"Consiliul fiscal se vede din nou pus in situatia de a nu avea la dispozitie decat o zi lucratoare pentru redactarea si aprobarea opiniei sale. In plus, este dificil de imaginat cum va putea Guvernul sa se achite de obligatia legala de a analiza in procesul aprobarii proiectului de rectificare bugetara opinia Consiliului fiscal altfel decat de o maniera strict formala. Consiliul fiscal se vede astfel nevoit sa revina asupra recomandarilor anterioare adresate Guvernului de a elabora proiectele de acte normative si de a pune la dispozitia Consiliului fiscal documentele necesare cu cel putin o saptamana inainte de sedinta de Guvern dedicata aprobarii acestora, astfel incat sa ii poata fi oferit un interval de timp rezonabil pentru redactarea opiniilor", se arata in Opinia institutiei conduse de Ionut Dumitru (vezi atasament).

Cele mai importante observatii ale Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetara:

• Consiliul fiscal are rezerve serioase in ceea ce priveste revizuirea ascendenta propusa pentru proiectia incasarilor din TVA, avand in vedere ca fluxurile de venituri aferente celor doua luni de executie bugetara disponibile ulterior momentului realizarii primei rectificari bugetare - in speta iulie si august - nu sunt catusi de putin de natura sa genereze optimism in ceea ce priveste incasarile viitoare din aceasta taxa ceea ce, pe cale de consecinta, face ca revizuirea ascendenta propusa la nivelul estimarii de incasari bugetare pentru aceasta categorie sa apara drept neverosimila.

• Concret, incasarile din TVA cumulate la nivelul lunilor mai sus mentionate sunt mai mici decat cele din anul anterior cu 1,3% (-114 milioane lei), fenomen partial explicat insa de efectul de baza aferent reducerii TVA la faina si produse de panificatie produsa incepand cu 1 septembrie 2013 care, conform datelor ANAF, a generat incasari mai mici in medie cu 32,1 milioane de lei lunar in perioada septembrie 2013-iulie 2014 fata de aceeasi perioada a anului anterior. De altfel, conform datelor ANAF obtinute de catre Consiliul fiscal, impactul anualizat asupra veniturilor bugetare din TVA al masurii mai sus mentionate, evaluat potrivit raportarilor disponibile la finele lunii iulie 2014 (10 luni de aplicare), a fost de scadere cu aproximativ -386,7 milioane de lei fata de aceeasi perioada a anului anterior (-55,1% in perioada septembrie 2013 - iulie 2014 fata de aceeasi perioada a anului anterior), nivel care nu pare sa indice o materializare a asteptarilor de crestere a conformarii voluntare la plata.

• Mai mult, evolutia proiectata pentru veniturile din TVA apare drept inconsistenta cu propunerile de revizuire la nivelul cheltuielilor bugetare, nivelul acestora, la randul sau generator de venituri din TVA, fiind inferior celui proiectat in contextul primei rectificari bugetare. Un calcul simplu indica faptul ca incasarea medie lunara pe parcursul ultimelor 4 luni ale anului ar trebui sa fie mai mare cu circa 20% comparativ cu cea aferenta celor 8 luni de executie bugetara precedente, dupa ce ambele niveluri comparate sunt ajustate pentru modul in care schemele de compensare in lant (swap-uri) sunt repartizate pe venituri la nivel intra-anual.

• Comparativ cu nivelul programat al cheltuielilor bugetare in conformitate cu prima rectificare, revizuirea curenta indica o reducere cu aproximativ 1,36 miliarde de lei. Reducerea de cheltuieli este localizata la nivelul a trei categorii, mai precis, proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-2455 milioane lei), cheltuieli cu dobanzile (-572 milioane lei), respectiv cheltuieli aferente proiectelor cu finantare rambursabila (-451 milioane lei).

• Cresc semnificativ alocarile aferente categoriilor "cheltuieli cu bunuri si servicii" (neta de impactul swap-urilor cresterea este de 993 milioane lei), cheltuieli de capital (+370 milioane lei, exclusiv impactul swap-urilor) si fondul de rezerva (+377 milioane lei). In esenta, sunt revizuite negativ alocarile pentru cheltuieli de investitii (-2381 milioane lei), sumele eliberate fiind utilizate partial pentru suplimentarea unor categorii de cheltuieli curente, in principal a alocarilor pentru cheltuieli cu bunurile si serviciile la nivelul bugetelor locale; diferenta, careia i se alatura economiile realizate la capitolul cheltuieli cu dobanzile, este utilizata pentru compensarea impactului asupra veniturilor bugetare al reducerii CAS in vederea asigurarii convergentei cu tinta de deficit.

• Consiliul fiscal apreciaza drept inconsistente ipotezele cu privire la estimarea veniturilor din fonduri europene post-aderare si reducerea substantiala preconizata la nivelul cheltuielilor aferente proiectelor cu finantare nerambursabila. In ipoteza unui buget construit de jos in sus, pornit de la proiecte concrete, asa cum ar trebui sa fie cazul mai ales in ceea ce priveste obiectivele de investitii cu finantare europeana, ar trebui sa fie imposibila atragerea unui volum dat de fonduri europene in lipsa unor cheltuieli de cofinantare corespunzatoare, incluzand aici atat cofinantarea standard ceruta de Comisia europeana cat si cheltuieli neeligibile al caror cuantum difera in functie de natura fiecarui obiectiv de investitii in parte.

• Intrarile de fonduri europene estimate sunt preconizate a consemna o reducere de relativ mici dimensiuni (-300 de milioane lei), in timp ce agregatul de cheltuieli contrapartida sufera o revizuire descendenta de un cu totul alt ordin de marime (-2455 milioane lei), ceea ce in mod evident este de natura sa conduca la o contributie semnificativa in sensul revizuirii descendente a deficitului bugetar. Din perspectiva Consiliului fiscal, exista doua explicatii posibile in acest caz. Prima explicatie ar fi cea in care reducerea consemnata la nivelul veniturilor din fonduri post-aderare corespunde abandonarii unor proiecte de investitii pentru care cuantumul de cheltuieli neeligibile reprezinta circa 87% din valoarea proiectului,ceea ce, desi teoretic posibil, pare improbabil. A doua explicatie posibila ar fi cea in care reducerea consemnata de cheltuieli este rezultatul utilizarii unui tampon (rezerve) de cheltuieli inclus in constructia bugetara initiala in vederea incadrarii in tinta de deficit in eventualitatea unor evenimente neprevazute care, desi o dovada de prudenta, apare drept indezirabil din perspectiva constructiei unui buget transparent. Avand in vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal considera oportuna o clarificare din partea MFP.

• De asemenea, Consiliul fiscal apreciaza ca realocarile operate in interiorul categoriei de cheltuieli cu investitiile - in sensul abandonarii unor proiecte de investitii cu finantare europeana nerambursabila ori cu finantare rambursabila, precum si reducerii cheltuielilor destinate lucrarilor de infrastructura rutiera ale CNADR concomitent cu suplimentarea alocarilor de cheltuieli de capital la nivelul bugetelor locale - nu sunt conforme cu principiul alocarii resurselor spre proiecte prioritare, caracterizate de un raport cost-beneficiu cat mai favorabil si cu un impact economic ridicat, mai ales avand in vedere rezultatele exercitiului de evaluare al portofoliului de lucrari de investitii prin prisma acestor criterii realizat in anii precedenti.

• Ar fi fost de asteptat ca reducerea CAS sa genereze, in contrapartida fata de impactul negativ la nivelul veniturilor aferente acestei categorii, si o reducere a agregatului de cheltuieli de personal, care include contributia datorata de angajator (cuantumul ar fi trebui sa fie de circa 270 milioane lei). Cifrele din propunerea de rectificare indica insa o reducere marginala a anvelopei salariale de doar 22 milioane lei, ceea ce inseamna ca reducerea asteptata a fost insotita de alocari suplimentare de cheltuieli in cadrul aceleiasi categorii.

Citeste i n atasament opinia integrala a Consiliului Fiscal