Romania ramane atractiva pentru investitori, deoarece se numara printre tarile cu cele mai scazute costuri privind concedierea din motive obiective (reorganizare) in cazul angajatilor cu vechime medie, potrivit celei de-a treia editii a Studiului international privind concedierea realizat de Deloitte Legal, reteaua de societati de avocati reprezentata in Romania de catre Reff & Asociatii. Totusi, cu cat angajatul are o vechime mai mare in munca, costurile cresc semnificativ. Astfel, potrivit scenariului ce presupune vechime mare in munca, Romania se situeaza pe locul III in ceea ce priveste costurile cu concedierea. "Concedierea din motive obiective care nu tin de angajat are costuri mai scazute pentru angajator cu conditia sa nu existe un contract colectiv de munca la nivelul intreprinderii sau pe sector", explica Florentina Munteanu, Associate Partner Reff & Associatii si coordonator al practicii de dreptul muncii din cadrul societatii de avocati.
"Daca angajatorul este obligat sa aplice doar conditiile din Codul Muncii, costurile sunt minime, respectiv o perioada de preaviz de 20 de zile lucratoare. Situatia se poate schimba insa considerabil daca vorbim de industrii in care exista de contracte de munca colective, unde, de regula, exista un pachet compensator care depaseste semnificativ minimul cerut de Codul Muncii."
Studiul coreleaza procedurile de concediere din 31 de tari si arata ca tarile din Europa Occidentala se confrunta, in general, cu costuri mai mari comparativ cu cele din Europa Centrala.
Potrivit informatiilor, costurile pentru angajatorii din toate tarile participante la studiu se bazeaza pe trei scenarii implicand grade diferite de senioritate si pachete de remunerare diferite, precum si diferenta intre a fi concediat cu sau fara motiv, totalizand sase costuri comparative.
Pentru fiecare scenariu, studiul ia in calcul costul mediu pe care un angajator trebuie sa-l suporte intr-o tara pentru a inceta raporturile de munca cu un angajat si pentru a ajunge la o intelegere privind incetarea contractului de munca fara a ajunge in instanta.
"Rezultatele studiului arata diferente izbitoare intre tari in privinta costurilor, insa ar trebui sa acordam atentie si altor aspecte legate de modul in care poate interveni concediere", a spus Raluca Bontas, Global Employer Services Director Deloitte Romania.
"De pilda, daca Romania se numara printre tarile cu cele mai scazute costuri in privinta concedierii pe motive ce nu tin de salariat, iar Belgia este cea mai scumpa in aceasta privinta, baza pe care un angajator roman poate opera o astfel de concediere este total diferita de cea belgiana: daca in cel de-al doilea caz nu e nevoie de o justificare pentru concediere, in Romania, legislatia este foarte stricta, cerand angajatorilor sa o justifice coresponzator".
Bontas a mai adaugat ca Romania are costuri mai mici cu concedierea salariatilor avand un salariu mediu (potrivit scenariilor din Studiu) datorita bazei de calcul folosite pentru calcularea compensatiei pentru preaviz cat si a celei pentru concediere, deoarece include, de regula, doar baza anuala de salarizare. Spre deosebire de Romania, mai mult de 60% din tarile participante la studiu ofera un pachet compensator pentru concediere, care include intregul pachet de remunerare aplicabil salariatului, nu doar salariul de baza.
"Aceasta abordare are impact si asupra costurilor cu asigurarile sociale, care sunt proportional mai scazute comparativ cu alte tari" a spus Bontas.
Alte concluzii alte studiului:
- In majoritatea tarilor, legislatia privind concedierea este restrictiva si face obiectul unor formalitati foarte precise. Belgia, Finlanda, Elvetia, Marea Britanie, Danemarca si Luxemburg fac exceptie de la aceste reguli. In aceste tari, legiuitorul nu poate sa reintegreze un angajat concediat, putand doar sa-i determine compensatsia la care are dreptul;
- In majoritatea tarilor fie ca vorbim de concediere din motive individuale sau economice, costurile sunt (aproape) aceleasi. In tari ca Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Irlanda, Polonia si Rusia exista mici diferente;
- In toate tarile participante la studiu, vechimea intr-o companie este factorul determinant in stabilirea nivelului costurilor cu concedierea. Cu toate acestea, mai mult de jumatate din tarile participante la studiu au stabilit o limita maxima in ceea ce priveste compensatia pe perioada de preaviz sau pentru incetarea contractului de munca, sau cu privire la ambele situatii;
- Cea mai mare crestere a costurilor cu concedierea este determinata de indeminzatia pentru concediere fara temei legal. In medie, costul asociat unei astfel de concedieri este cel putin de doua ori mai mare fata de costurile asociate unei concedieri din motive obiective. Cu toate acestea exista discrepante intre tari. De pilda, in Irlanda, factorul cost pentru angajator poate ajunge la 10, in timp ce in alte tari ca Cehia, Grecia sau Portugalia, angajatorii nu suporta costuri mai mari in cazul concedierii fara motive obiective. Un numar limitat de tari nu au putut sa faca o evaluare a costurilor deoarece nu exista inca o practica formata fata de noua legislatie in vigoare (Olanda) sau deoarece costul angajatorului depinde foarte mult de decizia instantei sau concedierea nu este posibila (Austria, Croatia, Letonia, Malta, Slovenia);
- In 60% din tarile participante la studiu, personalul de conducere al companiilor nu se supune reglementarilor de dreptul muncii, partile fiind libere sa negocieze diverse scheme de incetare a raportului de colaborare, care fac obiectul regulilor de guvernanta corporativa locala, acolo unde se aplica. In general, acest tip de incetare nu are nevoie de motive specifice;
- In peste 70% din tarile participante la studiu, pe langa compensarea perioadei de preaviz angajatorul trebuie sa plateasca si o suma suplimentara pentru a ajunge la o intelegere cu angajatul in legatura cu care se doreste incetarea contractului de munca (ex. majoritatea tarilor din Europa de Est, Franta, Italia, Marea Britanie).
