Cum va arata economia Romaniei in urmatorii 10 ani? Companiile pot creste sustenabil cu circa 5%. Daca ne dorim cresteri mai mari ale PIB, initiativa ar apartine autoritatilor, nu firmelor (studiu BNR)

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 23 martie 2017, 15:21 Economie | Finanţe & Bănci

Florian Neagu, director in BNR
Foto: Hotnews
 documente
(23 Mar 2017) PDF, 1MB
 Economia Romaniei este formata intr-o proportie relativ mare din firme trecute de prima tinerete, iar viitorul cel mai probabil va pastra aceeasi caracteristica, se arata intr-un studiu complex efectuat sub coordonarea lui Florian Neagu, directorul adjunct al Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei. Studiul incearca sa creioneze viitorul economiei romanesti prin analizarea a trei categorii de firme" "veteranii in putere" (companiile care au reusit sa creasca in perioada 1995-2015 si sa-si desfasoare activitatea neintrerupt in ultimele doua decenii; elita firmelor si companiile de stat. Toate aceste trei categorii de firme reprezinta masa critica ce va modela viitorul economiei. Va prezentam mai jos principalele concluzii ale studiului, care poate fi citit integral in atasament.

  • Am identificat circa 133 000 de companii care pot fi considerate veteranii economiei (reprezentand aproape 22% din populatia totala a companiilor active la decembrie 2015). Am impartit veteranii in doua categorii, in functie de importanta lor in economie. In prima clasa sunt "veteranii in putere", numiti astfel pentru ca in perioada 1994-2015, rolul lor s-a mentinut in general pe o traiectorie ascendenta (ritmurile de majorare a valorii adaugate brute (VAB), a cifrei de afaceri, a numarului de salariati si a activelor totale s-au situat fie peste cele inregistrate de ansamblul companiilor nefinanciare, fie la niveluri similare).
  • Am identificat aproape 52 500 de asemenea "veterani in putere". A doua categorie este formata din "veterani in decadere". Sunt firme care continua sa se mentina in activitate, dar forta lor economica s-a inscris pe o panta descendenta. Posibil ca peste un deceniu aceste firme sa nu mai existe in economie sau sa aiba un rol marginal.
  • Prezenta relativ mare a "veteranilor in putere" in viitorul economiei va accentua gradul de imbatranire a populatiei de firme, putand afecta capacitatea acesteia de a se orienta mai amplu spre sectoare ale viitorului.
  • Desi s-au realizat progrese importante in ultimii ani, ar fi necesare noi masuri legislative pentru ca intrarea si iesirea de pe piata sa se realizeze si mai facil, cu discriminare pozitiva catre firmele implicate in dezvoltarea inovativa si bazata pe cunoastere.
  • In al doilea rand, "veteranii in putere" prezinta un comportament prociclic pronuntat, ajutand economia sa se relanseze, dar si adancind recesiunea atunci cand problemele economice devin importante.
  • Prezenta regionala directa a "veteranilor in putere" este modesta (i.e. deschiderea de firme in strainatate). In perioada 2005-2015, pietele externe au fost penetrate direct de catre companiile autohtone prin efectuarea de investitii straine (ISD) de catre 134 de asemenea entitati.
  •  Fie datorita mentalitatii managerilor, fie datorita puterii economice a firmelor, "veteranii in putere" s-au oprit la granitele tarii. De la aceasta categorie de companii ar fi fost cele mai mari asteptari de a se fi extins in strainatate, urmand atat spiritul globalizarii amplificat considerabil in ultimele decenii, cat si exemplul tarilor din regiune. Suntem departe fata de valorile similare ale companiilor din Bulgaria si foarte departe de cele din Republica Ceha, Polonia sau Ungaria
  • Pe fondul tendintelor protectioniste in extindere care se pare ca vor caracteriza relatiile comerciale mondiale, un prim pas ar fi ca autoritatile sa monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele autohtone in strainatate (precum este monitorizat volumul ISD sosit in economia Romaniei din strainatate) si sa promoveze o evolutie mai echilibrata intre cele doua tipuri de ISD6.
  • Activitatea "veteranilor in putere" a ramas in buna parte inchistata intr-o mentalitate a mileniului trecut (cand s-au infiintat), afectand capacitatea economiei de a se schimba in functie de cerintele viitorului. In cazul firmelor din knowledge"intensive services, ponderea a crescut de la 6,2% in 1994 la 12,6% in anul 2015 in cazul "veteranilor in putere", in timp ce pe ansamblul economiei cresterea ponderii a fost mai intensa (de la 4,1% la 20,5%, aceeasi perioada;
  • Raportul de forta dintre "veteranii in putere" cu capital majoritar autohton si cei cu capital majoritar strain se dezechilibreaza tot mai mult in favoarea celor din urma. O balanta echilibrata intre cele doua tipuri de firme este necesara pentru diversificarea riscurilor la care este expusa economia, consolidarea veniturilor fiscale si gestionarea mai buna a ratei somajului. Ca solutie, consideram util un tratament echitabil al autoritatilor intre cele doua categorii de firme grupate dupa forma capitalului, in sensul asigurarii unui mediu concurential adecvat
 Cele mai performante firme
  • Un element"cheie in cercetarea viitorului unei economii este acela de a-i analiza elitele. Capitolul de fata isi propune acest lucru. Identificam care sunt cele mai performante firme din economie si le analizam trasaturile. Companiile-elita sunt etalonul in ceea ce priveste capacitatea economiei de a face fata provocarilor viitoare, de a genera crestere economica sustenabila, de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoastere etc. Am identificat circa 13.100 de firme ca fiind cele mai performante din Romania, in mod sustenabil. Desi dupa numar sunt relativ putine (2,1% din totalul de circa 608 000 de companii active inregistrate in anul 2015), importanta acestor firme in economie este in continua crestere (generand 41% din valoarea adaugata bruta creata de sectorul companiilor nefinanciare, in decembrie 2015).
  • Posibil contraintuitiv, majoritatea firmelor cele mai performante din economia Romaniei au dimensiune mica si provin din sectoare care nu solicita un grad de inovare sau un nivel de cunostinte ridicat.
  • Analiza elitei economice a Romaniei ne arata ca in lipsa unor modificari structurale importante in economie o crestere anuala sustenabila a PIB nu poate depasi 3-4%. De exemplu, daca am fi avut in economie, in ultimul deceniu, numai firme care ar fi obtinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci cresterea medie anualizata a PIB ar fi fost de 3,5%10 in perioada 2006-2015 (fata de 2,65% cat a fost efectiv).
  • Sectorul firmelor (de stat plus private) poate creste, la limita, in mod sustenabil, cu aproape 5%. In consecinta, daca ne dorim cresteri mai mari ale PIB in mod sustenabil, initiativa ar apartine in mod preponderent autoritatilor, nu firmelor (acestea din urma si-au facut treaba). Avem in vedere, pe langa reforme structurale (in special in infrastructura si educatie) care sa sprijine firmele sa genereze mai multa valoare adaugata, eficientizarea administratiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurarile sociale si o mai buna colectare fiscala (inclusiv prin intarirea disciplinei financiare a firmelor).
  •  De altfel, in opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presanta cu care se confrunta in desfasurarea activitatii este nivelul ridicat al fiscalitatii. Disponibilitatea fortei de munca bine pregatite este pe locul secund. Accesul la finantare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc in lista problemelor cu care se confrunta.


In loc de concluzii
  • Masa critica a companiilor care modeleaza viitorul economiei romanesti consideram ca s-a format. Aceasta masa critica este compusa din trei categorii de firme: (i) "veteranii in putere"; (ii) companiile-elita ale economiei si (iii) intreprinderile de stat.
  • Desi numarul firmelor care formeaza aceasta masa critica este relativ scazut (circa 58 000 de entitati, respectiv sub 10% din totalul companiilor active din Romania), rolul lor in economie este majoritar si s-a consolidat in ultimul deceniu. Masa critica nu va putea ameliora semnificativ decalajul economic fata de UE si va mentine Romania la un nivel al dezvoltarii inovative si bazate pe cunoastere apropiat celui din anii 2000.
  • Analiza ultimelor doua decenii ne arata ca nu vom ajunge prea curand la o structura si un nivel de dezvoltare apropiate de cele ale zonei euro. Am calculat ca limita maxima de crestere sustenabila pentru PIB al Romaniei ar fi de circa 3,5% pe an.
  • Firmele din masa critica au capacitatea de a face fata provocarilor viitoare (cum ar fi o posibila adoptare a monedei unice europene), cu conditia ca autoritatile sa devina foarte active in remedierea unor vulnerabilitati cronice. Ne fundamentam aceasta concluzie pe faptul ca nu am gasit dovezi insurmontabile ca structural nu am putea face fata exigentelor din zona euro.
  • Dovezile identificate ne arata ca nu fructificam foarte bine potentialele existente in economie si nu remediem deficiente acumulate in decenii. Initiativa este necesar sa vina in special din partea autoritatilor (acestea fiind de altfel responsabile de cele mai multe dintre disfunctionalitatile identificate). Posibilitatea de a face fata competitiei din zona euro exista in randul firmelor din masa critica.
  • Productivitatea muncii aferenta firmelor din masa critica s-a indepartat in ultimii ani de valoarea medie europeana.
  • In plan comercial, autoritatile ar trebui sa ofere acelasi tratament firmelor cu capital majoritar autohton comparativ cu cel aplicat firmelor straine. Numerosi antreprenori din prima categorie se plang de discriminare negativa din partea statului. Intr-o perspectiva pe termen mai lung, autoritatile sunt chemate sa asigure firmelor autohtone care efectueaza investitii straine in exterior cel putin aceeasi atentie care este in prezent dedicata firmelor straine care realizeaza investitii straine directe la noi in tara. Planuri ca economia Romaniei sa devina o forta regionala sunt nerealiste, in conditiile in care firmele romanesti nu au reusit sa treaca granita in mod direct (ci indirect, prin realizarea de exporturi).
  • Numarul firmelor autohtone care au realizat ISD in alte tari este modest (un numar cumulat de 134 de companii in perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investitii in PIB este de 0,18%, Romania fiind de departe ultima tara din regiune la acest indicator).
  • Pe fondul tendintelor protectioniste in extindere, care se pare ca vor caracteriza pe viitor relatiile comerciale internationale, autoritatile ar trebui sa monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele autohtone in strainatate (precum este monitorizat volumul ISD sosit in economia Romaniei din strainatate) si sa promoveze o evolutie mai echilibrata intre cele doua tipuri de ISD. Nu in ultimul rand, tot ca o consecinta a posibilului protectionism in crestere la nivel mondial, ar fi necesar ca autoritatile sa gaseasca solutii pentru ca echilibrele externe sa nu se deterioreze in ipoteza in care firmele cu capital majoritar strain ar decide sa iasa din piata romaneasca.
  • Foarte posibil, viitorul va readuce rolul firmelor de stat pe un trend (usor) ascendent. O asemenea evolutie nu va avea efecte negative asupra viitorului economiei romanesti, atata timp cat guvernanta corporatista a acestor intreprinderi se va mentine adecvata (ceea ce este valabil si pentru sectorul privat).
  • In acest sens, pot fi avute in vedere trei masuri: (i) diseminarea de catre autoritati a listei cu cele mai performante firme din economie si a listei cu firmele rau-platnice; (ii) un tratament micro si macroprudential mai avantajos privind creditarea companiilor-elita (de exemplu, neaplicarea unor eventuale cerinte de capital de tipul amortizoarelor pentru risc sistemic pentru expunerile catre aceste entitati), pentru ca istoric acestea si-au rambursat semnificativ mai bine datoriile catre banci, indiferent de fazele ciclului economic si nu sunt surse de riscuri sistemice; (iii) nepermiterea deductibilitatilor fiscale ale cheltuielilor cu dobanzile pentru datoriile catre actionari, daca firmele inregistreaza capitaluri proprii sub pragul minim stabilit de lege. Viitorul ar trebui sa aduca mai mult interes din partea firmelor catre mentinerea prudentei bilantiere (prin evitarea: supraindatorarii, utilizarii capitalului de lucru pentru efectuarea de investitii, initierea de proiecte supradimensionate, gestionarii defectuoase a lichiditatii etc.).
  • Nu in ultimul rand, relatia dintre firme si creditorii profesionisti (din sectorul bancar sau din piata de capital) are spatiu sa devina mai ampla, initiativa apartinand celor din urma (inclusiv prin imbunatatirea gradului de pregatire profesionala a personalului implicat in acordarea finantarii si in gestiunea riscului, precum si prin revizuirea conditiilor de acordare a creditelor). Cele doua ingrediente " prudenta bilantiera si rolul mai activ al creditorilor " le-am gasit prezente pe scara mai larga atat in cazul "veteranilor in putere", cat si al firmelor cele mai performante. Cel mai probabil, sunt ingrediente importante atat pentru reteta longevitatii, cat si pentru cea a performantei


Citeste mai multe despre   











[P] 1000 inseamna mai mult decat un numar

Angajatii sunt resursa cea mai importanta in orice companie, iar in cazul unui business de servicii, succesul se bazeaza pe resurse umane competente si implicate, care aduc plus valoare in relatia cu clientii. Societe Generale European Business Services, centrul care ofera servicii profesionale cu valoare adaugata in domenii precum finante, achizitii, resurse umane, KYC (Know Your Customers) si servicii de IT pentru grupul Societe Generale, a ajuns la pragul de 1000 de angajati in doar 6 ani de la infiintare.

3556 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Daca nu reusim sa ii dam jos URGENT (Joi, 23 martie 2017, 15:31)

    si_mort_va_vad [utilizator]

    pe porcari , va arata intinsa pe masa si cu mainile pe piept.

    Nu producem noi cat pot ei fura ...

    FMMIG LA TOTI DE HOTI !!!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri