​Relaxarea cantitativa pe intelesul tuturor. Va ajuta gestul BCE economia Romaniei sau mai mult o incurca?

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 23 ianuarie 2015, 18:16 Economie | Finanţe & Bănci

Mario Draghi, seful BCE
Foto: Agerpres/Xinhua
Scurt remember. La inceput, bancile americane imprumutau bani unor cetateni care nu isi mai puteau plati ratele. Apoi, Statele au imprumutat bani unor banci care nu isi mai puteau rambursa imprumutul. Pe urma, organismele internationale imprumuta bani unor State care nu-si vor mai putea returna banii. Banii dati de FMI, CE si BM n-au ajuns. Acum Banca Centrala Europeana porneste tsunami-ul financiar si arunca 1,1 triliarde de euro in piete, "pana cand vom vedea o ajustare sustenabila a inflatiei”.  "Daca salvarea de catre diferite guverne a unor banci cu probleme care nu mai reusesc sa se eficientizeze (sau sa se reformeze) se numeste "bail-out” al bancilor, atunci, cred ca ne putem astepta si la opinii care sa mentioneze ca in Europa se face un ”bail-out” al guvernelor, iar acele opinii vor sustine pozitiile celor care cred in eficienta austeritatii financiare ca levier de fortare a restructurarii economiilor", explica Florian Libocor, economistul sef al celei de-a doua banci locale- BRD.

Teoretic, mai spune Libocor, asteptarile vizeaza implicarea bancilor comerciale care vor vinde datoria guvernamentala detinuta in portofoliu ca urmare a achizitiei de obligatiuni suverane iar cu lichiditatea obtinuta vor creste dinamica creditarii ceea ce va conduce la o crestere a cererii (care va excede oferta) si, implicit, la cresteri de preturi (altfel spus, inflatie). Astfel, este minimizata (cu riscul de a fi scoasa din ecuatie) variabila “reforme si politici structurale” care este in apanajul guvernelor.

Asta e insa in teorie. Bancile nu procedeaza insa intotdeauna dupa cum le sugereaza bancile centrale. Apoi, asa cum spuneau niste baieti destepti,  problema nu e ca grecii sau spaniolii sunt indatorati, ci ca cineva continua sa le imprumute bani. Iar cei care le imprumuta ar putea deveni noile victime.
 
Pe scurt, obligatiunile suverane sunt instrumente prin care bancile isi pot procura lichiditate. Pasul urmator este ca aceste lichiditati sa fie plasate de catre banci in piata/economie pe canalul creditarii. "Reusita acestei operatiuni depinde insa de refacerea increderii la nivelul economiei. Dar oare despre care valenta a increderii discutam? In cazul inflatiei consumatorul observa ca poate evita un pret mai mare in viitor daca decide sa cumpere acum. In cazul deflatiei consumatorul observa ca poate evita un prêt mai mare acum daca mai asteapta putin deoarece preturile sunt in scadere. Probabil ca va observa mai tarziu ca bunurile si serviciile pe care le produce compania la care lucreaza nu se mai vand (tocmai pentru mai sunt si alti consumatori care gandesc la fel ca el) si ii scade venitul sau dispare locul de munca. Prin urmare, despre care valenta a increderii este vorba, increderea in pretul mai mic din prezent sau din viitor?", se mai intreaba Florian Libocor.

 Increderea consumatorului in pretul mai mic din viitor este oare ponderata cu neicrederea in puterea lui de cumparare in acelasi viitor, mai crede analistul sef al BRD.  Trecutul, “usa viitorului” cum il defineste B.P. Hasdeu, ne arata ca nu am prea inteles ce inseamna echilibrul si rationamentul ponderat. "Ne amintim cu totii ca nu cu mult timp in urma acoperirea bunurilor necesare nu a fost satisfacatoare pe deplin si am recurs la achizitia de bunuri de preferinta (consumul de preferinta versus consumul de necesitate) dar fara a ne baza pe resursele proprii ci cu resurse imprumutate", mai spune Libocor.

  •  Scenariu ipotetic: Sa consideram ca bancile vor ceda obligatiunile suverane si cu lichiditatea obtinuta vor incerca sa accelereze creditarea
Chiar daca acceptam ca in piata exista lichiditate, distributia ei este inegala. Exista banci cu excedent mare de lichiditate, banci cu lichiditatea la limita sau banci cu necesar de lichiditate. In mod similar, exista guverne cu datorie mare, cu datorie la limita parametrului de echilibru (fie acesta criteriul Maastricht) sau cu datorie mica (un caz mai rar).

In discutie intra posesorii foarte lichizi a unui stoc mare de obligatiuni suverane si emitentii acestor obligatiuni. Refuzul sau acceptul de a schimba obligatiunile suverane contra lichiditate va putea avea, in prima faza, justificari altele decat cele de a tranfera lichiditatea obtinuta inspre procesul de creditare. Intre acestea pot fi reducerea riscului aferent portofoliului de titluri detinut si implicit consolidarea portofoliului pentru a reduce riscul de reevaluare negativa la urmatorul test de stres al bancii (prin cedarea obligatiunilor suverane emise de catre state cu rating negativ si achizitia celor emise de state cu rating pozitiv), incertitudinea privind reglementarile necesarului de capital sau lichiditate si nu in ultimul rand importanta pe care banca o acorda “tamponului de lichiditate” creat prin achizitia de obligatiuni suverane.
 
Astfel, scopul initial al QE nu pare ca va fi atins nici repede si nici cu usurinta. Oricum in prima faza este de asteptat o temperare a pietelor valutare si o mentinere a randamentelor aferente obligatiunilor suverane la nivele actuale sau chiar usor mai jos. 

In fond, derularea procesului de QE va conduce la o concentrare a datoriilor suverane ale statelor UE la nivelul ECB.In cifre, QE (anuntat a fi de 1.1 trilioane euro) acopera circa 10% din datoria guvernamentala a EU 28 (11.5 trln euro sau 85.4% din PIB) si circa 12% din cea a zonei euro (9.0 trln euro sau 91% din PIB) la nivelul anului 2013. Daca din calcul scoatem Germania care are o datprie guvernamentala de circa 2.1 trln euro, reiese ca QE acopera circa 11.7% din datoria guvernamentala a EU si 18% din cea a zonei euro.  
 
Mai trebuie mentionat un aspect. Economia UE (fie ca este vorba de toate statele membre sau doar de cele din zona euro) nu este echivalenta ca formare si functionare cu economia SUA. O structura formata din state suverane nu este echivalenta cu o structura federala. Chiar daca pare greu de crezut este posibil ca initierea programului de ajustare cantitativa sa conduca, indirect, la concluzia ca trebuie urgentate atat extinderea Uniunii Bancare cat si initierea procesului de creare a Uniunii Fiscale (o sarcina dificila).  

  • Va ajuta gestul EBC Romania?
"In primul rand, pentru Romania, decizia BCE implica un cadru mai larg de manevra pentru BNR in ceea ce priveste relaxarea monetara. Astfel ca, intr-un context al inflatiei foarte scazute in Romania (noile noastre prognoze indica o inflatie medie de 0.5% in 2015 si de abia 1.5% la final de an, cu o revenire spre 2% in 2016), BNR ar putea sa continue ciclul de reducere a dobanzii cheie de la 2.5% la 2.0%, poate chiar si mai jos, spune pentru HotNews.ro economistul sef al Unicredit Tiriac Bank, Catalina Molnar.

"Dupa parerea mea, decizia BCE de a demara un amplu program de relaxare cantitativa prin achizitionarea de obligatiuni guvernamentale si active emise de bancile europene va avea efecte benefice asupra economiei romanesti, atat pe canalul fluxurilor de capital cat si comerciale", explica si analistul economic Melania Hancila.
Primele efecte ale deciziei BCE se vor reflecta asupra pietei valutare, mai crede Hancila, datorita randamentelor superioare oferite de leu si de macro-stabilizarea economiei romanesti care ar putea determina aprecierea leului spre pragul de 4,4 in lunile urmatoare, iar daca semnalele din partea politicilor economice si fiscale sunt incurajatoare, leul s-ar putea intari pana in zona de 4,3 spre sfarsitul anului.

Decizia BCE va exercita presiuni descendente asupra dobanzilor la depozite si la obligatiunile guvernamentale si in Romania si va incuraja investitiile straine si consumul privat. Presiunile de scadere a randamentelor activelor din Zona Euro accentuate si de aceasta infuzie masiva de lichiditate vor creste atractivitatatea  activelor romanesti, atat a celor financiare cat si a celor imobiliare. Aceasta perioda de bani ieftini in spatiul european va deschide oportunitati deosebite si pentru piata de capital romaneasca de care am putea profita din plin, doar daca s-ar relua listarile la bursa ale companiilor de stat si s-ar face progrese semnificative in directia indepartarii barierelor administrative care afecteaza competitivitatea pietei de capital romanesti in comparatie cu bursele europene.

"Acest program amplu de relaxare cantitativa a Bancii Centrale Europene va avea un impact pozitiv si asupra economiei romanesti, insa efectele sale se vor reflecta in cresterea PIB dupa cateva trimestre si mai pronuntat in 2016, in principal prin canalul exporturilor si al investitiilor (formarea bruta de capital fix). Conform estimarilor mele, economia romaneasca ar putea creste cu peste 3 % in termeni reali in 2015 si chiar cu 4 % in 2016, insa impactul deciziei BCE depinde si orientarea politicilor guvernamentale", mai considera Melania Hancila.

“Unul din principalii factori care au sustinut cresterea economica (asa modesta cat a fost) in Romania ultimilor ani a fost exportul, mai ales cel in Uniunea Europeana. Daca masurile BCE vor reusi sa stimuleze revenirea economiilor din zona euro, exporturile Romaniei vor primi la randul lor un impuls cu rezultate vizibile in cresterea PIB.

Cumparand active financiare cu risc redus de la banci, fonduri, etc BCE va elibera bani pe care acesti intermediari financiari ii vor investi in active mai riscante si cu randamente mai mari. Unele din acestea vor fi probabil obligatiunile suverane romanesti, oferind posibilitatea statului sa se imprumute la costuri si mai mici decat cele actuale si sa demareze programele de investitii asteptate de ceva vreme sau chiar sa restructureze companiile de stat in pierdere.

 Dobanzile la euro, in scadere vor face ca imprumuturile in moneda unica mai accesibile companiilor romanesti dandu-le posibilitatea sa lanseze noi proiecte. Dobanzile in lei vor urma si ele acelasi trend cu acelasi efect.”, explica si Camil Apostol, economist sef Piraeus Bank.

Presiunea pe randamentele obligatiunilor suverane din zona euro se va rasfrange si asupra titlurilor de stat romanesti care vor ramane la actualul nivel deja scazut ceea ce va face ca finantarea in lei sau euro a statului sa raman ieftina", adauga Radu Craciun. Potrivit acestuia, in egala masura, injectiile de lichiditate vor avea un impact pozitiv asupra pietelor de capital din Europa, inclusiv in Romania, mai ales pentru actiunile inca sub-evaluate. In ce priveste cursul de schimb euro-leu, impactul ar trebui sa fie minim, leu depreciindu-se in tandem cu euro in raport cu alte valute. O astfel de depreciere va avea um impact inflationist minim avand in vedere ponderea dominanta a euro in tranzactiile comerciale externe si compensarea prin ieftinirea petrolului a pretului importurilor de hidrocarburi denominat in dolari.

Plusul de lichiditate din zona euro va duce la plasamante de lichiditati in banci ceea ce ar putea pune o presiune si mai mare pe scaderea dobanzilor la euro si pentru reluarea creditarii in zona euro. Nu cred ca in Romania creditarea in euro va cunoaste o crestere semnificativa in conditiile in care creditele in lei ofera dobanzi comparabile, dar fara risc valutar.
"Relaxarea cantitativa inseamna mai multa stabilitate pentru Europa si un mediu mai propice pentru provizionarea pierderilor din imprumuturi, mai putine falimente si un mediu stabil, care ar trebui sa fie favorabil pentru banci.", mai spune Radu Craciun.

"ECB a decis ieri sa cumpere obligatiuni emise de sectorul public si de cel privat de pe piata secundara. Astfel, economia privata vinde instrumente cu dobanda catre banca centrala si cumpara bucati de hartie care nu platesc dobanda (bancnote).  In acest mod sectorul privat se expune la riscul de inflatie (cresterea inflatiei pana la 2% este tina ECB).

Efectul in economie depinde de ce va face sectorul privat cu aceste bucati de hartie, frumos colorate: consum, economisire, investitii sau cumpara mai multe obligatiuni guvernamentale. In fiecare caz efectul este diferit pentru economie", e de parere Florin Citu, analist economic independent, fost bancher central si economist sef al unei banci comerciale

  • Care sunt de fapt problemele care au adus Europa in aceasta faza?

Acum 8 ani incepea criza. Cadea piata imobiliara americana. Cateva banci mari (care au finantat produsele subprime) stateau sa cada. Unele sunt lasate (Lehman B.), altele nu. Apare criza bancara (cateva sute de mici banci americane cad) care se transmite in Europa. Europa e insa un bolnav cronic cu imunitatea la pamant pentru care orice raceala poate fi fatala. Bancile europene intra in fibrilatie. Statele, miloase, le fac bancilor respiratie gura la gura. Bancile par sa-si revina insa doar pe seama “sangelui” Guvernelor.

Falimentul e ca un lac adanc in care bancile ajutate de State se pot scufunda. In lac se vede invers. Ca Statele pot fi scufundate de banci. Cipru este dovada vie

 Din imobiliare, criza se muta in datorii ale Statelor. Dar Statele sunt fictiuni, iar fictiunile nu au bani. Statele administreaza niste bani ai cetatenilor si ai companiilor.  Sa dea cetatenii si firmele bani, prin urmare? Fireste, nu direct. Prin inflatie, prin taieri de salarii si prin taxe suplimentare.

Grecia a fost prima victima notabila. Sunt scoase la incalzire si altele. Miscarile de dreapta care reclama masuri de stanga cad in sondaje. Castiga partidele de stanga care vor masuri de dreapta. Se joaca triliarde si triliarde de dolari. Politicienii habar nu au de economie, economistii  nu vor sa faca politica. Bula speculativa numita datorii ale Statelor aduce cuiva  bani. Multi bani. Greciei i s-a dat un Trabant si i se cere sa dea la scadenta un Mercedes.

Problemele de fond sunt doua: ai o Uniune Monetara fara o Uniune Fiscala. Si care Uniune Fiscala nici nu e greu de banuit ca nu se va face in graba. E vorba sa renunti sa suveranitatea fiscala, sa impui reguli pe cae sa le respecte si neamtul si grecul, ceea ce ar lua cel putin o generatie de acum incolo.

A doua problema e o interesanta teorie pe care am citit-o vineri dimineata in LesEchos: in loc ca moneda euro sa ajute la coagularea Uniunii, euro mai degraba dezbina. 

Pe scurt, gestul BCE de joi este un cadou frumos ambalat facut pietelor financiare. Totul e ca, atunci cand acestea deschid pachetul, sa nu scoata de acolo un bumerang.



Citeste mai multe despre   












Material sustinut de Superbrands

Help Net, 19 ani de excelenta pe piata farma

Help Net Farma opereaza una dintre cele mai importante retele de farmacii din Romania si face parte alaturi de Green Net - importatorul si distribuitorul de suplimenti nutritivi si dezvoltatorul lantului exclusivist Beautik Haute Perfumerie, din grupul Farmexim, primul importator si distribuitor de produse farmaceutice din Romania.

9456 vizualizari

  • +2 (6 voturi)    
    Islanda (Vineri, 23 ianuarie 2015, 20:10)

    Alex [anonim]

    De cazul Islandei de ce nu se vorbeste?
    • -1 (1 vot)    
      Islanda e doar cât un oraș, nu o țară adevărată. (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 1:08)

      HaraldHarfagre [anonim] i-a raspuns lui Alex

      Municipiul Timișoara are mai mulți locuitori decât Islanda. Folosirea celei din urmă pe post de exemplu anti-UE e doar o tentivă ieftină de manipulare. UE se descurcă foarte bine și dacă un oraș cât Timișoara renunță la aderare.
    • +2 (2 voturi)    
      de ce? (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 11:30)

      bbarbu001 [anonim] i-a raspuns lui Alex

      de-aia!
      nu e "reprezentativ". nu e agreat.
      daca le vin si altora idei din acelea, islandeze?...
  • -1 (7 voturi)    
    "Salvarea" (Vineri, 23 ianuarie 2015, 20:19)

    zar-zar [utilizator]

    cu imprumuturile acordate cetatenilor sau statelor, mai ales "larghetea" binevoitoare, mi se par ciudate. Cred ca mai realistic ar fi vorba de o intoxicare a pietei cu moneda devalorizate si in curs de continua devalorizare. Daca n-a r fi vorba de imprumuturi (aducatoare de profit bancar), ci de o aprovizionare a economiei cu lichid necesar, as intelege intentia de intarire a monedei si de reducere a inflatiei. Si asta este in realitate: cei care acorda imprumuturi vor deveni victime care acumuleaza profituri in moneda in depreciere. Nu cred in teoria cu increderea consumatorului, indiferent de valenta.
    Diferenta dintre economia "unionala" si cea federala este reala. O mentionam referindu-ma cindva la distrugerea federatiei rusesti de catre Gorbaciov - economiile statelor federale (inclusiv a Rusiei) au fost puternic afectate de cistigarea independentei (inclusiv cea economica). In cazul UE fenomenul este exact invers: nu poti avea o economie unica fara sa o centralizezi. Pentru Romania, la scara nationala si din acelasi motiv, sunt pentru o economie centralizata si contra uneia autonome locale. La nivel european, sa realizazi, abia acuma o unificare financiara, in criza cind interesele acute azmut pe unii contra celorlalti, mi se pare deja imposibila.
    Relaxarea monetara (revenirea la inflatia de 2%) pentru Romania o vad ca pe un fenomen contrar refacerii economice. "bani ieftini in spatiul european va deschide oportunitati" in Romania "prin canalul exporturilor si al investitiilor", dirijate (financiar/bancar) de UE asa cum ne-am obisnuit deja, inseamna de fapt un dezastru economic national. Sa dea Dumnezeu sa gresesc, dar n-as prea crede. Romania este una din exportatoarele cele mai mari in spatiul european - vindem valoare autentica/reala (materii prime si resurse naturale) pentru moneda in devalorizare. Care este avantajul economiei romanesti?
  • +2 (4 voturi)    
    "Salvarea"... (Vineri, 23 ianuarie 2015, 20:47)

    zar-zar [utilizator]

    In spatele francului si al euro sta dolarul, in rest, atractivitatea cind a unei valute cind a alteia - scenariu bancar cunoscut. "obligatiunilor suverane din zona euro", "stabilitate favorabila bancilor", "ieftinirea petrolului .. denominat in dolari" sunt chestii care nu-mi sugereaza "un impact pozitiv". Semnificativ - "Efectul in economie depinde de ce va face sectorul privat cu aceste bucati de hartie, frumos colorate"... Autorul articolului are simtul realitatii dar si al umorului: "Falimentul e ca un lac adanc in care bancile ajutate de State se pot scufunda. In lac se vede invers. Ca Statele pot fi scufundate de banci".
    Interesant ca in Grecia "Castiga partidele de stanga care vor masuri de dreapta", iar in Franta este invers - de ce? parca mai conteaza. Bancurile cu Bula, valabile in orice situatie.
    Felicitari Dan Popa pentru un articol care ar trebui sa dea de gindit romanilor: ce facem????
  • +2 (2 voturi)    
    Vezi ca "triliardele" alea (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 10:23)

    Cosmin [anonim]

    Sint trilioane
    • 0 (0 voturi)    
      triliarde - trilioane, catralioane și cvintilioane (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 22:12)

      vorax [anonim] i-a raspuns lui Cosmin

      Lasă și tu, bre, Cosmine, de la tine! Te mai uiți la un mizilic de câteva triliarde? La analiza lu' dom' Popa nu contează, iese la balanța finală. Pe minus.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă