In ceea ce priveste situatia creditelor "externalizate", pentru inceput, subliniem ca procedura este legala si normala. Legalitatea se bazeaza pe principiul european al liberei circulatii a capitalurilor si serviciilor in intreg spatiul european. In aplicarea acestui principiu, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, institutiile de credit, ca si orice persoana fizica sau juridica, au libertatea deplina sa primeasca si sa cesioneze credite, cu respectarea legislatiei in vigoare. Reamintim ca asigurarea liberei circulatii a capitalurilor a fost o preconditie, implementata inca din anul 2006, pentru aderarea Romaniei la UE, se arata intr-un comunicat transmis joi seara de BNR.

Banca Nationala a Romaniei BNRFoto: Hotnews

• Normalitatea miscarilor libere de capital inspre si in afara Romaniei contrazice speculatia potrivit careia in cazul acestor credite "ies bani din tara". Banca ce transfera creditele primeste in schimb contravaloarea in bani a acestora, bani pe care ii utilizeaza pentru rambursarea depozitelor sau pentru acordarea de noi credite.

• In ceea ce priveste numarul creditelor "externalizate", cifrele prezentate de BNR in evaluarile asupra stabilitatii financiare sunt rezultatul agregarii informatiilor raportate de catre institutiile de credit, asa cum rezulta din datele de bilant si potrivit metodologiilor utilizate la nivel european si mondial. Acestea se regasesc de altfel pe website-ul institutiei. Exista insa mai multe interpretari ale terminologiei utilizate, interpretari ce pot genera confuzii. Problema in discutie este in fapt legata de cesiunea de portofolii de credite (respectiv vanzarea creditelor catre un tert si in consecinta iesirea acestor active din bilantul creditorului) si nu de externalizarea unor activitati in legatura cu portofoliul de credite pentru a fi prestate de terti dar in conditiile mentinerii respectivelor active in bilantul creditorului, deci in proprietatea acestuia. Toate aceste operatiuni sunt legale si normale pentru o institutie de credit din UE.

• Referitor la persoanele fizice co-debitori ai creditelor angajate de persoane juridice care ar beneficia de legea in forma actuala, este eronata invocarea Ordonantei emise de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cauza C-74/15. Acest document vizeaza explicit ipoteza existentei unor clauze abuzive si se aplica in interpretarea clauzelor abuzive. Or, legea darii in plata vizeaza relatiile creditor-debitor in care nu sunt incidente clauze abuzive. In caz contrar s-ar aplica Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori si nu ar mai fi necesara darea in plata, ceea ce ar fi in beneficiul debitorului intrucat nu ar mai pierde locuinta.

• Mai mult, Ordonanta CJUE arata explicit ca actionarii si administratorii nu se pot prevala de protectia oferita persoanelor fizice nici macar in cazul clauzelor abuzive. Cu atat mai mult, acestia nu se pot bucura de protectie in situatia in care relatia banca-debitor este una ce nu include clauze contractuale abuzive.

• Referitor la programul guvernamental Prima Casa, acesta instituie Statului roman o dubla calitate: de "garant personal" si de "garant financiar" din perspectiva diferentierii clare a notiunii de "riscuri" si a celei de "pierderi". In acest context si fundamentat pe temeiuri de drept, daca institutia de credit nu poate acoperi pierderea ca urmare a darii in plata aceasta se poate indrepta impotriva Statului (drept de regres), solicitand acoperirea diferentei. Conform legii darii in plata in forma actuala, garantia statului, odata cu celelalte garantii, este stinsa de drept.

• In consecinta banca nu mai poate recupera pierderea de la stat si, in aceste conditii, nu va mai acorda credite de acest tip pentru ca riscurile nu mai sunt acoperite. Din acest motiv afirmam ca programul Prima Casa nu va mai exista in practica. Subliniem ca scopul Programului Prima Casa nu este, asa cum afirma initiatorii, ca statul sa nu plateasca nimic, ci sa creeze premise pentru ca tinerii sa isi poata cumpara o locuinta.

•  In ceea ce priveste problematica dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice, remarcam persistenta confuziei intre persoane fizice si persoane fizice autorizate/profesionisti. Legea darii in plata se aplica tuturor persoanelor fizice, fara a face distinctie intre persoanele fizice si profesionistii persoane fizice. Codul civil stabileste ca exista numai doua categorii de subiecte de drept civil: persoanele fizice si persoanele juridice (art. 25). Persoanele fizice profesionisti sunt doar o categorie a notiunii de persoane fizice. Atunci cand legea darii in plata precizeaza ca se aplica "persoanelor fizice", ea se va aplica automat si categoriei de persoane fizice care desfasoara activitati care le califica drept profesionisti, atata vreme cat legea nu precizeaza expres contrariul.