Florian Libocor, BRD: Solicitarea FMI poate fi rationala teoretic, dar este in mod cert perfectibila din punct de vedere practic

de Dan Popa     HotNews.ro
Sâmbătă, 6 decembrie 2014, 4:14 Economie | Finanţe & Bănci

Florian Libocor, BRD-GSG
Foto: Agerpres
"Teoretic, cererea de reducere a deficitului poate fi privita ca o cerere de crestere a colectarii astfel incat cheltuielile programate sa fie mentinute chiar daca sunt in crestere. Practic, performanta bugetara (din acest an sau oricare altul) este nu este productiva cata vreme are la baza reducerea investitiilor, iar aceasta “reteta” nu este de viitor. Dupa cum stim, practica este reflectia perfectibila a teoriei. Brancusi spunea ca a vedea pana departe este  ceva dar a ajunge acolo este cu totul altceva. Revenind, solicitarea FMI poate fi rationala teoretic, dar este in mod cert perfectibila din punct de vedere practic. Cresterea rapida a colectarii veniturilor nu va putea fi realizata anul viitor iar o noua restrangere a investitiilor va genera efecte negative. Pe de alta parte, Romania nu trebuie sa forteze echilibrele fragile déjà realizate. Avem o tinta de deficit bugetar si bine ar fi sa ramanem consecventi", a exlicat pentru HotNews.ro economistul sef al BRD-GSG, Florian Libocor, legat de solicitarea FMI si a Comisiei Europene de a reduce deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB - informatie prezentata de ministrul delegat pentru Buget, Darius Vilcov.

Oricum, mai spune Libocor, solicitarea de reducere a deficitului la 0.9% nu este functionala nu atat pentru buget cat pentru economie in ansamblu iar reactiile care pot sa apara in urma unei astfel de asumptii nu pot fi productive. "O solutie ar putea fi discutarea si convenirea unor tinte privind gradul de colectare a veniturilor bugetare si nu privind nivelul deficitului bugetar", mai adauga economistul sef al BRD-GSG.

Pentru a avea consolidare fiscala, adica reducere in continuare a deficitului bugetar, FMI a venit cu propunerea de deficit de 0,9 la suta din PIB anul viitor, dupa cum a spus Darius Vilcov, informatie neconfirmata insa pina acum de FMI. 

"Mi se pare o solicitare nerealista si o vad mai degraba ca parte a unei strategii de negociere menita sa aduca deficitul agreat cat mai aproape de nivelul la care Romania s angajat initial, de 1,4%. O ajustare fiscala excesiva poate avea un impact negativ serios asupra cresterii economice. Ceea ce nu scuza insa deciziile bugetare luate intempestiv de guverne mai mult sau mai putin recente, fara o evaluare serioasa a consecintelor. Deficitul pe 2015 va fi si o consecinta a deciziilor luate pana acum nu doar de acum inainte. Pe de alta parte, se discuta prea mult despre deficitul bugetar si prea putin despre calitatea cheltuielilor bugetare si efectul de antrenare pe care il au sau nu in economie. Romania poate sa aiba si deficite de peste 2,5%, dar cu o singura conditie: ca banii sa se duca in proiecte de dezvoltare ale tarii nu in cresteri nesustenabile de salariia si de pensii. Prin prisma precedentelor existente, avem insa destula credibilitate pentru a ni se accepta un astfel de deficit?", ne-a spus vineri Radu Craciun.

El spune ca nu credea ca o intrerupere a discutiilor va avea un impact important asupra pietelor, chiar daca prin intreruperea relatiei cu FMI profilul de risc al tarii va creste. "Lichiditatea excesiva care se gaseste la nivel global precum si foamea de randamente a investitorilor confruntati cu dobanzi foarte mici pe majoritate pietelor ii va face pe acestia sa continue sa achizitioneze active romanesti. Riscul este ca o astfel de situatie de circumstanta sa induca o relaxare in ce priveste rigoarea politicilor economice, ceea ar duce tara intr-o situatie de vulnerabilitate similara celei din 2008, an in care Romania nu s-a mai aflat, nici atunci, in corsetul constrangerilor FMI", a mai precizat Radu Craciun.



Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

O nouă rundă de negocieri este programată să înceapă la ora 15.00.

Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.
Surse oficiale au declarat, săptămâna trecută, agenţiei Mediafax că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Potrivit acestora, Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că îi aminteşte premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugând că ştie că acesta ar avea dificultăţi şi nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI.

"Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Ştiu că în momentul de faţă are dificultăţi, nu ştiu cum le va rezolva. Nu aş vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI", a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a menţionat că ţara noastră "a trecut demult de această fază" şi a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi "o mare bilă neagră" şi pentru Fond.


Citeste mai multe despre   










836 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Bullshit! (Sâmbătă, 6 decembrie 2014, 11:35)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    De unde si pana unde "investitiile" TREBUIE sa se faca doar din deficit bugetar? Hai ca asta este ceva nou. Deci Arabia Saudita care are excedent bugetar sunt mancati! Nu mai investesc! Bai baieti, mintiti si voi mai cu talent!
  • +1 (1 vot)    
    da' de ce? (Sâmbătă, 6 decembrie 2014, 15:27)

    ernst [utilizator]

    "Cresterea rapida a colectarii veniturilor nu va putea fi realizata anul viitor" cate vreme punem problema asa, inseamna ca nici nu ne dorim asta.

    nu am spus sa fie prevazut asta in planificarea bugetara.

    ce conteaza e ce se afla in spatele propunereii de 0.9%, si nu stim inca asta. o prima interpretare ar fi: ati platit in avans 0.5% din PIB anul asta [la profesori si arierate], la anul nu-i mai aveti de platit deci 1.4%-0.5%=0.9%; ok, acuma daca vreti mai mult, pentru investitii, trebuie sa specificati clar, eventual in CONSTITUTIE -- pt ca altfel nu va tineti de cuvant, ca ce trece peste 0.9% merge la investitii. NU la acoperirea deficitului de pensii rezultat de CAS. Asa mi se pare perfect logic. pt ca anul trecut a zis guvernul ca vor 0.2% [de la 2%] pentru investitii. care s-au facut din parti.
  • 0 (0 voturi)    
    risipitori (Duminică, 7 decembrie 2014, 21:18)

    argoman [utilizator]

    Nu vad la ce ar trebui un deficit bugetar mai mare pentru ca nu exista niciun proiect de investii important.Si chiar daca ar fi,cu astfel de mincinosi la guvernare cu certitudine nu vor respecta planul.Asa ca gata cu protectie sociala pe datorie.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri