Intr-o economie de piata capitalista cu o istorie de un sfert de secol, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-o continua incercare si decalaj din ce in ce mai mare comparativ cu economiile dezvoltate. Caracterizat de o competitivitate scazuta, subtierea paturii de mijloc, accentuarea unui fenomen de polarizare si contagiune intre companii prin dublarea termenelor de incasare a creantelor, precum si de si un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-un stadiu embrionar al dezvoltarii si incapabil sa treaca la nivelul urmator. In acest context dificil, companiile in care statul este actionar majoritar nu contribuie la rezolvarea acestor probleme printr-o performanta superioara sau competitivitate ridicata. Dimpotriva... efectul este unul advers!
Mai exact, conform declaraţiilor financiare depuse la Ministerul Finanţelor Publice, precum şi structurii de acţionariat din evidenţele Registrului Comerţului, au fost identificate 149 de companii în care statul român este acţionar unic şi care înregistrează venituri peste 1 mil EUR. Pragul minim al veniturilor înregistrate a fost considerat pentru a evalua doar companiile reprezentative care au un impact semnificativ asupra mediului de afaceri. Analizând situaţiile financiare ale acestor companii, observăm următoarele:
1. Performanța financiară a acestor companii este foarte redusă. Mai exact, rezultatul net consolidat al acestor companii indică o pierdere totală de aproximativ 1 mld RON. Mai mult decât atât, aceste companii au înregistrat pierderi pentru majoritatea anilor de la impactul crizei financiare până în prezent, excepţie făcând perioada 2013 şi 2014 când profitul consolidat a fost unul modest.
Astfel, totalul pierderilor consolidate pentru perioada 2008-2015 este de aproape 10 mld RON, aproximativ jumătate din întregul deficit fiscal înregistrat în anul 2016. Cele mai mari pierderi din perioada analizată au fost înregistrate între 2008-2010, nivelul consolidat al acestora fiind de 7,2 mld RON.
2. Există diferențe semnificative privind performanța companiilor în funcție de sectorul de activitate
Astfel, conform cifrelor ilustrate în tabelul următor, există anumite sectoare în care firmele deţinute de stat înregistrează o
performanţă superioară mediei înregistrate la nivelul economiei (respectiv 2,6%). Mai mult decât atât, 95 din cele 149 de companii analizate înregistrează un rezultat net pozitiv. În ciuda acestui fapt, pierderile foarte mari înregistrate de companiile mai puţin performanţe determina ca rezultat net consolidat să fie negativ, respectiv -2,5% raportat la totalul veniturilor.
3. Analizând structura cheltuielilor acestor companii, principalele două probleme identificate sunt:
- Creșterea constantă a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor de exploatare, acestea ajungând la 15,2% în cazul companiilor unde statul este acţionar majoritar, în timp ce firmele private înregistrează o pondere a acestor cheltuieli de doar 10%. În acest context, resursele financiare disponibile pentru realizarea de investiţii sunt în scădere continuă.
Astfel, doar o treime dintre companiile deţinute de statul român care înregistrează profituri au raportat investiţii în activele
fixe superioare învechirii acestora. Aceleaşi priorităţi sociale, în dauna susţinerii investiţiilor, se reflectă şi în bugetul general
consolidat al statului, în condiţiile în care ponderea cheltuielilor de personal şi asistenţă socială au variat între 18%-20%
pentru perioada 2008-2016, în timp ce ponderea cheltuielilor de capital (investitii din buget) a scazut de la 4,5% (anul 2008)
la doar 2,5% (anul 2016).
- Lipsa de transparență din categoria altor cheltuieli de exploatare: în această categorie sunt incluse cheltuieli privind prestaţiile externe (întreţinere şi reparaţii, redevenţe şi chirii, primele de asigurare, studii şi cercetare, training şi pregătirea personalului, cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi, comisioane şi onorarii, protocol, reclamă şi publicitate, transport de bunuri şi personal, detaşări, deplasări şi transferuri, poştale şi telecomunicaţii, cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate), cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale, cheltuieli privind calamități și alte evenimente similare (începand cu 1 ianuarie 2015 nu se mai înregistrează în categoria cheltuielilor extraordinare), cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități, cheltuieli cu donații și subvenții acordate. Companiile în care statul român deţine o poziţie majoritară au înregistrat pe parcursul anului 2015 o pondere a altor cheltuieli de exploatare în totalul cheltuielilor de exploatare de 30% (foarte aproape de media înregistrată în perioada 2008-2014), în timp ce firmele private înregistrează o pondere a acestor cheltuieli de doar 23%.
În concluzie, pentru creşterea performanţei companiilor de stat sunt necesare politici coerente de restructurare a costurilor
salariale (în sensul reducerii cheltuielilor cauzate de personal excedentar sau ineficient), cuplate cu o creştere a transparenţei şi
eficienţei altor cheltuieli de exploatare (în sensul eliminării cheltuielilor care nu au legătură cu activitatea de baza a companiei,
precum şi asigurării că nivelul acestora este competitiv având în vedere alternativele existente în piaţă).
N.Red: Iancu Guda este presedintele Asociatiei Analistilor Financiari Bancari din Romania, Services Director al Coface Romania si lector asociat in cadrul Institutului Bancar Roman
0
6
