BNR ii raspunde Andreei Paul: Numarul debitorilor persoane fizice ce au credite in CHF la banci este de 75.412/ Se poate estima ca ar fi fost externalizate 23000 de credite in CHF acordate populatiei

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 29 ianuarie 2015, 7:36 Economie | Finanţe & Bănci

Andreea Paul si Dan Suciu
Foto: Agerpres
"Numarul debitorilor persoane fizice ce au credite in CHF la banci este de 75.412, iar numarul creditelor in CHF ale persoanelor fizice este de 80.275 (noiembrie 2014, conform informatiilor de la Centrala Riscurilor de Credit si Biroul de Credit). Incepand cu anul 2010, bancile raporteaza inclusiv date referitoare la soldul creditelor externalizate.Acest sold era, in noiembrie 2014, de 6,1 miliarde lei, din care 2,76 mld. aferente creditelor in alte valute decat euro. O estimare a numarului creditelor populatiei  in CHF externalizate s-ar putea realiza utilizand urmatoarele ipoteze: (i) creditele in alte valute externalizate se considera a fi denominate in CHF; (ii) valoarea medie a creditelor in CHF externalizate este aceeasi ca si in cazul creditelor in CHF ale populatiei existente in bilantul bancilor. Pe baza acestor ipoteze, se poate estima ca ar fi fost externalizate 23.000 de credite in CHF acordate populatiei", ii transmite purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu, prim-vicepresedintelui PNL Andreea Paul, care adresase un set de intrebari Bancii Centrale in problema creditelor in chf. Vezi in text raspunsurile punctuale ale BNR.

Intrebarea1.In anul 2007, BNR a emis reglementari care au ridicat gradul maxim de indatorare a persoanei fizice, de la 40% la 70%. Pentru creditele in franci francezi ati permis bancilor sa isi stabileasca singure praguri de indatorare maxime, prin norme interne, supuse unei aprobari prealabile a BNR. De pilda, banci ca Volskbank (care a facut publice raportari cu privire la aceste aspecte) sa ridice pragul la 90% si, uneori, sa renunte, pur si simplu, la pragurile de indatorare, ajungand ca acestea sa fie de 100% sau chiar mai mult, ceea ce inseamna ca persoana imprumutata nu numai ca nu isi mai acoperea din venituri ratele, dar trebuia sa aiba resurse adiacente suplimentare. Considerati ca ati stimulat apetitul pentru risc al bancilor? Considera BNR ca a permis bancilor ca, prin reclame infrumusetate, agresive, deceptive, sa racoleze un numar enorm de mare de consumatori de credite in franci elvetieni?)

Raspuns 1 BNR:
In masura in care intrebarea Dvs. se refera la creditele acordate in moneda franc elvetian si nu franc francez (asa cum ati stipulat in intrebarea Dvs), precizam ca: 

Este total eronata afirmatia potrivit careia, cu aprobarea BNR, banci precum Volksbank Romania si-au stabilit praguri de indatorare de 90% si, uneori, chiar peste 100% pentru imprumuturile acordate in franci elvetieni (CHF). Institutia de credit mentionata a practicat niveluri de maxim 70% pentru gradul total de indatorare, potrivit reglementarii sale interne validata de banca centrala (gradul total de indatorare se calcula la venitul net obtinut prin deducerea din venitul disponibil a cosului minim aferent numarului de membri ai familiei). Mentionam ca aceste niveluri au fost diferentiate in functie de categoria de risc de nerambursare asociata clientelei, dar fara a depasi nivelul maxim de 70%.  Astfel, subliniem ca nu s-au inregistrat situatii in care Volksbank Romania sa acorde imprumuturi, in moneda franc elvetian, care, la data acordarii, sa inregistreze un grad total de indatorare de 90% sau superior acestui nivel.

In anul 2007, Romania a intrat in UE asumandu-si toate responsabilitatile si libertatile impuse de aceasta apartenenta. In consecinta, BNR a trecut de la un cadru de reglementare de tip administrativ (respectiv, plafonarea rapoartelor serviciul datoriei/venituri si imprumuturi/garantii) la o abordare bazata pe autoreglementarea institutiilor financiare. Limitele explicite pentru rapoartele serviciul datoriei/venituri si imprumuturi/garantii au fost eliminate. In schimb, creditorilor li s-a cerut sa-si construiasca propriile reguli pentru stabilirea nivelelor maximale ale indatorarii, diferentiate pe clase de risc ale debitorilor, cu verificarea prealabila a normelor interne de catre BNR si cu recomandarea de a trece la utilizarea informatiilor din evidentele Biroului de Credit pentru persoanele fizice. Aceste schimbari au furnizat un grad mai mare de flexibilitate pentru creditori, insa un plafon maximal de 40% pentru raportului serviciul datoriei/venituri a ramas obligatoriu pana la validarea de catre BNR a normelor interne care luau in considerare schimbarile introduse prin noul cadru reglementar.
Pentru mentinerea prudentei cadrului reglementar, banca centrala si-a amendat pozitia in 2008. BNR a introdus o noua abordare bazata pe evaluarea obligatorie a capacitatii debitorilor de a-si rambursa datoriile folosind un scenariu de stres stabilit de catre BNR si a cerut creditorilor sa calibreze nivelul raportului serviciul datoriei/venituri astfel incat debitorii sa se incadreze in nivelul maximal al indatorarii pe toata durata creditului in raport cu scenariul de stres. Aceasta abordare este complementara  masurilor anterioare de autoreglementare si a fost  implementata pentru a se asigura ca normele interne ale creditorilor iau in considerare riscul, intr-o maniera adecvata.

Primele recomandari ale Comitetului European pentru Risc Sistemic cu privire la creditarea in moneda straina (din septembrie 2011) au intervenit cand BNR era deja intr-un stadiu avansat in implementarea masurilor referitoare la rapoartele serviciul datoriei/venituri si imprumuturi/garantii. Pentru a respecta in totalitate aceste recomandari, banca centrala a adaptat plafonul maxim al raportului imprumuturi/garantii in functie de tipul debitorului (acoperit/neacoperit la riscul cursului de schimb) si in functie de moneda: 75% pentru creditele de consum denominate in moneda straina sau indexate la un curs de schimb, 85% pentru creditele ipotecare denominate in moneda locala, 80% pentru credite ipotecare denominate in moneda straina acordate debitorilor acoperiti la riscul cursului de schimb, 75% pentru credite ipotecare denominate in euro acordate debitorilor neacoperiti la riscul cursului de schimb, respectiv 60% pentru credite ipotecare denominate in alte monede straine acordate debitorilor neacoperiti la riscul cursului de schimb. Diferentierea pe monede este realizata conform riscului asociat portofoliului de credite si in functie de evolutiile de pe piata imobiliara la momentul implementarii masurii.

Bancile sunt, prin natura lor si prin efectul legii, administratori de risc si isi asuma riscuri in masura in care acestea pot fi administrate la nivel general de fiecare institutie in parte.
Precizam ca BNR, in limitele impuse de legislatie, nu se poate implica direct in politica de creditare si nici in cea de marketing a institutiilor de credit pe care le supravegheaza prudential si cu atat mai putin in cea a entitatilor bancare aflate in alta jurisdictie de supraveghere. Mai mult, relatia dintre banca si clientul consumator de servicii financiare intra in sfera de actiune a protectiei consumatorilor, inclusiv pe segmentul marketingului si promovarii serviciilor si produselor financiare, fiind sub jurisdictia institutiilor abilitate potrivit legislatiei in vigoare.

Intrebarea 2. Cand a inceput BNR sa avertizeze asupra creditelor in franci elvetieni ca sunt potential periculoase? Cati bani a cheltuit si cat efort a depus BNR pentru a avertiza populatia asupra riscului creditelor in franci elvetieni inainte de aparitia crizei in Europa (2008) si in Romania (2009)?)

Raspuns 2 BNR:
In ultimii 10 ani, in mod constant, BNR a avertizat in mod public asupra riscurilor aferente imprumuturilor in valuta,  inclusiv cele in CHF, in cazul persoanelor cu venituri in alta moneda decat cea a creditului. Aceste avertizari repetate au fost diseminate pe mai multe canale de Comunicare: studii (a se vedea lucrarile publicate in anul 2005/2006 pe website al BNR), conferinte si seminarii pe teme de supraveghere si stabilitate financiara si colocvii juridice (se regasesc pe website), declaratii in cadrul conferintelor de presa trimestriale sustinute de catre banca centrala, intalniri lunare cu reprezentantii ARB si cei ai unor asociatii de specialitate (AAFBR, ANEIR etc). O buna parte dintre aceste avertizari au avut loc odata cu prezentarea normelor prudentiale si/sau a restrictiilor introduse de BNR. Subliniem ca, acest tip de activitati are caracter curent si permanent si sunt reflectate in Rapoartele anuale si Rapoartele asupra Stabilitatii Financiare publicate pe website al BNR.

Intrebarea 3. De ce nu a interzis BNR creditarea in franci elvetieni in anul 2008, asa cum a facut, spre exemplu, Banca Centrala a Austriei? Dl Steven van Groningen, presedinte de banca si vice-presedinte (la acea vreme) al ARB, a cerut public acest lucru, in 2008. Creditele in CHF au fost acordate din 2005 pana in 2008, cu varful de volum in 2007; pana in august 2008 (Reg. BNR, 11/2008,http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=22 ), BNR nu a facut referire in reglementari la riscul valutar. Chiar si in acest regulament, BNR lasa la nivelul politicii interne a bancilor comerciale luarea in considerare a riscului valutar corelat cu statistica cursului valutei de acordare a creditului vs cursul leu din ultimele 18 luni (desi erau credite pe minim 20 de ani). Pe acest subiect, BRD nu a acordat credite deoarece "Am considerat atunci, analizand atent istoria acestei valute (CHF, nota mea) a unei tari cu statut de ¬refugiu financiar¬ in perioade de criza, ca riscurile legate atat de rata de schimb, cat si de variabilitatea dobanzii de referinta erau prea mari atat pentru banca, cat si pentru clientii in CHF.")

Raspuns 3 BNR:
In cazul Austriei nu este vorba de o interzicere formala oficiala a creditarii in franci elvetieni, in conditiile in care si Austria este un stat membru al UE si deci nu putea impune restrictii care loveau in libertatile fundamentale ale UE: libera circulatie a marfurilor si serviciilor, libera circulatie a persoanelor si libera circulatie a capitalurilor. In anul 2008, autoritatea de supraveghere din Austria a adresat bancilor o recomandare de a se abtine de la acordarea de astfel de credite, insa efectul nu a fost cel scontat: in anul 2009, conform statisticilor s-a inregistrat o temperare a creditului in valuta insa ulterior acesta a accelerat.
Mai mult, este de mentionat ca, la nivel european, primele recomandari privind creditarea in valuta au fost emise de CERS (Comitetul European pentru Risc Sistemic) in anul 2011 (cu termen de implementare decembrie 2012). Acestea nu aveau in vedere interzicerea pe cale administrativa a creditelor in valuta.
In cazul Romaniei, odata cu liberalizarea miscarii capitalurilor ca preconditie pentru aderarea la Uniunea Europeana precum si cu intrarea efectiva in UE, interzicerea formala a creditarii in CHF era imposibila. De aceea eforturile BNR s-au concentrat asupra descurajarii acestui tip de credite care s-au incadrat in reglementarile generale de creditare in valuta (reglementari ce se pot vedea pe website-ul BNR). In acest scop, de exemplu, BNR a majorat RMO la valuta pana la 40%, rata cea mai inalta din Europa a RMO, impusa bancilor comerciale in anul 2006. Totodata, eforturile BNR pentru reglementarea creditului in valuta - constante, adaptate si in stransa corelare cu practicile europene ¬ au facut posibil ca recomandarile CERS sa se regaseasca in mare parte in reglementarile BNR emise. Implementarea integrala a Recomandarii CERS a fost asigurata integral in termenul indicat.
Reamintim ca, in Romania creditarea in CHF a incetat la finele anului 2008.
De asemenea, precizam ca BNR nu are cunostinta de vreo cerere, nici publica si cu atat mai putin institutionala, din partea domnului Steven van Groningen privind interzicerea creditului in CHF.

Intrebarea4. De ce considera BNR ca un contract de credit ipotecar, in care persoana fizica isi finanteaza cumpararea sau constructia locuintei familiale, este identic ca structura economica si juridica cu contractele comerciantilor cu bancile?)

Raspuns 4 BNR:
BNR nu intervine in raporturile juridice derulate intre institutiile de credit si clientii acestora, competenta sa fiind limitata la urmarirea indeplinirii de catre acestea a cerintelor de prudentialitate care se regasesc in legislatia specifica.
Astfel, potrivit art.1270 din Codul civil, contractul este legea partilor in sensul ca legatura astfel stabilita intre parti este similara, prin efectul ei, unei legaturi izvorate din legea obiectiva: contractul este obligatoriu, iar nu facultativ (pacta sunt servanda).

Intrebarea 5. De ce echivaleaza BNR un contract de credit ipotecar cu un contract cu privire la riscul valutar (contract aleatoriu, hedging, instrument financiar derivat)? De ce considera BNR ca tot riscul acestui contract trebuie sa fie trecut pe capul consumatorului, in timp ce managerii bancilor iresponsabile care le-au pus pe piata raman nesanctionati?)

Raspuns 5 BNR:
Ipoteza potrivit careia banca centrala ar echivala un contract de credit ipotecar cu unul cu privire la riscul valutar nu se sustine, conexiunea dintre cele doua aspecte fiind ocazionata la nivelul debitorilor in situatia in care acestia nu obtin venituri in moneda in care este denominat imprumutul. Riscul valutar este doar unul dintre riscurile pe care le incumba un contract de credit ipotecar in valuta, alaturi de riscul de rata a dobanzii, riscul privind continuitatea venitului disponibil, etc. In mod simetric, banca isi asuma deasemenea un risc valutar atunci cand acorda imprumuturi in alte valute decat cele in care sunt exprimate sursele sale de finantare (depozite, imprumuturi luate de banca), risc pentru care trebuie sa aiba disponibil capital peste nivelul minim reglementat, conform cerintelor prudentiale armonizate la nivelul Uniunii Europene.
Totodata, nu doar ca Banca Centrala nu considera notiunile mentionate anterior ca fiind suprapuse, ci, dimpotriva, le trateaza separat; orice fel de operatiune a unei banci comerciale are drept cerinte legale determinarea tuturor riscurilor pe care aceasta le presupune, precum si tratarea diferita a acestor riscuri, din punct de vedere prudential, conform legislatiei in vigoare armonizate la nivel european.

Intrebarea 6. Are cunostinta BNR de faptul ca multe banci din Romania (exemple : OTP, Credit Europe, Bancpost) isi exporta contractele la societatile mama sau la SPV-uri inregistrate in Olanda? Daca da, de ce permite acest comert? Daca nu, de ce nu sunt sanctionati responsabilii cu supravegherea sistemului? De ce permite BNR bancilor vanzarea catre colectorii de creanta a debitelor neperformante ale consumatorilor, uneori si cu 2% din valoare nominala, in timp ce nu permite stergeri echivalente ale datoriilor consumatorilor? Cred ca BNR ar trebui sa ne prezinte un raport referitor la numarul creditelor in CHF acordate persoanelor fizice: cate au fost acordate, cate au fost stinse complet prin neplata si mai ales cate credite active au fost fie transferate catre alte sucursale externe ale bancii mama, fie au fost externalizate la entitati nebancare externe/interne.)

Raspuns 6 BNR:
Cesiunea de creante se efectueaza potrivit prevederilor legale aplicabile. Valoarea la care aceste creante sunt cesionate este rezultatul negocierii dintre cumparatori si institutiile de credit care isi asuma si pierderile corespunzatoare. Modalitatea de recuperare a creantelor neperformante este stabilita de fiecare dintre institutiile de credit. Stergerea datoriei debitorului poate crea hazard moral, insa o astfel de decizie este la latitudinea bancilor, in anumite conditii.

Numarul debitorilor persoane fizice ce au credite in CHF la banci este de 75.412, iar numarul creditelor in CHF ale persoanelor fizice este de 80.275 (noiembrie 2014, conform informatiilor de la Centrala Riscurilor de Credit si Biroul de Credit).
Incepand cu anul 2010, bancile raporteaza inclusiv date referitoare la soldul creditelor externalizate. Soldul creditelor externalizate ale populatiei era, in noiembrie 2014, de 6,1 miliarde lei, din care 2,76 miliarde aferente creditelor in alte valute decat euro. Nu sunt raportate date privind numarul creditelor in CHF externalizate. O estimare a numarului creditelor populatiei  in CHF externalizate s-ar putea realiza utilizand urmatoarele ipoteze: (i) creditele in alte valute externalizate se considera a fi denominate in CHF (de altfel, in bilantul bancilor, creditele in CHF reprezinta 97% din creditele in alte valute decat euro potrivit datelor la noiembrie 2014); (ii) valoarea medie a creditelor in CHF externalizate este aceeasi ca si in cazul creditelor in CHF ale populatiei existente in bilantul bancilor  (aproximativ 120000 lei, la noiembrie 2014). Pe baza acestor ipoteze, se poate estima ca ar fi fost externalizate 23000 de credite in CHF acordate populatiei.

Intrebarea7. In sistemul judiciar din Romania s-au pronuntat mii de hotarari ale instantelor prin care s-a dispus eliminarea din contracte a clauzelor abuzive, inclusiv clauza de risc valutar. De ce BNR nu a interzis, in virtutea calitatii sale de autoritate de control si supraveghere a pietei bancare, toate contractele - tip care contin aceleasi clauze abuzive? De ce nu a sanctionat BNR acele banci care au fost condamnate de instante la eliminarea din contracte a clauzelor abuzive?)

Raspuns 7 BNR:
Potrivit prevederilor legale in vigoare, aspectele mentionate in intrebarea Dvs., referitoare la relatia dintre banca si client, intra sub incidenta legislatiei privind protectia consumatorului, care depaseste competenta BNR. BNR aplica sanctiuni institutiilor de credit numai in limitele prevazute de OUG nr.99/2006 cu completarile si modificarile ulterioare.

BNR nu comenteaza hotararile instantelor de judecata, acestea  fiind suverane  in ceea ce priveste deciziile aferente fiercarui dosar in parte. Constatam insa ca unele hotarari definitive s-au pronuntat in favoarea consumatorului, iar altele s-au pronuntat in favoarea institutiei de credit cu privire la constatarea caracterului abuziv al aceleiasi clauze.


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

10087 vizualizari

  • 0 (10 voturi)    
    Si totusi, ce trebuia sa faca BNR (Joi, 29 ianuarie 2015, 8:35)

    BEDE [utilizator]

    Un purtator de cuvant al BNR s-ar fi cuvenit sa avertizeze asupra riscurilor prin mijloacele mass-media cele mai folosit, si anume prin TV si presa de larga circulatie. Nu am auzit ca la ProTV sau la TVR 1 sau la vreuna din Antenele Voiculeshti sa fi venit cineva la BNR sa avertizeze asupra riscurilor.
    Au spus acestea pe site-ul BNR si la seminarii. Ori, majoritatea fraierilor, care nu au nici pic de cultura financiara nu cerceteaza site-ul BNR decat cel mult pt ca sa vada care-i cursul valutar. BNR nu a explicat celor care nu aveau habar, ci le-a vorbit doar specialistilor, care cunosteau care sunt riscurile, dar au dorit mai curand sa profite.
    • +4 (12 voturi)    
      stirile de la ora 5?... (Joi, 29 ianuarie 2015, 9:46)

      pehash [anonim] i-a raspuns lui BEDE

      deci trebuia sa se duca BNR la fiecare tembeliziune si sa ceara sa apara in prime time? gratis sau pe banii tai? ca pe ai mei nu simt nevoia..
      emisiuni pe teme economice sunt in fiecare saptamana pe multe canale. daca majoritatea nu este interesata de asa ceva, cum ii putem forta?

      in ton cu ideea ta, eu propun o lege: ca sa evitam astfel de situatii pe viitor, cine vrea sa se imprumute va trebui sa dea un examen cu tema financiar-bancara! nu stii ce scrie pe site-ul BNR?.. nu primesti credit! :D
      • +2 (4 voturi)    
        Da, BNR trebuia sa avertizeze (Joi, 29 ianuarie 2015, 11:12)

        Reader [anonim] i-a raspuns lui pehash

        BNR trebuia sa se asigure ca romanul de rind are o minima intelegere a modului in care lucreaza bancile.

        Gindeste-te ca romanii erau complet lipsiti de orice cunostinte financiar-bancare dupa 50 de ani de comunism. Gindeste-te ca nici dupa 1990 nu s-au introdus in scoli cursuri de acest gen. (Mai mult decit atit, incultura la capitolul capitalism e aproape totala la romani pentru ca la scoala se invata tot felul de lucruri inutile, numai ce trebuie nu.) Mai gindeste-te ca Isarescu + politrucii romani au adus bancile straine in Romania, ca ei stiau cum lucreaza astea si ca le era foarte clar ca romanul generic va fi jefuit de aceste banci care, tocmai pentru ca vor sa insele, uzeaza de contracte ininteligibile, intr-un jargon de specialitate, cu informatiile esentiale puse pe ultima pagina in fine print, cu publicitate inselatoare etc.

        Isarescu, BNR si STATUL roman sint vinovati de ruinarea a zeci de mii de familii de romani care au cazut victime ale tilharilor cu gulere albe din banci pentru ca ei le-au deschis drumul si ei le-au lansat pe piata romaneasca.

        De ce mai platesti taxa de protectie statului roman daca el nu te protejeaza?

        Macar mafiotii te apara de alte clanuri daca le platesti taxa de protectie...
        • +1 (1 vot)    
          lectii de finante... (Joi, 29 ianuarie 2015, 15:25)

          ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Reader

          Da, se simte lipsa de instructie - nu stiu daca depinde, in mod special, de un anume guvernator , dar cu siguranta ca BNR-ul putea sa faca mai mult in acesti ani...

          De exemplu BCE are niste joculete pentru copii si nu numai.

          BNR-ul avea banii, avea informatiile si intelegea ce se intampla in piata... Este pana la urma si o problema de comunicare catre publicul larg, unde multe s-au schimbat la BNR.

          Ben Bernanke, ex sef FED, a introdus o adevarata revolutie in comunicarea cu publicul...

          Sunt si multe lucruri care s-ar putea corecta din mers in RO, daca exista deschiderea necesara...
    • 0 (0 voturi)    
      Ignoranta (Joi, 29 ianuarie 2015, 10:32)

      SKLR87 [anonim] i-a raspuns lui BEDE

      nu te scuteste de consecinte. Pe criteriile tale, celor afectati ar trebui sa li se retraga dreptul la proprietate.
  • -1 (7 voturi)    
    Totul e bine (Joi, 29 ianuarie 2015, 9:12)

    Codru [anonim]

    BNR și-a făcut datoria. Totul e bine!
    Bravo Doamna Paula pentru demnitate. Mai așteptăm și alte întrebări adresate instituțiilor statului!
    • +4 (6 voturi)    
      nu sunt convins ca Doamna (Joi, 29 ianuarie 2015, 10:23)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui Codru

      a Inteles o Iota din ce a raspuns BNR..pentru simplul motiv ca este Politiciian si NU persoana implicate in indurtria financiara..ca se da lector la ASE..e apa de ploaie...vai de studentii care ii urmeaza cursurile !
    • 0 (2 voturi)    
      Dna putea sa caute mai mult... (Joi, 29 ianuarie 2015, 15:35)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Codru

      .. pe site-ul de la BNR si folosind oarecare rationamente putea sa aiba aceste raspunsuri, dar circul se face pentru a aduna niscavai capital electoral...

      Exista, pe de alta partea, libertatea de expresie - fiecare zice ce vrea -, si, pe de alta parte, este datoria pentru o corecta informare din partea institutiilor publice si nu numai, care ar putea sa justifice interventia dnei Vlass.

      Dar oare merita acest circ?
      Cati votanti o sa aiba in plus?
      O sa isi aduca aminte ca a intrebat BNR-ul ref. CHF?

      Raspunsul BNR este profesionist.
      Rezolva problema? Evident NU.
      Ramane ca in gara - trenuri vin si pleaca...

      Atunci, de ce toate acestea?
      Raspuns scurt: D-aia...
    • +1 (1 vot)    
      demnitate la actuala fosta vass? (Joi, 29 ianuarie 2015, 16:19)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Codru

      =)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
  • -1 (11 voturi)    
    Mda (Joi, 29 ianuarie 2015, 9:27)

    hopshio [utilizator]

    Nici usturoi nu au mancat nici gura nu le miroase. Cred ca pierderile de imagine pe care le au BNR si bancile sunt mult mai mari decat eventualele pierderi asumate.
    Purtatorul de cuvant al BNR este jenant: rumega pe toate televiziunile aceleasi 2-3 idei fixe indiferent de intrebare.
  • 0 (2 voturi)    
    raspuns in stilul caracteristic (Joi, 29 ianuarie 2015, 11:11)

    vasile [anonim]

    un magar.romania lucrului bine facut
  • 0 (2 voturi)    
    incredere in Isarescu (Joi, 29 ianuarie 2015, 13:38)

    manoman [anonim]

    este cea mai mare, dar el este cel mai mincinos.

    cand a aparut criza a iesit si el la tv si ne-a spus: "v-am zis eu sa nu luati credite decat in moneda in care sunteti platiti!"

    cine ar fi putut lua un credit in lei in anul 2006? stie oare el cat era dobanda la un credit imobiliar atunci?

    si daca el este seful bnr cum au intrat francii peste el si nu a reactionat in niciun fel?

    Isarescule, dati demisia ca ni s-a scarbit de tine!

    am vazut poze cu tine, cu ceausescu, cu iliescu si cu alti comunisti imbecili care ne-ati distrus vietile tuturor romanilor care nu au furat.
    • 0 (0 voturi)    
      BNR raspund (Joi, 29 ianuarie 2015, 20:27)

      tzestosel [anonim] i-a raspuns lui manoman

      manoman : ai uitat sa adaugi ca Isaraescu este unul din cei mai bogati oameni ai Ro. Poate DNA ne da o mina de ajutor .
  • 0 (0 voturi)    
    Nu va e teama deloc? (Joi, 29 ianuarie 2015, 22:29)

    adrian [anonim]

    D-lor politicieni și părerologi (nu știu de ce resorturi mânați), domnilor din BNR și voi băncilor, nu ne mai luați în derâdere și nu ne considerați niște profitori pe ăștia cu credite în CHF, că nu știți cum îmi voi duce votul spre un Tsipras. Ați uitat cât de aproape a fost de victorie Vadim cu ”păgubiții FNI”? Bomba asta cu ceas are timp să se amorseze bine până în 2016, iar până atunci s-ar putea să mă fi săturat de plată rate nenegociate și vârâte prin înșelăciune în contracte de bancă. Sau poate chiar credeți că suntem doar 75.000? Tic-tac, tic-tac...
  • 0 (0 voturi)    
    BNR clauze abuzive dobanda mincinoasa (Luni, 2 februarie 2015, 22:38)

    seb [anonim]

    Am credit in franci elvetieni si am urmatoarele 2 probleme
    - clauze abuzive comision 0,2% lunar
    - dobanda de 5,4% anual


    cum explica BNR aceasta situatie
    In Polonia dobanda actuala la CHF este de 1%?


    multumesc


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri