directoratului Bancii pentru a analiza si identifica eventualele oportunitilp de dzvoltare a Bancii, prin realizarea unei fuziuni si, in cazul in care exista o astfel de oportutitate pentru a intocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor".

Din modul de formulare si inscriere in ordinea de zi a AGEA a unui nou punct, necerut de noi, care avem calitatea de actionari semnificativi semnatari ai cererii de convocare a celor doua adunari generale, lasati sa se inteleaga ca acest convocator, publicat de Dumneavoastra in data de 6 Martie 2014. si corectat in data de 10.03.2014. a fost acceptat de noi, avand calitatea de actionari semnificativi si care detinem 52.5077% din capitalul social al Bancii si din drepturile de vot,  lucru total neadevarat si revoltator.

Pentru corecta inform are a actionarilor si a investitorilor BCC, va cerem sa faceti de urgenta rectificirile si comunicarile necesare indreptarii aeestei induceri in eroare cu buna stiinta a celor interesati de Banca, in caz contrar va asumati personal si in numele intregului Directorat toate riscurile si consecintele prevazute de lege pentru astfel de fapte"

  • Carabulea, un om de afaceri controversat, capabil sa expuna din punct de vedere reputational, banca

Tribunalul Bucuresti a decis, miercuri, inlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru omul de afaceri Ilie Carabulea, in dosarul "Carpatica", in care este acuzat de cumparare de influenta si dare de mita.
Tribunalul Bucuresti a judecat marti cererea omului de afaceri Ilie Carabulea, care controleaza grupul Carpatica, de inlocuire a masurii arestarii preventive, iar miercuri a pronuntat decizia. Instanta a dispus ca Ilie Carabulea sa fie arestat la domiciliu.

Decizia poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti atat de Ilie Carabulea cat si de procurorii anticoruptie.

In dosarul "Carpatica", omul de afaceri Ilie Carabulea si Marian Mirzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzati ca, in perioada mai - decembrie 2013, au reusit sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de ASF fata de societatea de asigurari. Carabulea si Mirzac au fost arestati preventiv in 29 ianuarie Procurorii DNA au cerut Parlamentului si Guvernului sa le puna la dispozitie, in dosarul "Carpatica", mai multe documente legate de OUG despre care exista suspiciunea ca ar fi fost emisa pentru a proteja interesele firmei de asigurari Carpatica.

Potrivit anchetatorilor, in perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mirzac si Mustatea, impreuna cu alte persoane, au constituit o asociere in vederea savarsirii de infractiuni.

"Prin initierea, respectiv, constituirea acestui grup infractional, Carabulea Ilie si Mirzac Marian au reusit, in mod fraudulos, in perioada mai - decembrie 2013, sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiara fata de societatea de asigurari detinuta si controlata indirect de Carabulea Ilie, astfel incat sa nu reiasa deficiente grave. In acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiara a mai multor functionari din cadrul ASF. Un alt obiectiv urmarit a fost acela de a mentine societatea, in mod fraudulos, pe o pozitie convenabila in topul reclamatiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 si, implicit, cresterea artificiala a gradului de incredere in raport cu potentialii clienti", au aratat anchetatorii.

DNA sustine ca Ilie Carabulea l-a promovat, sustinut si cointeresat financiar, in mod constant pe fostul director Mirzac Marian (care a ocupat aceasta functie in intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales in conducerea ASF. "Din pozitia de membru neexecutiv in cadrul conducerii ASF, ocupata cu incepere din data de 24 aprilie 2013, Mirzac Marian a facut demersuri pentru a asigura protectia societatii de asigurari detinute in mod indirect de Carabulea Ilie si pentru a evita suspendarea autorizatiei de functionare de pe piata asigurarilor din Romania, pana la remedierea deficientelor", au mai aratat procurorii anticoruptie.

Potrivit DNA, finantatorul gruparii infractionale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar in relatia cu Mirzac Marian pe Mustatea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infractionale ale lui Mirzac, precum si informatii confidentiale obtinute de la acesta din urma.

Mirzac, avand calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF si atributii in sensul supravegherii si controlului legalitatii functionarii societatilor de asigurari, a reusit sa influenteze concluziile a doua controale, sa coopteze diversi functionari cu functii de conducere si executie din cadrul ASF in grupul infractional constituit si sa divulge informatii care nu erau destinate publicitatii in scopul favorizarii societatii de asigurari, sustin procurorii DNA.

DNA a mai aratat ca, in perioada martie - aprilie 2013, un functionar cu atributii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (devenita ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control intocmit de catre functionarii institutiei care evidentia deficiente grave la societatea de asigurari, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital in cuantum de 15.000.000 euro si suspendarea autorizarii de functionare, pana la remedierea deficientelor.

  • Cine este Ilie Carabulea?

Cu o avere estimata la circa 230 de milioane de euro, Carabulea este fondatorului Holdingului Atlassib,din care fac parte mai multe companii (Atlassib,  Transmixt, Autotim, Transdara, RoAtlassib).

Ilie Carabulea econtroleaza Banca Comerciala Carpatica care face parte din grupul financiar Carpatica care mai include o societate de asigurari, o societate de investitii si o firma de tichete de masa, Romticket.Carabulea mai are investitii in agricultura, constructii si media.

In aprilie 2010 intre in conflict cu Mitropolia Ardealului, insusi Mitropilitul Streza cerand preotilor sa se fereasca de Carabulea si de firmele lui. Trei ani mai tarziu, acelasi Mitropolit, Laurențiu Streza,  ii acorda patronului Holdingului Atlassib, Ilie Carabulea, distincția "Crucea șaguniană pentru mireni" .

In decembrie 2010 a fost trimis in judecata de DNA, fiind acuzat de dare de mita si trafic de influenta. In acelasi dosar au mai fost judecati Florin Apostu, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si Popescu Tiberiu, ofiter activ in cadrul Directiei Judetene de Informatii (SRI) Sibiu. La data de 15 aprilie 2011, Carabulea a fost comdamnat de Curtea de Apel Constanta la doi ani de inchisoare.

  • Ce intelege BNR prin "criteriul reputatiei"?

Potrivit legilor in vigoare, la evaluarea integrităţii acţionarului semnificativ vor fi avute în vedere, în măsura în care prezintă relevanţă, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului, cel puţin următoarele aspecte şi situaţii:
  • existenţa unei condamnări pentru infracţiuni de corupţie, spălare de bani, infracţiuni contra patrimoniului, abuz în serviciu, luare sau dare de mită, fals şi uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscală, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă, infracţiuni prevăzute de legislaţia specială în domeniul financiar-bancar, de legislaţia privind societăţile comerciale, insolvenţa sau protecţia consumatorilor ori pentru orice alte fapte relevante;
  •   acţionarul semnificativ a fost sau este cercetat penal ori judecat pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute la lit. a);
  • investigaţii în curs ori derulate în trecut şi/sau măsuri aplicate acţionarului ori impunerea unor sancţiuni administrative pentru nerespectarea prevederilor care reglementează domeniul bancar, financiar, al valorilor mobiliare, al activităţii de asigurare sau al pieţelor de valori mobiliare ori al instrumentelor financiare şi al mijloacelor de plată sau oricărei altei legislaţii privind serviciile financiare;
  •   investigaţii în curs ori derulate în trecut şi/sau măsuri şi sancţiuni aplicate de orice organism de reglementare ori profesional pentru nerespectarea oricăror prevederi relevante.
În plus faţă de cele de mai sus, la evaluarea integrităţii acţionarului semnificativ se va avea în vedere măsura în care lipsa corectitudinii în afacerile derulate în trecut poate submina integritatea şi credibilitatea acestuia. În acest sens, Banca Naţională a României trebuie să aibă în vedere situaţii cum ar fi:

a) orice indiciu că acţionarul nu a fost transparent, deschis şi cooperant în relaţia sa cu autoritatea de supraveghere sau cu autoritatea de reglementare, inclusiv orice indiciu că acesta a încercat să evite evaluarea în cadrul unei proceduri de autorizare a unei entităţi reglementate, a ignorat cu bună ştiinţă obligaţia de notificare a intenţiei de dobândire a unei participaţii calificate într-o entitate reglementată sau a încercat să evite evaluarea prudenţială căreia trebuia să i se supună în calitate de achizitor potenţial al unei participaţii calificate;

b) acţionarului i s-a refuzat înregistrarea, autorizarea, acordarea calităţii de membru sau i s-a refuzat licenţierea pentru o activitate comercială, o afacere ori o profesie, i-a fost revocată, retrasă sau radiată o asemenea înregistrare, autorizare, calitate de membru sau licenţă ori a fost exclus de către un organism de reglementare sau profesional;

c) acţionarul a fost demis sau eliberat dintr-o poziţie de trust, dintr-o relaţie fiduciară sau o situaţie similară ori i s-a cerut demisia sau retragerea dintr-o asemenea poziţie;

d) acţionarul are interdicţie de a ocupa o funcţie de conducere într-o entitate comercială.


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

3136 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Inca unul... (Joi, 13 martie 2014, 12:54)

    Andradda [utilizator]

    ...care aude zanganit de catuse prin preajma.
  • 0 (0 voturi)    
    Apropo, cu CEC ce se mai aude? (Joi, 13 martie 2014, 16:04)

    LiviuIordache [utilizator]

    Alde Ponta si Sancho Panza (desi, ala era simpatic..., dar prea arata a, cum sa-i spun, scutier, hai) Daniel Chitoiu voiau sa de afara un presedinte de banca, pe Ghetea de la CEC, presedintele bancherilor, dar tineau in brate pe unii ca, pardon, Carabulea! Pai numai pentru asta romanii ar trebui sa se ia cu miinile de cap, au ajuns niste infractori sa decida banii tarii asteia!
    • 0 (0 voturi)    
      Din '90 (Joi, 13 martie 2014, 16:51)

      OmulNou [utilizator] i-a raspuns lui LiviuIordache

      Din '90 incoace, da, sunt infractorii la putere.
  • +1 (1 vot)    
    Cinste jurnalistilor investigatori si 'surselor'! (Joi, 13 martie 2014, 17:42)

    hotnewsfil [utilizator]

    Parlamentarul Nicolae Serban, este un avocat aparator al diversilor borfasi si mahioti, unul dintre cei mai iscusiti performeri ai transformarii negrului in alb si invers, un castigator al cvasi totalitatii proceselor in care a fost implicat el, ca aparator (asa cum se lauda, in gura mare), un limbut de neoprit, fost consilier al lui Iliescu, in vremurile grele, cand FSN trebuia sa puna la pamant noile partide de dreapta, ce incercau sa scoata capul la lumina.
    Si-a sustinut apasat parerea ca poporul nu ar mai trebui sa voteze, ca doar elita societatii ar trebui sa aiba acest drept.
    Zilele acestea, paraleul confectioner de smecherii avocatesti, urmarind sa creeze confuzie in justitie, sa genereze conditii de scapare pentru borfasii din parlament si din guvern, precum si pentru toti ceilalti borfasi carora el, Serban Nicolae, vrea sa le adreseze o invitatie de a-l angaja ca aparator, a inaintat un proiect de lege in care se prevede pedepsirea cu inchisoarea a celor ce fac publice orice informatii din dosare penale, de cercetare si de punere sub acuzare, inainte ca acestea sa ajunga pe masa judecatorilor.
    Serban sustine clar ca urmareste sa faca imposibila aparitia in public, in presa,
    a unor informatii din interceptarile convorbirilor dintre infractori, dintre acestia si potentialii martori, implicati in procesul ce va urma.
    Serban stie bine ca obtinerea de astfel de informatii, din partea unor "surse", de catre jurnalisti si lansarea acestora pe piata, pe de o parte ii obliga pe judecatori sa judece drept, asa cum au invatat la scoala (universitate) si, pe de alta parte, le da curaj acestora sa ia decizii drepte, chiar cand au de judecat indivizi aflati in functii inalte, ei (judecatorii) stiindu-se aparati, astfe, de patrunderea in societate a informatiilor pe baza carora ei vor judeca procesele penale in care infractorii sunt de la varful puteri,i in stat.
    Societatea civila, aceea care nu este de partea borfasilor cu staif, trebue sa ia pozitie ferma impo
  • +1 (1 vot)    
    Cinste jurnalistilor investigatori si 'Surselor'! (Joi, 13 martie 2014, 17:48)

    hotnewsfil [utilizator]

    CONTINUARE
    Societatea civila, aceea care nu este de partea borfasilor cu staif, trebue sa ia pozitie ferma impotriva acestei propuneri, facute de abilul aparator al borfasilor - avocatul Serban Nicolae.
    Daca ar fi aprobat proiectul de lege propus de smecher, jurnalistul care ar publica o informatie din dosar ar putea invoca, cand ar fi chestinat de procurori asupra sursei informatiilor, ca nu poate sa isi divulge sursa, asa cum fac toti oamenii de presa din intreaga lume, caz in care societatea civila ar trebui sa il apere masiv pe jurnalistul in cauza.
    Daca nu s-ar fi "scurs" informatii in presa, nu ar mai fi ajuns atatia parlamentari si ministri dupa gratii, n-ar mai fi fost condamnati cu suspendare, cazurile ar fi fost fie sufocate cu NUP -ri, fie judecate, cu o frica partinitoare, de catre judecatori, in favoarea borfasilor sus-pusi.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version