Nicu Popescu, creditul in franci elvetieni si grupurile de clienti nemultumiti de banci. Vedere din interior (partea a II-a)

de Nicu Popescu     HotNews.ro
Marţi, 22 martie 2016, 8:01 Economie | Finanţe & Bănci

Privirea din interior se face cu creierul, chiar daca unele decizii se iau cu inima
Foto: Hotnews
Dosarul meu, cel  in care ma judecam cu banca, era din nou in asteptarea primului termen de judecata, in rejudecare. Atunci am primit o veste surprinzatoare de la ... ANPC! ANPC intocmise un proces-verbal de contraventie impotriva bancii pe baza sesizarii depuse de mine pe cand incepusem sa ma agit din cauza acestui credit in franci elvetieni cu care ma pricopsisem. ANPC intocmise procesul-verbal, iar banca il contestase in instanta.

Sigur, litigiul asta in era contencios administrativ , iar de pe grupurile de clienti la care aderasem stiam care erau si sansele de castig, si cu toate ca erau aparent mici, pe zi ce trecea solutiile favorabile de mentinere a proceselor verbale de contraventie si de inlaturare a clauzelor abuzive se indeseau. Trebuia sa pun insa in balanta si limitele unor astfel de actiuni, in care nu se poate obtine returnarea banilor incasati abuziv de banca.

Am anuntat si avocatul despre aceasta si am mai facut si cateva drumuri pe la banca, pentru a-i tatona si pe cei de acolo cu privire la o eventuala rezolvare amiabila a diferendelor dintre noi.

Nu am atins subiectul acesta pana acum, insa multe dintre cererile mele catre banca de stopare a clauzelor abuzive si de revenire la vechea dobanda se incheiau cu invitatia la o rezolvare de comun acord, amiabil asadar, pentru ca, pe masura ce se castigau mai multe procese asemanatoare devenise limpede ca acele clauze erau ilegale, la fel ca si transformarea creditului din credit cu dobanda fixa in credit cu dobanda variabila. (Acum, privind inapoi, ma amuza si pe mine naivitatea mea de crede ca puteam convinge banca sa cedeze de buna voie! )

Aderasem la mai multe grupuri de discutii, ma sfatuiam cu ceilalti clienti, insa, nu erau doar clienti acolo ci, cu siguranta, erau si juristi, ba chiar si avocati.
Culegand informatii si idei de prin toate sursele disponibile si patit fiind cu prima trecere prin instanta civila a procesului, am ajuns la concluzia ca este mai bine sa cer suspendarea procesului meu  pana la judecarea definitiva a celui deschis de ANPC, unde i-am propus sa faca interventie principala. I-am comunicat si avocatului, dar, surprinzator, nu a primit bine acest lucru si am ajuns la tot felul de discutii in contradictoriu. Printre altele mi-a dat de inteles ca metodele si mijloacele alese pentru strategia in instanta ii apartin si ca nu trebuie sa le pun sub semnul indoielii.

Sigur, vorbind cu amicii de pe net despre aceasta situatie mi s-au facut si sugestii de a inlocui avocatul. Cum spuneam, pe grupuri aflai si gaseai de toate, inclusiv ti se aratau succesele cutarui sau cutarui avocat ("palmaresul") ba chiar si tarifele erau discutate liber, ca la piata si, se pare ca unii initiati erau destul de apropiati de miezul problemei deoarece pareau "intimii" avocatilor atat de ocupati, incat nu mai aveau timp sa comunice decat prin intermediar. Fiecare victorie in instanta era marcata cum se cuvine si, oarecum, unii isi formasera o aura eroica, desi nu ei fusesera la bara, iar, daca lasai emotionalul la o parte si numarai grupurile, grupuletele, avocatii si satelitii lor, iti dadeai seama ca se inchegase o mica industrie in materia luptei contra clauzelor abuzive. Si, cum spuneam, tot acest razboi era partial televizat si anume in latura lui stralucitoare a celor care au invins banca, a celor care au invins sistemul.

Iar ceilalti? Cei care pierdeau o lupta?!

Ei, astia aveau la indemana o arma feroce si anume postarile pe paginile publice de Facebook, sectiunile de comentarii la articolele din presa unde erau injurati, balacariti, ironizati, pusi la stalpul infamiei cei din banci, de la director la cel mai umil angajat, de la avocatul bancii pana la judecatorul care dadea vreo decizie nefavorabila, de la presedintele ANPC pana la ¬pana la presedinte si tot mai sus. Tot mai sus!

Chiar asa, cum ne-ar fi raspuns o banca atunci cand o faceam "nenorocita", sau pe ministrul X "tradator de neam si tara" ,"criminal", "analfabet" etc etc ?! Cel mult, cu un comunicat de presa care ar fi fost baza unor noi injurii, pentru ca totul era distribuit intre noi, pe Facebook, cu tot cu injuriile initiale si se adunau ca un tavalug si se perpetuau, si se forma un curent de opinie pe care bancile l-au ignorat in incapatanarea lor de a se judeca pana la capat, de la primul si pana la ultimul client care-o reclama. Ei da, ce conta lipsa de dovezi sau ilogicul din ce spuneam? Era o stare, era o emotie care penetra totul, atingand mai intai subconstientul pana cand se maturiza suficient ca sa se inoculeze in constiinta altora imaginea bancilor ca un balaur care se hranea cu oameni sarmani zi de zi. Balaurul lor distrugea case si familii, zmeul nostru se hranea cu ura si dispret.

In fine, am facut singur cererea de suspendare a procesului pentru a astepta solutia prin ANPC, iar instanta a acceptat-o. Avocatul meu nu s-a prezentat la acel termen.

Unii din cei din grupuri isi rezolvasera problemele, altii nu, situatia nu era infloritoare in economie, iar francul crestea incet, dar cu staruinta. Si atunci au aparut stirile despre un client din Ungaria, care aveau un credit in franci elvetieni si i se admisese inaintarea unei intrebari preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene prin care se cerea sa se stabileasca caracterul clauzelor de schimb valutar care implicau un curs de cumparare al valutei la returnarea ratelor, iar lucrurile au inceput iar sa ia o turnura interesanta, mai ales ca nu existau cine stie ce informatii, iar cele care erau, fiecare le interpreta dupa cum credea ca-l avantajeaza (ma refer, desigur, la debitor si la banci).  Deocamdata, insa, vedeam ca ma alesesem cu un credit care era din ce in ce mai greu de suportat si varia din diverse motive, iar comunicarea cu banca dar si cu avocatul meu erau blocate.
Dar, in interior, exista speranta!


Citeste mai multe despre   











VIDEO Fiul unui primar din Suceava a luat 10 la romana, la evaluare nationala. Ce au aflat inspectorii cand s-au uitat pe lucrare

DNA verifica lucrarile de la Evaluarea Nationala intr-un oras din Suceava. Lucrarea de la romana, notata cu 10, a baiatului primarului este diferita ca scris fata de cea de la matematica.
5249 vizualizari
  • +2 (12 voturi)    
    HAHA (Marţi, 22 martie 2016, 8:21)

    nu ma face sa ma ridic la tine [utilizator]

    Astia cred ca fac revolutii pe facebook daca posteaza in fiecare minut postari belicoase.. auzi la ei "se mobilizau". Vai dă capu' vostr...
  • +1 (3 voturi)    
    Bula (Marţi, 22 martie 2016, 23:57)

    CzCa [utilizator]

    Putem sustine posibilitatea ca avocatul d-lui Popescu si-a retras serviciile in momentul in care a considerat ca nu mai are încrederea clientului in competența sa profesională, respectiv că îl facturează pe acesta pentru un serviciu inferior calitativ (respectiv o abordare diferită de ce pe care avocatul o considera optimă).

    Conceptul pe care pare să-l ignore multi si deja menționat de un alt comentator in partea I este cel de răspundere profesională. Sunt domenii precum sănătatea, justiția sau arhitectura, in care interacțiunea între clientul persoană fizică si prestator nu se poate baza doar pe contract ca expresie a voinței părților, informate - in deplinătatea facultăților - egale în fața legii etc. Pentru că asimetria de informație si competenta si eventualele consecințe sunt mai semnificative decât cumpărarea unei biciclete. Ca sumar exercițiu de imaginație, cum ar fi dacă pentru o durere la cap trei doctori ar propune fiecare alt tratament si cel mai ieftin este cel în care se renunță la hipotalamusul inferior stang, propus de doctorul cel mai carismatic, convingător si cu reclamă glossy? Pacientul compară trei oferte, alege în deplinătatea facultăților mentale (încă) si mai departe caveat emptor, la Barnum biletele vândute nu se returnează.

    Nu încerc să susțin faimoasa lege, ci doar ca aceasta este tăișul unei nemulțumiri 'sociale' in creștere fata de comportamentul anumitor instituții financiare. Si chiar daca solutia poate fi inadecvată si mult mai costisitoare economic si social decât problema, va merge înainte atât timp cât bancherii refuză să recunoască si accepte ca au o răspundere profesională si nu doar contractuala, față de clienți și nu doar față de acționari sau BNR.
  • +5 (5 voturi)    
    ... (Miercuri, 23 martie 2016, 0:23)

    Sarmis [utilizator]

    Articol comandat din ciclul: "Tovarasi, stati linistiti la locurili voastre"

    In partea a III-a ne va povesti cum l-a ajutat banca sa treaca peste aceasta cumpana in viata: "Nicule, mai da-le 100 de lei"
  • 0 (0 voturi)    
    Mda (Luni, 28 martie 2016, 13:29)

    HP [utilizator]

    In toata povestea asta cu creditele in franci exista un "silver lining" - clientul a stat fata in fata cu reprezentantul bancii si a semnat contractul.

    Restul e gargara.

    Da, sunt practici abuzive, sunt incalcari ale oricarei norme legale, ale bunelor practici, dobanzi variabile, comisioane, etc.

    Da, clientii au tot dreptul sa se adreseze justitiei pentru eliminarea acestor prevederi din contractele lor, chiar daca au semnat pentru ele.

    Dar de aici pana la legea darii in plata, e cale lunga.

    Daca eu vin si spun "pot sa indoi o lingura cu mintea, pentru ca m-au invatat asa ceva extraterestrii" si arat ca indoi lingura, asta NU inseamna ca am vreo legatura cu extraterestrii, sau ca ei exista.

    Sunt niste fracturi logice imense.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version