Curtea de Conturi confirma: Apele Romane produc bani, dar mai depinde si de cine intreaba...

de Dan Popa     HotNews.ro
Duminică, 22 noiembrie 2015, 13:25 Economie | Finanţe & Bănci

Apele Romane produc bani, cel putin pentru unii
Foto: sxc.hu
 documente
(22 Nov 2015) PDF, 1MB
In urma cu putini ani, dupa ce inundatiile lovisera zona Moldovei, am reusit sa strang niste bani si bunuri de la oameni inimosi, cu care sa ii ajut, dupa puteri, pe cei loviti de soarta. Luasem legatura cu cei de la Crucea Rosie locala si ma bazam pe listele lor cu privire la familiile care aveau nevoie de ajutor financiar. Am inchiriat o masina de transport marfa si am plecat sa dau o mana de ajutor celor ale caror case fusesera luate de ape. In masina luasem si gazetari locali care sa ma ajute sa identific drumul. "Uite, vezi dambul asta?", imi arata o tanara  un damb de pamant lung de vreo 10 metri si lat de vreo trei. Il vad, zic. A costat cam un milion de euro, zice fata. Nu te cred, ii spun incercand sa ocolesc bolovanii de pe drumul pe care nimeni nu ajungea niciodata. Dar fata avea dreptate; eu eram cel care habar nu ave cum stau lucrurile in realitate. Citeste in atasament Raportul Curtii de Conturi cu privire la Apele Romane.

Un controlrecent  trimis la Administratia Nationala Apele Romane de catre conducerea Curtii de Conturi a scos la iveala dimensiunea jafului petrecut in ultimii ani acolo. Controlul s-a incheiat recent, iar neregulile constatate de inspectorii Curtii depaseau 420 de milioane de euro. Numai sporurile salariale acordate ilegal - arata Raportul de control- erau de circa 40 de milioane de euro, nemaivorbind de achizitii suspecte si plati care ar fi, spun inspectorii in Raport, inafara legii. Mai multe dosare penale au fost deschise, insa e greu de crezut ca un asemenea prejudiciu poate fi recuperat.

  • Prima acuzatie: plata unor cheltuieli de personal neprevazute de legislatia in vigoare, in suma de 176.190.476 lei (circa 40 milioane de Euro).
In perioada 2012-2014 in baza Contractului Colectiv de Munca, unii salariatii ANAR si ai unitatilor din subordine au beneficiat de drepturi salariale necuvenite, in suma estimativa de 176.190.476 lei astfel: Spor de fidelitate - 62.899.601 lei; Spor de 10% acordat salariatilor din cadrul Inspectiei Apelor - 357.190 lei; Prima de vacanta, al 13-lea salariu si tichetele de masa - 96.132.654 lei ; Premii acordate cu ocazia zilei de 8 Martie si Zilei mondiale a apei - 3.946.937 lei; Indemnizatii de pensionare - 3.930.719 lei; Ajutoare acordate in baza contractului colectiv de munca (ajutoare de boala, deces, premii acordate cu ocazia nasterii copilului) - 1.318.039 lei; Indemnizatia de sedinta pentru membrii comitetului de directie - 3.461.164 lei; Vechime in munca, calculata prin aplicarea unor procente mai mari decat cele prevazute de legislatia nationala - 4.144.172 lei.

Ce spun inspectorii Curtii:
Aceste venituri au fost acordate in baza prevederilor Contractului colectiv de munca, care cuprinde clauze ce incalca prevederile legale.
Conform prevederilor art. 137, alin. (1) din Constitutia Romaniei, "Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege". In aceste conditii, prevederile legale cu privire la drepturile salariale ale salariatilor din institutiile publice nu pot fi anulate sau modificate prin conventii sau contracte colective.

La art. 229, alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, se prevede: "Contractul colectiv de munca, incheiat cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor". Aceeasi reglementare, referitoare la valabilitatea contractelor colective de munca numai in limitele prevederilor legale, reiese si din art. 138 al Legii nr. 62/2011a dialogului social: "(1) Prin contractele/acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal. (...) (3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale. Clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate. De altfel, prin Hotararea nr. 3288/02.12.2014 (care va putea fi atacata in recurs de catre ANAR dupa ce se va primi motivarea), Curtea de Apel Bucuresti a constatat nelegalitatea acordarii veniturilor salariale mentionate mai sus, dar institutia publica in cauza continua sa le acorde, invocand prevederile contractului colectiv de munca.
  • Schimbarea unui contract de credit in unul de factoring. Cu costuri pe masura
"Efectuarea unor cheltuieli suplimentare in suma de 8.498.086 lei, reprezentand comisioane bancare si dobanzi platite pentru nerambursarea la scadenta, generate de prelungirea Contractului de credit nr. 102/02.08.2010 pe trei ani si incheierea ulterioara a Contractului de factoring nr. 2276/29.04.2013", se mai arata in Raportul Curtii de Conturi. Ce se intamplase de fapt?

Intre BRD Groupe Societe Generale, prin Sucursala Academiei, si ANAR in calitate de imprumutat, a fost incheiat Contractul de Credit nr. 102/02.08.2010, prin care banca a acordat imprumutatului o linie de credit in valoare totala de 28.000.000 lei pe o perioada de 12 luni de la data semnarii contractului, cu diminuare lunara de 2.000.000 lei, timp de 6 luni, pana la suma de 16.000.000 lei.

Datorita prelungirii nejustificate a liniei de credit intre 02.08.2010 - 31.08.2013, prin noua acte aditionale succesive la contract, fara aprobarea Consiliului de Conducere, sau pe baza unor documente semnate de persoane care nu aveau competenta necesara, cat si datorita transformarii contractului de credit in contract de factoring, precum si derularii unor operatiuni (incasari/plati) prin contul curent deschis la BRD, au fost efectuate plati suplimentare in suma de 8.498.085,82 lei, reprezentand comisioane bancare, tva aferent si dobanzi platite pentru nerambursarea la scadenta, dupa cum urmeaza:  comision de gestiune = 247.232,96 lei, comision de neutilizare = 7.341,45 lei, comision operatiune = 261.856,44 lei, dobanda = 6.441.931,68 lei; comision factoring = 1.241.712,34 lei, tva comision factoring = 298.010,95 lei.

Totodata, din verificarea efectuata s-au constatat nerespectarea principiilor stabilite prin OUG 34/2006 si inexistenta vizei consilierului juridic si a celei de control financiar preventiv propriu pe angajamentele legale.

ANAR a facut plangere penala impotriva d-lui Dumitru Dumitru, salariat in functia de director al Departamentului Economico- Financiar, in prezent suspendat din functie.

Faptele sesizate, care pot constitui infractiuni si care se refera la fals material in inscrisuri, fals intelectual, uz de fals si folosirea unei calitati oficiale pe care nu o detinea, cu prilejul incheierii contractului de factoring, precum si neglijenta in serviciu, constituie obiectul dosarului penal nr. 435/P/2013. Referitor la dosarul in cauza Directia Nationala Anticoruptie a solicitat de la ANAR, in repetate randuri, documente necesare pentru instrumentarea plangerii penale.

Conducerea ANAR nu contesta constatarea, dar considera ca, deoarece s-a formulat plangere penala referitoare la angajarea si derularea acestui credit, iar in cadrul procesului penal va fi dezbatuta si latura civila cu privire la prejudicii, este necesar ca masura dispusa de Curtea de Conturi cu privire la analiza privind dimensiunea prejudiciului suportat si recuperarea acestuia sa fie reformulata astfel: "se vor dispune masurile ce se impun pentru calcularea si recuperarea eventualului prejudiciu, in functie de finalizarea dosarului nr. 435/P/2013"

Comisia de solutionare a contestatiilor a constatat ca ANAR nu a facut dovada ca a solicitat si i-a fost aprobata cererea de constituire ca parte civila in acest dosar penal. Iar plangerea penala inaintata de ANAR nu este facuta in rem, ci s-a introdus impotriva fostului director economic, despre care se afirma ca a comis anumite infractiuni. Astfel, Comisia a considerat ca, in stadiul actual, derularea procesului penal nu afecteaza masura dispusa cu privire la stabilirea si recuperarea eventualului prejudiciu suportat de ANAR.

  • Achizitii "simulate" de un milion de euro
Prejudicierea bugetului ANAR ca urmare a stabilirii in listele de investitii aprobate pentru administratiile bazinale de apa a unor obiective de achizitii supradimensionate, astfel:
- cu 1.681.522 lei din achizitia de catre ABA Mures a 12 autoturisme Hyundai Santa Fe si 46 autobasculante;
- cu 2.332.315 lei din achizitia de catre ABA Olt a 14 buldozere si 14 buldoexcavatoare

ABA Mures a achizitionat 12 autoturisme marca Hyundai Santa Fe, avand o valoare totala de 1.433.800 lei (fara TVA), conform contractelor de furnizare nr. 76/20.09.2012 (10 autoturisme) si nr. 111/04.12.2012 (2 autoturisme). Contractele de furnizare au fost atribuite aceluiasi operator economic, respectiv SC BRODMI SRL Ramnicu Valcea, astfel: Contractul de furnizare nr. 76/20.09.2012 prin procedura de achizitie publica "licitatie deschisa", iar Contractul de furnizare nr. 111/04.12.2012 prin "cerere de oferte".

Atribuirea celor doua contracte de achizitii, incheiate de ABA Mures, s-a facut cu incalcarea unor reglementari legale, astfel:
- nu au fost respectate dispozitiile art. 24, alin. 1, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, conform carora "nstitutiilor publice (...) li se interzice achizitionarea, preluarea in leasing sau inchirierea de autoturisme";
- prin Caietul de sarcini, achizitorul a impus cerinte obligatorii precum: "Greutate totala autorizata: maxim 2.000 kg, Termen de livrare: 5 zile lucratoare si Livrare: din stoc", iar in anuntul de participare, publicat in SEAP s-a prevazut ca "se va prezenta acceptul scris de la SC OLTCHIM SA Rm. Valcea pentru plata prin compensare"; aceste cerinte restrictive incalca principiile nediscriminarii si al promovarii concurentei intre agentii economici, reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;
- au fost incalcate dispozitiile art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, care interzic autoritatii contractante sa divizeze contractul de achizitie publica in contracte de valoare mai mica, pentru a evita aplicarea legii in raport cu anumite praguri valorice;
- in ambele proceduri de achizitie au fost declarate castigatoare ofertele depuse de SC BRODMI SRL, desi acestea trebuiau respinse de comisia de evaluare ca fiind neconforme, intrucat greutatea totala autorizata a autoturismelor ofertate (2750 kg) depasea greutatea totala maxima autorizata in caietul de sarcini (2000 kg);
- din analiza proceselor verbale de receptie, s-a constatat faptul ca autoturismele care au facut obiectul Contractului de furnizare nr. 76/20.09.2012 (10 bucati), s-au livrat la data de 10.10.2012, fiind depasit cu 15 zile termenul de livrare prevazut in Caietul de sarcini; de asemenea, plata autoturismelor a fost efectuata prin ordine de compensare incheiate intre ANAR si SC BRODMI SRL, la compensare nefiind inclusa SC OLTCHIM SA Rm. Valcea, conform conditiei din Caietul de sarcini si din contractele de achizitie;
- in Raportul de control nr. 425/15.05.2013, incheiat de Corpul de control al Primului ministru s-a consemnat:

La data publicarii invitatiei de participare in Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice,  cele doua autoturisme pentru care a fost initiata procedura de achizitie publica erau deja livrate Administratiei Bazinale de Apa Mures; se constata ca asa-zisa procedura de achizitie a celor doua autoturisme este o simulare, documentele intocmite in baza acesteia necorespunzand unor operatiuni reale.
Prejudiciul produs ABA Mures este de 17.296 lei, constand in:
- 10.168 lei, diferenta achitata necuvenit pentru cele 2 autoturisme receptionate la un pret superior celui platit pentru celelalte 10 autoturisme de acelasi fel;
- 7.128 lei, cuantumul penalitatilor nepercepute furnizorului pentru livrarea cu intarziere a celor 10 autoturisme, conform Contractului nr. 76/20.09.2012.

b) Pentru atribuirea contractului de furnizare, avand ca obiect "autobasculante", ABA Mures a organizat licitatie publica deschisa.
Criteriul de departajare a fost oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, iar punctajul s-a stabilit la 80 de puncte pentru pretul oferit, 10 puncte pentru garantia acordata si 10 puncte pentru termenul de livrare, in caietul de sarcini specificandu-se conditia ca autobasculantele se vor livra (toata cantitatea) in termenul ofertat de la semnarea contractului, intr-o singura transa.

Au fost primite cinci oferte, din care au fost admise patru. Din Fisa de evaluare (punctaj - ierarhie) a ofertelor pentru atribuirea contractului de furnizare, rezulta ca oferta depusa de SC MHC TRUCK&BUS SRL Bucuresti a fost declarata castigatoare deoarece a propus un termen de livrare de 39 zile si a obtinut 10 puncte pentru acest criteriu, deoarece ceilalti ofertanti au propus un termen de livrare de 60 de zile. Se constata ca termenul de livrare a fost criteriul determinant pentru castigarea licitatiei, in conditiile in care valoarea totala a ofertei castigatoare (inclusiv TVA) era mai mare cu 127.843 lei decat cea a ofertantului clasat pe locul doi.
In data de 30.12.2011, intre ABA Mures si SC MHS TRUK&BUS SRL Bucuresti a fost incheiat Contractul de furnizare nr. 158, in valoare totala de 19.793.995 lei (inclusiv TVA), pentru achizitia a 46 autobasculante, desi institutia publica nu avea prevederi bugetare si nu avea asigurata sursa de finantare a angajamentului incheiat.
In Contractul nr. 158/30.12.2011 s-a prevazut furnizarea a 46 autobasculante in termen de 39 zile, cu obligatia achizitorului de a plati 40% din valoarea facturii in termen de 30 de zile de la emiterea acesteia si efectuarea receptiei calitative si cantitative, diferenta de plata (60%) urmand a se achita in 4 rate egale, in cuantum de 15% din valoarea facturii, in intervale de cel mult 30 zile intre plati. Totodata, la punctul 11.1 din contract, partile au convenit ca, in situatia in care furnizorul nu-si indeplineste obligatiile asumate, achizitorul sa deduca din pretul contractului, ca penalitati, o suma echivalenta cu o cota procentuala de 0,05% din pretul contractului pentru fiecare zi de intarziere.

Termenul de livrare nu a fost respectat de furnizor, iar ABA Mures nu a calculat si nu a dedus din pretul contractului suma de 462.924 lei, reprezentand penalitati datorate in baza prevederilor pct. 11.1 din contract, ci a incheiat, in mod nejustificat, un act aditional la contract, prin care termenul de livrare a fost prelungit cu alte 39 zile. Astfel, s-a stabilit un termen de livrare de 78 zile, dublul numarului de zile prevazute in contract si cu 18 zile mai mare decat cel propus de ceilalti ofertanti.

Totodata, s-a constatat ca nu a fost efectuata receptia cantitativa si calitativa, conform clauzelor din Contractul de furnizare nr. 158/30.12.2011. In timpul actiunii de control efectuate de Camera de Conturi a Judetului Mures au fost numite comisii pentru verificarea situatiei bunurilor achizitionate prin Contractul nr. 158/2011. Cu aceasta ocazie s-a constatat lipsa GPS-urilor din dotarea autobasculantelor primite la ABA Mures.

In conditiile in care nu au fost prezentate documente care sa ateste indeplinirea clauzelor contractuale referitoare la receptia calitativa si cea cantitativa (conditie pentru derularea graficului de plati), totusi plata contravalorii autobasculantelor a fost efectuata, in mare parte de catre ANAR Bucuresti, care a transmis la ABA Mures notele de debitare ¬ creditare, pentru inregistrarea decontarilor intre cele doua entitati (ANAR si ABA Mures).

Totodata, prin adresa nr. 3945/05.04.2012, ANAR a transmis la ABA Mures un desfasurator cu modul de distribuire a celor 46 autobasculante catre toate administratiile bazinale de apa, la ABA Mures fiind repartizate
7 autobasculante.Conducerea ANAR nu a contestat aceste abateri consemnate in actul de control.

Citeste Raportul integral in atasament


Citeste mai multe despre   









10619 vizualizari
  • +4 (4 voturi)    
    Director ANAR = Vasile Pintilie = pila lui Oprisan (Duminică, 22 noiembrie 2015, 14:12)

    UnOarecare [anonim]

    Oprisan = PSD...
    • +3 (3 voturi)    
      numa' ne zici ? (Duminică, 22 noiembrie 2015, 16:14)

      TRABI [utilizator] i-a raspuns lui UnOarecare

      pai ce mai ? directorii , directorasii si oprisan la bulau ....ca de asta ne e greu ....
  • -3 (3 voturi)    
    Curtea de Conturi -instrument al politicului (Duminică, 22 noiembrie 2015, 17:59)

    Gogu de la Ape [anonim]

    Prima acuzatie al celor de la Curtea de Conturi este "prejudiciul pe salarii " .Trebuie spus, ca in toata tara la Apele Romane lucreaza aproape 10.000 de oameni iar "masurile guvernului Boc " -reducerea salariilor cu 25 % NU s-a facut deoarece -NU sunt BUGETARI.
    Apele Romane obtin singuri acesti bani din (hidrocentralele proprii, balastru, avize, analiza, contracte de inchiriet,etc).
    Oricum celor carora salariiile le-au fost taiate ( bugetari) guvernul Ponta le-a restituit sumele retinute.

    Evident ca sunt si politrucii care au condus aceasta institutie si in interesul lor iar cei vinovati trebuie sa plateasca .

    Legat de camioane daca faci un cost calcul per camion reiese ca unul costa cc 93.000 de Euro- mai ieftine ca pe piata.
    Dar si cei de la Curte sunt "hartogari" care verifica doar acte si hartii pe care trebuie sa ai daca vrei sa iesi bine.
  • +2 (2 voturi)    
    grupare interlopa institutionalizata (Duminică, 22 noiembrie 2015, 20:47)

    Tritonul [utilizator]

    Apele Romane reprezinta un nou (de fapt vechi) caz cu care probabil suntem unici in lume. Apele Romane este o grupare interlopa institutionalizata. Si nu exagerez. Sunt o grupare de crima organizata pentru ca sunt organizati (au o structura semi-militarizata) si se ocupa sistematic cu infractiuni. Ei ar trebui, conform legislatiei specifice, sa lucreze pentru implementarea Directivei Ape, adica sa imbunatateasca starea ecologica a raurilor. In schimb ei fac exact opusul, pentru ca sunt in conflict total de interese: administreaza raurile si in acelasi timp le evalueaza starea; trebuie sa protejeze raurile dar in acelasi timp se autofinanteaza din exploatarea lor economica la sange. Plus ca au devoltat o coruptie care eclipseaza orice alta institutie, plus ca sunt protejati de partide pentru ca, sub pretextul unor lucrari primitive si ineficiente impotriva inundatiilor, ei mijlocesc principala cale de deturnat fonduri publice imense pentru finantarea partidelor.
  • +1 (1 vot)    
    Jaful de la malul marii (Luni, 23 noiembrie 2015, 0:28)

    Gabu [utilizator]

    Inchirierea plajelor - afacerea sezlongul. Asa ceva nu vezi in alte tari. Practic o taxa de intrat in apa - stat la plaja. S-a ajuns sa se instaleze sezlonguri pana in apa, nimeni nu rupe chitante pentru inchiriere - bani negri. Apele Romane inchiriaza plajele (fac afaceri) si tot ei ar trebui sa asigure salubrizarea. Or baldachinele/sezlongurile sunt montate la intai mai si demontate la intai octombrie. Cine ara plaja? Nimeni. Aceasta stare de fapt ar trebui sa inceteze. Sezlonguri la cerere doar! Momentan exista o incredibila impartire procentuala de 70% sezlonguri 30% prosoape. Curat mafie! Inchiriat plaje doar pentru baruri, amenajare de terenuri de sport, sezlonguri doar la cerere.
  • 0 (0 voturi)    
    Distrugeti Mafia din Apele Romane (Luni, 23 noiembrie 2015, 21:51)

    Neagoe Basarab [anonim]

    De ani de zile institutiile abilitate ale statului roman se ocupa cu competenta si profesionalism de culegerea de date specifice pentru punerea sub acuzatie a multor structuri mafiote care s-au creat, dezvoltat, prosperat din afacerile foarte multe cu statul.! Toate structurile mafiote create s-au creat in majoritatea cazurilor cu implicarea directa a politicului la nivel central si local- zonal.Se pare ca desi este mult preatarziu a venit si randul GOLANILOR din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane!! Marfa este la greu pentru procurori!! SUCCES! Unde va incurcati apelati la oamenii cinstiti din SISTEM va vor ajuta sa aplicati LEGEA! Creati un site special si vom actiona!!


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă