Interviu Octavian Strimbu, economist roman, profesor in Canada: In tarile unde nu exista transparenta, daca amelioram un pic lucrurile spaga va creste in faza initiala, apoi va disparea odata cu cresterea transparentei. Initial, intre grupurile de interes care vor sa influenteze politicienii concurenta devine mai puternica, deci trebuie sa dea bani mai multi

de Kristina Restea     HotNews.ro
Duminică, 9 august 2015, 20:05 Economie | Finanţe & Bănci

Octavian Strambu
Foto: Hotnews
Cu diploma de UBB-Cluj, Romania si studii post-universitare in Canada, Octavian Strimbu preda acum la University of Ottawa si face cercetare in economie, analizand teme legate de coruptie si transparenta. A lucrat trei ani in Romania, a decis sa plece de aici ca sa invete si s-a hotarat sa ramana acolo, fiindca, spune el, America e locul unde ti se ofera sanse. Daca muncesti. Cum se vad din Canada economia si problemele de acasa ne spune intr-o pauza de conferinte (economice, desigur), pe un hol al universitatii pe care a absolvit-o si unde s-a intors saptamana trecuta pentru cateva zile. E unul dintre romanii care au revenit putin in tara, pentru o reuniune "de familie", unde se discuta economie: la Conferinta Stiintifica Anuala a Economistilor Romani din Mediul Academic din Strainatate, gazduita de Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din cadrul Universitatii Babes-Bolyai de la Cluj.


Rep: Cum aţi plecat din România şi de ce?
Octavian Strimbu: M-am dus în afară ca să învăţ. Încă din perioada liceului am vrut să fac economie, așa că am ajuns la Universitarea Babeş Bolyai, la Facultatea de Ştiințe Economice, unde mi-am luat și licenţa. Am făcut și Studii Europene. Numai că la sfârşit, după studii, mi-am dat seama că am făcut mai mult administrarea afacerilor decât economie. Am lucrat trei ani în Cluj, la Camera de Comerţ şi la Eximbank, iar când am fost acceptat la un program de Economie la master, la Universitarea Laval, am plecat din țară. Am plecat ca să mă educ. Apoi m-au acceptat şi la doctorat, așa că am stat şi la doctorat. Pe vremea aceea, aici nu găseai programe adevărate de master în Economie. Iar Laval e o universitate foarte bună, care mi-a dat şi o bursă foarte bună. Aşa că am profitat de aceste oportunități.

Rep: Erați interesat de cercetare când ați luat decizia de a pleca?
Octavian Strimbu: Îmi doream să fiu mai bun în economie, nu ştiam că vreau să fac cercetare. Primul pas a fost să iau o diplomă de master şi, pe vremea aceea, mă gândeam să mă întorc eventual în România şi să continui cariera în domeniul bancar. Dar Canada e o ţară care mi-a dat şansă după şansă. Aşa că am stat acolo. Din cauză că mă gândeam că o să mă întorc în țară, nici nu am cerut rezidenţa canadiană foarte mult timp. Am cerut-o foarte târziu.

Rep: Cum v-a convins Canada să rămâneţi?
Octavian Strimbu: Eu cred că asta e ideea principală cu America de Nord, cu America şi Statele Unite: tot timpul se întâmplă ceva pozitiv, tot timpul ți se oferă ceva, dacă îţi faci treaba. Ceea ce în România părea că ar fi mai greu să se întâmple. Poate eram şi eu foarte tânăr atunci, dar nu credeam că mi se vor oferi în România şansele acestea bune care mi s-au oferit în Canada.

Rep: Cum au evoluat lucrurile în Canada? Vorbeați de mai multe şanse.
Octavian Strimbu: Prima şansă a fost masterul (şi bursa), iar a doua a fost că am fost acceptat la doctorat. Deși... acolo poate trebuia să iau o decizie mai bună. Dar nu iau întotdeauna decizii bune. A treia şansă a fost că am primit cursuri şi am obţinut venituri bune deja ca student, la doctorat, dând cursuri de microeconomie. Și atunci mi-am dat seama că nu sunt profesor rău şi că mă înţeleg bine cu studenţii. Şi asta am descoperit tot acolo: că sunt profesor bun. O altă şansă a fost contractul de la Universitatea din Ottawa, unde sunt profesor înlocuitor. Am înlocuit pe cineva pentru doi ani şi mi-a convenit foarte mult contractul acesta pentru că încă nu am decis dacă stau în America sau mă întorc în Europa. Am presiuni mari de la familie să mă întorc în Europa.


Rep: Unde vă vedeţi viitorul?
Octavian Strimbu: Ca de obicei: mă voi orienta unde o să am oportunităţi mai bune. Sunt economist.

Rep: Care sunt criteriile de decizie? Ce trebuie să funcţioneze ca să decideţi pentru o direcţie sau alta?
Octavian Strimbu: Trebuie să am o slujbă bună, un venit bun şi, mai ales, îmi doresc să mă simt bine când mă duc la muncă. Și, sincer, stând în Canada mi-am dat seama că nu ar fi rău dacă aş fi mai aproape de familia care a rămas în România. Sunt aici mama, sora, am o nepoată care e mai inteligentă decât noi toţi, se pare. Ea a terminat liceul la București, dar a venit la Cluj, unde a reuşit prima la Facultatea de Business. S-a îndrăgostit de Ardeal.

Ce înseamnă “Europa” în decizia de revenire aici? Inclusiv România?
Octavian Strimbu: Europa – tot, până în Rusia. Din păcate, românii canadieni pe care îi ştiu şi care după doctorat au decis să se întoarcă în România nu au experienţe foarte fericite. Nu ştiu dacă e reprezentativă situația, nu am cifre, nu am un studiu, dar din discuţiile cu cei pe care îi cunosc aceasta e impresia. Așa că opțiunea pentru România e... “așa și-așa”. Am fost un an la Toulouse, cu un contract post-doctoral şi mi-a plăcut foarte mult acolo. Mi-ar plăcea să lucrez într-o şcoală bună în Europa sau în orice instituţie, la Geneva la Bruxelles, nu exclud nimic.

Rep: Cercetare sau predat?
Octavian Strimbu: Toată lumea din America de Nord pune foarte mult accent pe cercetare. Acolo, ca să tragi departamentul după tine sau ca să te tragă departamentul după el, trebuie să faci cercetare serioasă. În schimb, pentru mine și predatul e important.

Rep: Predaţi în America de Nord, aţi studiat în România. Care sunt diferenţele fundamentale în Educaţie?
Octavian Strimbu: Ca opinie, din ceea ce văd, aș zice că până la final de licenţă şcoala din România e ok, în general. Sigur, are lucruri bune și unele rele, dar per total e ok. În Economie, problema mare pe care o văd e cu masterele şi doctoratele. În America de Nord, cei mai buni care termină la nivel de licenţă şi cei mai buni din masterat sunt încurajaţi, li se dau stimulente. Cu master şi doctorat ai şi o poziție socială foarte bună. Lecţia asta mi se pare incredibil de bună. Adică să îi iei pe cei mai buni din licenţă şi să îi duci la master, pe cei mai buni de la master să îi duci la doctorate. Aceşti oameni vor intra în universităţi fiind foarte buni. Ei vor ajunge să predea şi, dacă predau, fac şi cercetare. Trebuie să le dai stimulente, trebuie să le dai bani! E o chestiune în primul rând financiară aici. Eu m-am dus în Canada şi pentru că acolo mi s-a oferit o bursă foarte bună şi, în plus, ştiam că o să câştig şi mai mult cu diploma respectivă. Sunt economist.


Rep: Doar financiară e problema aici? Şi dacă ţi se dau dintr-o dată mai mulţi bani, ajungi la un program de acesta în România şi vezi că cei de acolo nu te învaţă cine ştie ce? Nu e şi o problemă de resursă umană?
Octavian Strimbu: Ba da. Dar e un cerc vicios. Dacă nu le dai oamenilor bani, nu se duc acolo, iar dacă nu se duc acolo nu o să fie buni, dacă nu sunt buni.. undeva trebuie să rupi cercul şi să îi ţii pe cei buni acolo. Dacă ei sunt buni, la rândul lor îi vor putea direcţiona pe cei buni. Nu vreau absolut deloc să atac universităţile din România, dar cred că așa se poate rezolva situaţia: cu bani. Așa se poate face ca cei mai buni, sau câţiva dintre cei mai buni, să rămână în universităţi aici. Şi atunci vor urca şi universităţile în clasamentele internaționale, cu siguranţă. Stăm totuşi relativ slab acum în ranking-urile universitare. Eu cred că trebuie ca măcar Clujul şi Bucureștiul să intre între primele 250 de universități din lume. Musai! Sunt mari şi au studenţi mulţi. Cercetarea contează enorm în astfel de clasamente. Dacă faci cercetare bună, îţi ţii studenţii buni. Trebuie făcut cumva ca cei mai buni dintre studenți să rămână în mastere şi doctorate şi în România, să nu fie tentați să fugă direct după licenţă. După modelul Americii de Nord, asta se rezolvă cu bani. E nevoie de mai mulţi bani în Educaţie.

Rep: Vorbind de bani – tema dvs principală de studiu e corupţia. Cum aţi ajuns la ea?
Octavian Strimbu: Am început studiind crize financiare la master şi am ajuns la corupţie. Am ajuns aici cu cartea în mână, nu neaparat fiindcă citeam ziarele sau fiindcă aș fi fost fascinat la TV de corupţie. Am studiat nişte modele teoretice şi mi-am dat seama că le pot aplica la corupţie, că se potrivesc aici. Și simțeam că o să explic ceva important din acest fenomen, care e unul foarte complex. Nu poţi să rezolvi totul cu un model.

Rep: Ce aţi explicat până acum din corupţie?
Octavian Strimbu: Cred că una dintre cele mai importante idei din modelul meu e aceasta: în țările unde nu există transparență, lumea nu ar trebui să fie surpinsă că dacă ameliorăm un pic lucrurile șpaga va crește. Asta inițial. Transparenţa e bună, fiindcă ameliorează bunăstarea socială, demonstrez asta; dar în primă fază şpăgile vor creşte, atunci când creşti transparenţa. Există un prag după care, atunci când creşti transparenţa, nu mai sunt probleme. Nu mai e şpagă deloc! Dar în primul moment de acțiune şpăgile cresc. Fiind mai mare transparența, între grupurile de interes care vor să influențeze politicienii concurenţa devine mai puternică. Deci trebuie să dai bani mai mulţi.

Rep: Ați studiat piaţa şpăgilor, așadar. Există o formulă pentru şpagă?
Octavian Strimbu: Da, sunt mai multe.

Rep: Deci corupţia e cuantificabilă?
Octavian Strimbu: Da! În schimb nu e observabilă, ceea ce e foarte problematic. De asta Transparency International o măsoară, dar pune întrebări oamenilor. Nefiind observabilă, nu poți măsura clar corupția, așa cum măsori niște indicatori. Sintetizând: corupția este măsurabilă, dar e greu de măsurat, fiindcă nu e observabilă. De aceea cei de la Transparency fac eforturi foarte mari ca să dea un clasament. E bine ceea ce fac ei, dar se poate amelioara.

Rep: Unde stă România în acest clasament?
Octavian Strimbu: Slab, nu ştiu exact locul, dar slab. Adică suntem corupţi.

Rep: Pe partea de transparenţă cum stăm?
La transparență ne-am mai îmbunătățit poziția. Intrând în Uniunea Europeană, ne-a mai forţat un pic și UE în direcția aceasta, ne-am mai ameliorat și noi. A fost totuși un pic de şoc. De ce? Am făcut îmbunătățiri din multe puncte de vedere în anii recenți, inclusiv cu transparenţa. Atunci cum se face că toată lumea crede că de fapt corupţia e mai mare? Cum se poate aşa ceva? Modelul meu asta explică. Că se poate! Se poate să fii un pic mai transparent, dar mai corupt, în prima fază. Al doilea mesaj în modelul meu e însă următorul: nu trebuie să renunţi!

Rep: E bine să fii transparent. De ce?
Octavian Strimbu: Pentru că observi mult mai bine ce decizii se iau la nivel politic şi la nivel de administraţie, deci poţi să le controlezi mai eficient.

Rep: E bine pentru noi, pentru cei care observăm, care nu suntem direct implicați. Dar transparența depinde de cei care iau decizii, de cei care decid inclusiv cât de transparenţi să fie. Cum convingi o administraţie publică să fie transparentă?
Octavian Strimbu: Dacă nu sunt transparenţi, votezi împotriva lor. Din păcate, avem foarte puţine mecanisme prin care să influenţăm politicienii. Dar democraţia e cel mai bun sistem pe care îl avem. Dacă ai un dictator, sigur nu îl poţi influenţa; eventual faci o revoluție. În democraţie sunt totuşi nişte pârghii – avem votul. Sau ar trebui ca ONG-urile să facă presiuni. Ştiu că se fac eforturi şi aici în această direcţie. Dar e nevoie de mult mai mult, trebuie să ameliorăm situația. Venind din afară, cred că noi vedem mult mai mult schimbările decât cei care stau zilnic aici. Şi schimbări sunt, se întâmplă lucruri bune. Dar, repet, trebuie mai mult!

Rep: Spuneți că ați văzut schimbări. Ce schimbări?
Octavian Strimbu: Uitaţi-vă la conferința aceasta! Nici nu visam aşa ceva acum câţiva ani. E lume de la MIT, de la cele mai bune universități din lume. Cred că se ameliorează lucrurile. E discutabil în ce ritm.

Rep: Şi în ceea ce priveşte corupţia? Aici cum vedeţi schimbările?
Octavian Strimbu: Urmăresc mai mult sau mai puţin România, fiindcă modelele mele teoretice nu se concentrează neaparat pe România. Dar aici asta observ: că piaţa privată ajută foarte mult şi că, aici, în zona privată, lucrurile merg bine. Cu zona publică e altă poveste. Pentru că mediul privat îl reglezi cu pieţele, pieţele se reglează singure. Și se reglează. În schimb, în partea publică apare problema corupţiei. Şi aici lucrurile nu merg atât de bine. Sunt convins că lucrurile se vor îmbunătăți şi vedeţi ce eforturi face DNA-ul în această direcție.

Rep: Cât de rău stăm la corupţie, comparativ cu alte ţări din Europa? Cu cine ne comparăm?
Octavian Strimbu: Ca de obicei, din păcate, cred că doar cu Bulgaria. Dar trebuie să fim optimişti. Avem DNA-ul acesta care acum încearcă să mai rezolve lucruri. Aceasta e una dintre metode.

Rep: Cât de interconectată e Politica cu Economia?
Octavian Strimbu: Foarte. În România, mulţi politicieni sunt şi manageri. Au firme sau au o soţie cu firme. De fapt, se lucrează foarte mult în Universităţile din Vest pe acest domeniu, pe tot ce înseamnă influenţă, favoritism, lobby. Sunt foarte interconectate aceste lumi. Asta face ceea ce numim economia politică: studiază comportamentele politicienilor cu instrumentele din economie. Încercăm să înţelegem politicienii folosind metode economice.

Rep: Sunt locuri unde lucrurile stau foarte bine, unde interacțiunea e atât cât trebuie? Avem vreun exemplu de bune practici de urmat?
Octavian Strimbu: Eu zic că e o chestiune de preferințe. Există două modele mari: modelul american, unde banii nu sunt văzuți neaparat ca fiind ceva rău. Există mecanismul de contribuții politice, poți să plătești. Obama a fost finanțat de Wall Street, de exemplu. Sau mai există modelul european, unde banul – orice ban – este văzut foarte prost în politică.

Rep: Dar există și aici finanțări publice în politică.
Octavian Strimbu: Dar foarte restrânse și să nu credeți că finanțările acelea acoperă cheltuielile! La francezi, de exemplu, banul e văzut foarte prost în politică. Și așa, politicienii sunt “obligați” cumva să fie corupți, fiindcă trebuie să obțină bani pentru campanii electorale. În Franța sunt scandaluri la fiecare campanie. Trebuie ca măcar să fim cinstiți: e nevoie de bani în politică. Cum facem deci ca banii aceștia să meargă în campanii și nu în buzunarele politcienilor?

Rep: Și aveți voi, economiștii, un răspuns la întrebarea asta? O formulă magică?
Octavian Strimbu: Din păcate, nu avem răspunsurile la toate temele. Și asta e foarte bine. Vom fi plătiți să facem cercetare în continuare (râde).

Rep: Dar se poate găsi o formulă pentru lupta anti-corupție?
Octavian Strimbu: Nu e una singură. Ideea aceasta cu The Theory of Everything nu prea e aplicabilă. Sunt mai multe formule. Asta e chestia cu modelele matematice de fapt: găsești o formulă pentru o problemă. Una singură. Eu de exemplu mă ocup de transparență și corupție. Dar sunt multe alte aspecte studiate: de exemplu există o temă pe care în microeconomie o numim “selecția adversă”. De exemplu, cum se face că politicienii “răi” ajung în vârf? Asta numim noi selecția adversă. Și avem o formulă și pentru asta. Trebuie o formulă pentru o problemă, iar cu mai multe formule, dacă le pui împreună, găsești soluții. De exemplu, în Ucraina de puțin timp au decis că luptă împotriva corupției din poliție mărind salariile polițiștilor. Asta e o formulă în Economie, o știm de 20 de ani.

Rep: Asta e o chestie care se poate aplica peste tot, intuitiv.
Octavian Strimbu: Da, e intuitiv. Dar la bază e un articol dintr-un jurnal economic, care a fost aplicat de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Rep: Rezultatele voastre ajung la cei care iau decizii?
Octavian Strimbu: Câteodată da, câteodată nu. Suntem și în universități, și în instituții. Sunt foarte mulți economiști și în SUA, la Banca Mondială, la FMI. Și noi între noi ne ascultăm. Câteodată, chiar dacă nu știu, oamenii care iau decizii aplică ceva ce a spus un economist.

Rep: Și în România? Vi se pare că aici se aplică vreodată o decizie luată pe baza unui calcul?
Octavian Strimbu: Eu sper ca politicienii să aibă din ce în ce mai mulți economiști și consilieri economiști.

Rep: Din ce ați văzut, cum stau lucrurile?
Octavian Strimbu: Am văzut un economist venit de la Maryland (Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe, n.red.).

Rep: Și cât a stat și ce a făcut?
Asta e problema! Trebuie destul de mulți ca să facă ceva. Oricum, această persoană a fost foarte curajoasă. Eu nu știu dacă aș fi avut un așa curaj, să mă duc să fiu ministru de finanțe. Dar e nevoie de mult mai mulți economiști ca să influențeze sistemul.

Rep: Dar trebuie mai mult decât curaj, nu? Trebuie competențe, cunoștințe, relații, trebuie să știi să lucrezi cu alții.
Octavian Strimbu: Eu nu o cunosc pe persoana respectivă. Dar când am văzut numele și funcția am zis: e foarte curajoasă. Asta pot să zic.

Rep: Deci cumva e și vina dvs, a economiștilor, că nu mergeți înspre sistem?
Octavian Strimbu: Eu nu știu cum o să se întâmple lucrurile în așa fel încât să fie mai mulți economiști prin guvern și prin instituțiile importante. Dar sunt deja, în unele locuri - la Banca Națională avem mulți. Dar BNR e o instituție economică. Trebuie să fie economiști și în celelalte instituții și e nevoie de o masă destul de mare. Nu neaparat economiști în sensul de oameni cu licență în domeniu. E nevoie de oameni cu mastere, cu doctorate, cu studii avansate. Oameni care dacă citesc zece formule, să nu se sperie de ele. Sigur, trebuie ca ei să fie și ascultați. Dacă vine cineva de la MIT sau de la Maryland, nu ar fi rău să îl asculți.

Rep: Cum se vede din America economia Europei? E periculos să fii activ în economia din Europa, cu tot felul de cutremure, cu greci?
Octavian Strimbu: Până la urmă, criza a venit din SUA. Știți cum văd eu lucrurile? Americanii își lasă economia relativ liberă, dar când sunt probleme intervin foarte dur și foarte repede. Cred că imaginea cam asta este. În Europa, avem o problemă de coordonare. Sunt multe țări, care sunt interconectate, și ne coordonăm destul de slab. Un exemplu recent este acest conflict Grecia – Germania. Când sunt probleme, ne coordonăm destul de slab. Cam asta e imaginea mea.

Rep: Ce am învățat din criza din 2008?
Octavian Strimbu: Multe. Am învățat că știm să intervenim să rezolvăm criza. Nu știm să o anticipăm, dar știm să intervenim. Ce a făcut de exemplu Bernanke (Ben Bernanke, fost șef al băncii centrale din SUA, n.red.) la FED, în State e acum economie de manual.

Rep: Dacă vine o următoare criză majoră vom ști să o rezolvăm mai repede decât pe cea din 2008?
Octavian Strimbu: Nu neaparat mai repede. Dar dacă nu știam să intervenim la cea din 2008 riscam să ajungem din nou în Evul Mediu. Atât de grav ni s-a părut la început. Având în vedere gravitatea situației în care eram, ceea ce a urmat după (după izbucnirea crizei din 2008, n.red.) a fost mult mai puțin grav decât ceea ce s-a întâmplat în criza din anii ‘30. Am știut să intervenim, așa că a fost foarte urât, dar nu a fost un dezastru.

Rep: Și am ieșit din criză?
Octavian Strimbu: America de Nord iese, încet-încet. Europa nu. Aici nu știm să ne coordonăm. Banca Centrală Europeană încă nu are puteri destul de mari, iar statele nu reușesc să se coordoneze în politici sau ne ia foarte mult timp să facem asta. Aceasta este impresia mea. Vedeți și cazul Greciei - cât s-a prelungit această situație. Asta deși, din punct de vedere economic, cred că 9 din 10 economiști cam erau de acord în ceea ce privește calea de urmat în ceea ce privește Grecia.

Rep: Dacă al 10-lea e ministrul de Finanțe din Grecia...
Octavian Strimbu: Da. De asta zic: ne e foarte greu să ne coordonăm.

Rep: Depindem foarte mult unii de alții?
Octavian Strimbu: Noi în România am avut leul și am fost destul de norocoși din punctul ăsta de vedere. Dar trebuie să ne preocupe ceea ce se întâmplă în afară. E atât de interconectată lumea în ziua de azi! Și când a izbucnit criza în SUA, erau oameni în România care ziceau că nu contează ce se întâmplă acolo, că România e departe. Și vedeți cât de tare ne-a afectat! Multor fenomene le ia timp să ajungă de la un punct la altul, dar ajung. Primul lucru pe care îl avem de făcut este să ne întrebăm dacă vrem euro sau nu.

Rep: Dar am decis că vrem.
Octavian Strimbu: Nu e rău că vrem. Dar ne va fi bine?

Rep: Care e următoarea temă care vi se pare că merită cercetată, o temă care poate are legătură și cu România?
Octavian Strimbu: Când am stat în Toulouse am început să îmi extind un pic cercetarea, să mă preocup de dezvoltarea economică și să intru pe ceea ce înseamnă Autoritate. Avem formule și pe autoritate.

Rep: Autoritate însemnând ce?
Octavian Strimbu: Sunt mai multe interptetări: posibilitatea să pedepsești pe cineva dacă nu face ce vrei tu. Aceasta ar fi una. Mai e o interpretare, care vorbește despre o autoritate a informației. În sensul că dintre două persoane care au o informație mai mult sau mai puțin bună, ar trebui să aibă autoritate cea care știe mai multe.

Rep: V-ați întoarce în România?
Octavian Strimbu: Eu sunt economist. Dacă mi se oferă o oportunitate bună mă duc în Kazakhstan. Noi de asta am venit aici, la conferință la Cluj: suntem români, avem o preferință pentru România. Dintre două opțiuni egale, dacă am de decis între Canada și România, e clar că vin în România. Asta dacă mi se oferă același lucru. Adică vrei să ai posibilități, să ai studenți buni, să poți face cercetare, să ai bani de cercetare.


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
4738 vizualizari
  • +7 (7 voturi)    
    ECONOMISTI (Duminică, 9 august 2015, 21:23)

    scridon radu-lucian [utilizator]

    Dupa 1990 a fost si este o explozie de economisti, insa rezultatele sunt discutabile.Am sperat ca specialistii de top, de origine romana , din marile centre universitare sa ajute Romania, sa nu ajungem cu o tara de exceptie, ca a noastra,in situatia actuala.A incercat Dl.Prof .Rugina, dar a fost impiedicat.Consider, totusi ca o echipa multidisciplinara, ar putea sa obtina rezultatele asteptate de romani, cu mai putina teorie, dar cu rezultate practice eficace.
    • +3 (3 voturi)    
      ...facuti la norma ca si suruburile (Duminică, 9 august 2015, 22:43)

      mnicku [utilizator] i-a raspuns lui scridon radu-lucian

      exact ca si avocatii. Puzedrie de incompetenti dar cu diploma( 3ani) +master+doctorat
    • -4 (6 voturi)    
      picat din cer (Luni, 10 august 2015, 10:19)

      doru001 [utilizator] i-a raspuns lui scridon radu-lucian

      Nu sint economisti, sint propagandisti ai mafiei de la putere.

      Romania nu este o tara de exceptie, toata planeta, mai ales UE, sufera de aceasta mafiotizare sustinuta fireste de politici economice potrivite, sustinute activ si pe acest site. Altfel cum crezi ca 80 de oameni puteau sa detina 50% din avutia planetei, muncind 23 de ore pe zi?

      Considera. Si eu cred ca teoria e rea, ca te doare capul. Mai bine dai direct cu bita.
  • +5 (5 voturi)    
    Raspunsul corect la intrebarea (Duminică, 9 august 2015, 22:34)

    Romania, tara pomanagiilor [utilizator]

    "Vi se pare că aici se aplică vreodată o decizie luată pe baza unui calcul?" este:

    Da, absolut, politicienii intotdeauna iau decizii pe baza unui calcul: suma totala a spagii posibile.

    "Cel mai cinstit guvern" al P$D a avut un MF cu X kg de aur in seif, cu Y tablouri ascunse si Z mii de euro tupilate pe la un cunoscut. X+Y+Z...

    Ca politician, trebuie sa stii matematica daca vrei sa stii exact cat de corupt si netrebnic esti.
  • -6 (14 voturi)    
    sa mai lamurim putin lucrurile.... (Duminică, 9 august 2015, 22:51)

    ely [anonim]

    Stimate domn, autor al acestui articol, locuiesc in Canada de 15 ani, sint economist de profesie ,absolventa de A.S.E. sectia de comert international si va pot spune ca denaturati realitatea. Va rog nu mai supraestimati scolile nord-americane pentru ca sint departe de scoala romaneasca si de scoala rusa. Cu tot respectful va spun ca adevarul primordial este acesta: nord-america are o singura bible profitul si o singura credinta , banul.Este o societate mercantila pina in virful unghiilor si coruptia .adica (networkingul)distruge vieti.Nu am vazut un singur interviu bazat pe competenta doar stupiditati de H.R.si savuroasele referinte(referral).cred ca vorbim aceeasi limba si stiti exact la ce ma refer.Un specialist trebuie sa-si iubesca munca nu merge unde ia mai mult ca nu e dama de companie ....SOOOO.....ROMANIA este mai pura si mai inocenta decit locul de unde veniti.Sa repectam adevarul domnule professor cu multe diplome si amator de salarii mari. Va cer scuze pentru ton dar anumite explicatii nu sint adevarate si ma vad obligate sa raspund. CU RESPECT!
    • +6 (6 voturi)    
      re (Luni, 10 august 2015, 12:36)

      tavi [anonim] i-a raspuns lui ely

      multumesc pentru comentariu. am incercat sa explic in interviu ca, pe linga salariu, sunt si alte lucruri f. importante pentru mine. apropierea de familie, de exemplu. si chiar asa imi termin discutia (despre ce e important): "să ai studenți buni, să poți face cercetare, să ai bani de cercetare".
      cit despre inocenta si puritatea Romaniei vs. Canadei... chiar si in cursurile pe care le dau incerc sa ma tin departe de morala, nu e domeniul meu :). bye
      • 0 (0 voturi)    
        conditiile sunt importante... (Luni, 10 august 2015, 14:58)

        ..13 [utilizator] i-a raspuns lui tavi

        Atunci cand esti apreciat ca profesor, cercetator ai optiuni in alegerile pe care le faci.

        Ajungi la aceste optiuni numai dupa ce ai acumulat suficiente cunostiinte si arati ca poti sa le folosesti.

        ceea ce am apreciat la superlativ a fost enumerare succinta a conditiilor pentru care un porfesionist se va intoarce in RO:
        "să ai studenți buni, să poți face cercetare, să ai bani de cercetare".

        Din o multime de cauze RO inca nu este in postura aceasta - Daca doreste sa progreseze poate va ajunge sa aiba conditiile minime cerute, dara daca NU VREA niciodata nu o sa fie acolo.

        Intre a vrea si a implementa un program coerent este o cale lunga si mai lunga este calea in educatie - in cresterea resurselor umane.
    • +3 (3 voturi)    
      OK, ce cauti in Canada atunci? (Luni, 10 august 2015, 17:34)

      Locke Lamora [utilizator] i-a raspuns lui ely

      Mai ales daca scoala romaneasca e atat de tare si societatea atat de pura?
  • +2 (6 voturi)    
    nu este nevoie (Duminică, 9 august 2015, 23:30)

    alex [anonim]

    de atatea studii in economie ca sa poti spune cu atata convingere "sunt oportunist". poate fi cineva foarte oportunits si fara sa bata atata apa-n piua cu "vai, doamne, al doilea cucuzel ce sunt!".

    inca un "doxat" mare economist care se oboseste sa vina la o conferinta in Romania ("se sime ca acasa": s-o creada mutu': a venit pe banii universitatii sa isi viziteze familia din Romania si sa imbine, nu-i asa, "utilu' cu placutu'". de parca cei care i-au aprobat deplasarea nu stiu ce fel de giumbuslucuri face. dar au semnat cu un pic de scarba. daca meritau cheltuiti banii universitatii, trebuiau cheltuiti pe vreo conferinta ceva mai buna, daca acolo ar fi fost acceptat dumnealui.

    in zilele noastre masteratul si doctoratul sunt asa, un fel de bacalaureat. le are cam toata lumea. faptul ca le ai nu spune nimic despre mari realizari, intrucat acestea sunt de-abia cartea de intrare in lumea cercetarii. asa ca nu le mai citati, ca va faceti de rusine. oricine care a facut macar unu-doua post-doc-uri isi zice in sinea lui: "pai daca asta ii da inainte cu doctoratul la realizari... vai de capu' lui!"

    da bine sa te dai rotund la "prapaditii aia" din Romania de pe meterezele Americii de Nord. da' cati din cei care sunt pe meterezele acelea le-au inaltat macar cu un milimetru? multi sunt acolo la vreo sinecura ca, vezi, au si aceia nevoie de unu' sa plimbe hartiile.

    de ce nu merge un oportunist atat de declarat (scuzati, un economist) in vreo banca de investitii, consilier pe la un guvern (cauta China, SUA, ba chiar si Kazakhstanul) daca il tin picioarele?

    cum de ce? pentru ca nu il tin salele. ca, daca l-ar tine, si-ar manifesta "economismul" (nu am mai facut greseala sa ii zic oportunism) pe la care seva mai mari. da' si le manifesta pe la conferinte de mana a saptea prin Romania, unde poate sa se dea rotund ca "el e american" pentru ca... atata il duce.

    daca ar fi mai bun nu si-ar pierde timpul pe la astfel de conferinte si, mai ales, nu ar avea timp de pierdut.
    • +3 (3 voturi)    
      re (Luni, 10 august 2015, 13:02)

      tavi [anonim] i-a raspuns lui alex

      am platit participarea la conferinta din banii mei. dar sa fiu clar: ERMAS-ul de la Cluj este o conferinta f. buna, unde participa cercetatori pe care i-ar invita cele mai bune Universitati din lume.
      cit despre "in zilele noastre masteratul si doctoratul sunt asa, un fel de bacalaureat. le are cam toata lumea"... chiar asta spuneam in interviu: nu este cazul "afara" si e primul lucru pe care as incerca sa-l améliorez in tara. masteratele si doctoratele in economie trebuie sa fie mai exigente aici
    • 0 (0 voturi)    
      Cred ca esti cinic si nu cade cu discutia (Miercuri, 12 august 2015, 16:24)

      D_Poroineanu [utilizator] i-a raspuns lui alex

      Ce-i insiruirea asta de mizerii nascute dintr-o minte frustrata ca nu are si el. A ajuns doctoratul ca si bachelor-ul? Poate in Romania unde un master se vinde cu 2 mii eur si un doctorat cu 4. Sunt zeci de mii de titluri de doctor in Ro luate efectiv pe bani si palgiate 100%. Vezi Colegiul National de Aparare.
      Cand traiesti in America si vii in Romania nu mai sti ce cuvinte sa folosesti sa nu jignesti pe cei de aici. Romania e in epoca de piatra cand vine vorba de economie sau orice altceva - politica, sanatate, educatie, transport, etc. Cum poate un babuin cu vederea in 2 dimensiuni sa judece un om cu vederea in 7.
  • -2 (6 voturi)    
    ca sa nu mai spunem (Duminică, 9 august 2015, 23:36)

    alex [anonim]

    ca este teribil de serios sa vii la o conferinta intr-o tara (lasand la o pare justificari betege de genul "ma simt aproape de Romania" si "am venit sa va luminez") si tu, din putul cunostintelor tale doxate de cercetarea efectuata, nu esti in stare sa raspunzi altceva decat un "slab" la o intrebare al carei raspuns era cuantificabil de unul care stie sa citeasca in cartea de telefoane sau pe wikipedia, darmite de un doctor, master si... oportunist (na, ca iar mia scapat, economist voiam sa scriu, va jur!)

    lasand la o parte ca e tara ta natala si macar sa arunci un ochi pe pagina de la wikipedia sau de la transparency international, ca tot suna bine cand dai cu ele de microfon ca sa vada si fraierii de ciobani sum se vorbeste intre doctori...

    da' macar sa ai decenta sa spui ca nu raspunsi fara sa te documentezi sau ca nu stapanesti subiectul. nu sa ii dai cu "slab".

    slab, slab, foarte slab!

    a, inca ceva: am inteles ca sunteti oportunist (ma rog, economist), dar vad ca e oportunism la intins mana dupa vreo finantare, nu la creat vreo intreprindere, macar ca amaratul de DSK, care si-a revenit dupa Mariott si acum tot obtine bani din piatra seaca.

    dumneavoastra? oportunism de ce fel? si cersetorii nostri stiu sa fie economisti, oportunisti voiam sa scriu, atunci cand cersesc in tari mai bogate.

    ca, vorba aceea, mai bine sluga la un bogat decat la un sarac!

    nu e un subiect bun de cercetare pentru un doctorat in oportunimie? (economie, economie, economie, sa invat bine si sa nu mai gresesc!)
    • +1 (3 voturi)    
      slab argument (Luni, 10 august 2015, 11:42)

      Charles-Louis-de-Secondat [utilizator] i-a raspuns lui alex

      Inca nu inteleg acest ton agresiv si plin de refuz ca al tau. Cand cineva spune ca esti slab, chiar trebuie sa arunci cu pumnul ? Denota spiritul de inferioritate pe care il simti ca cetatean al Romaniei. Nu observ care este problema ca pretinde sa fie platit corect pentru efortul lui intelectual? Conclud ca gandesti cu un model social disfunctional pentru ca esti tentat sa inlocuiesti banul cu altceva(vid, voluntariat, de placere, sclavagism? nu stiu);
  • 0 (2 voturi)    
    Eu sper.. (Luni, 10 august 2015, 0:06)

    Zummm [utilizator]

    sa NU. Economistii, juristii si bancile. Cei 3 arhangheli ai raului pe planeta asta
  • 0 (0 voturi)    
    sa-i intelegeti pe politicienii romani e F simplu! (Luni, 10 august 2015, 7:17)

    lili [anonim]

    Hotie !
    Hotie!
    Hotie!
    Niste analfabeti hoti, NU intra unul in politica de grija romanilor, ci de gandul imbogatirii rapide!
    O adunatura de analfabeti si corupti!
    Chiar ar fi interesant sa ne spuneti in ce tara bananiera mai exista asemenea fauna politica analfabeta si corupta!!
  • -3 (3 voturi)    
    ? (Luni, 10 august 2015, 9:49)

    demaGOGU [utilizator]

    ce inseamna profesor...inlocuitor?
  • -1 (5 voturi)    
    America? (Luni, 10 august 2015, 10:05)

    DaniAndi [utilizator]

    Pai ori e America ori e Canada?

    "fiindca, spune el, America e locul unde ti se ofera sanse. "

    Ori reporterul a gresit, ori tipul asta are atata economie in cap incat nu stie efectiv pe ce lume traieste.
    • 0 (0 voturi)    
      Canada/America e cam acelasi lucru (Luni, 10 august 2015, 17:36)

      Locke Lamora [utilizator] i-a raspuns lui DaniAndi

      Diferenta e free healtcare-ul in Canada si mai multe arme la sud.
  • -3 (3 voturi)    
    corectie (Luni, 10 august 2015, 10:16)

    doru001 [utilizator]

    Incearca sa inteleaga economistii prin metode economice; economistii vor sa faca cit mai multi bani.
    • 0 (0 voturi)    
      evident (Marţi, 11 august 2015, 15:18)

      doru001 [utilizator] i-a raspuns lui doru001

      O spune chiar el: "Octavian Strimbu: Eu sper ca politicienii să aibă din ce în ce mai mulți economiști și consilieri economiști."

      Are vreo problema cu monopolurile criminale din comertul cu alimente? NU! Il deranjeaza mafiile imputite din comertul cu energie? NU! Vreun comentariu despre politica de austeritate? NU! Omul e disponibil! Trebuie sa manince si el, cu toata coruptia asta.
  • -1 (5 voturi)    
    ... (Luni, 10 august 2015, 10:19)

    pathfinder [utilizator]

    "Incercam sa intelegem politicienii folosind metode economice."

    Carevasazica aici m-am oprit din citit.

    Poti incerca orice in lumea asta, nu te opreste nimeni, dar cand pari a fi rupt de realitate mai bine e sa taci.
    Asa macar ai sansa sa pari filozof...
    • 0 (4 voturi)    
      ai gandire gresita (Luni, 10 august 2015, 12:06)

      Charles-Louis-de-Secondat [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

      Un model formal care te ajuta sa "masori" coruptia in romania sau gandirea politicianului este o ustensila foarte utila in viata publica. Fara astfel de ustensile stau si ma cert cu tine ce este coruptia in timp ce altii ne golesc buzunarele. Chiar trebuie sa se arda fiecare copil cu focul ca nimeni nu poate sa-i explice formal ca ii face rau? Asta e greseala modelului tau mental.
      • +1 (3 voturi)    
        ... (Luni, 10 august 2015, 16:17)

        pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui Charles-Louis-de-Secondat

        Deci am ras cu lacrimi.

        Carevasazica matale ai dedus dintr-o postare cam ce "model mental" poseda subsemnatul. :)
        Serios?!?

        Dar sa revenim...
        "Un model formal care te ajuta sa "masori" coruptia in romania sau gandirea politicianului..."

        Cum masori matale "gandirea politicianului"?!?
        Serios acuma!

        Ha! Ha! Ha! Ha! Ha!
  • -3 (5 voturi)    
    Universitatea Laval (Luni, 10 august 2015, 12:02)

    McGill [anonim]

    Universitatea Laval din Canada de fapt Quebec si ceva sectii prin Ottawa este cea mai slaba Universitate din Canada. Slaba in sensul profesorilor care predau acolo si a rezultatelor obtinute de studenti. Asta o afirma un fost absolvent de ASE Bucuresti si fost absolvent de McGill Diploma in Management. Felicitari lui Octavian! Noi ne-am intors in Europa si nu regretam decizia facuta.
    • +2 (2 voturi)    
      re (Luni, 10 august 2015, 12:47)

      tavi [anonim] i-a raspuns lui McGill

      Departamentul de economie al Uniersitatii Laval din Québec a fost tot timpul in Top 10 in Canada si Top 150 in lume. Ceea ce pentu un departament cu relativ putini profesori, e apreciabil, cred eu.
      Chiar asta spuneam in interviu: ma gindesc serios sa revin in Euroa ca sa fiu mai aproape de familie.
      • 0 (0 voturi)    
        Familia (Luni, 10 august 2015, 16:28)

        jidanu [utilizator] i-a raspuns lui tavi

        Mai bine sa vina in Canada!
  • 0 (0 voturi)    
    un scurt comentariu... (Luni, 10 august 2015, 15:06)

    ..13 [utilizator]

    Totusi Dra Petrescu nu a avut curaj - poate inocenta si cam atat!

    Pur si simplu a jucat sau a fost jucata ca la poker. Inclin sa cred cea de a doua varianta.

    O persoana cu PhD defineste conditiile, se informeaza, analizeaza, se comporta matur. Nu purcezi spre mai inainte pentru ca este frumos si nobil sa te arunci in valuri....CE este val ca valul moare - nici un regreet.
  • 0 (0 voturi)    
    Omul asta este genial! (Luni, 10 august 2015, 15:50)

    gudron [anonim]

    Domnule primar Boc, domnule presedinte Iohannis, angajati-l repede pana nu-l iau altii!! De asta avem nevoie: de vedere de ansamblu si viziune pe termen mediu si lung. Respect domnule Strimbu! Chapeau!
    • +1 (1 vot)    
      relaxeaza-te (Marţi, 11 august 2015, 15:21)

      doru001 [utilizator] i-a raspuns lui gudron

      ca modelul economic va explica de ce nu e angajat.
  • 0 (0 voturi)    
    in Romania daca iti faci treaba (Luni, 10 august 2015, 21:53)

    kkciosuldelahamangia [utilizator]

    ca si privat, binenteles, ti se ia din ce in ce mai mult, parazitul e flamand.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri