Eram curios de "harta" oraselor imbatranite ale Romaniei. Pentru ca acolo e clar ca bancile nu mai au cui da credite (de regula, imprumuturile la banci sunt facute in cea mai mare parte de populatia activa, mai putin de catre pensionari), despre crearea de noi locuri de munca nu vorbeste aproape nimeni pentru ca tinerii pleaca spre zone in care piata muncii e mai prietenoasa iar batranilor nu le mai trebuie joburi. Discutam de localitatile in care ne-avand industrie sau mediu de business care sa produca si sa vireze bani bugetului local, au si taxe mari, pentru ca baza de impozitare e redusa, iar aparatul trebuie intretinut. Mai intai, topul localitatilor in care ponderea persoanelor de peste 65 de ani depaseste 40%. Cel mai "rau" sta localitatea Pardosi (Buzau), unde unul din doi locuitori are peste 65 de ani, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro. Click pe imagini pentru a le mari.
Localitatea are o gradinita, doua scoli si o biserica atestata de pe la 1747. Urmatoarea clasata, Gogosu (Dolj) are "doar" 48% persoane de peste 65 de ani in totalul populatiei. Primaria are si pagina web, puteti afla mai multe acolo.
La polul opus se afla orasul Rovinari si localitatea Barbulesti (Ialomita) cu doar 2% persoane de peste 65 ani.
Acum sa luam judetele dupa numarul persoanelor de 65 de ani si peste. Avem asa:
Teleorman, Buzau si Giurgiu conduc in top, in vreme ce la capatul celalalt al clasamentului sunt Ilfov, Satu Mare si Timis.
In Bucuresti, pe sectoare, lucrurile stau ca in graficul de mai jos:
Asistam la reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani, de la 23,7% (in 1990) la 15,0% si cresterea ponderii celei varstnice, de 65 ani si peste, de la 10,3% (in 1990) la 15,0%.
Pentru prima oara in ultimele patru decenii, ponderea populatiei populatiei tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice (15,0%)
Creste numarul femeilor in cadrul populatiei persoanelor varstnice, adica asistam la un proces de "feminizare a batranetii". Femeile sunt mai longevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.
In anul 2012, Vaslui a fost judetul cel mai "tanar", cu o pondere a populatiei 0-14 ani de 18,4%, urmat de judetul Suceava (18,0%), la polul opus situandu-se judetele Braila, Cluj, Olt, Hunedoara, Teleorman si Municipiul Bucuresti, cu ponderi de sub 14%.
Tot in 2012, judetele Buzau, Giurgiu si Teleorman inregistrau un procent ridicat al populatiei varstnice (de peste 18,0%), in timp ce in judetele Constanta, Iasi si Satu Mare ponderile au fost sub 13%. Comparativ cu anul 1990, ponderea populatiei de 65 ani si peste a crescut in toate judetele.
Reculul natalitatii si deteriorarea mortalitatii generale, plus o migratie externa negativa si-au pus amprenta pe ponderea populatiei varstnice in ansamblul populatiei.
Tinerele cupluri doresc copii mai putini (unul de preferinta) si adusi pe lume la o varsta mai ridicata. Aceasta a devenit regula care guverneaza comportamentul reproductiv al tanarului cuplu.
