Statul va colecta cu 252 lei mai putin lunar pentru fiecare angajat remunerat cu salariul mediu, odata cu trecerea CAS si CASS in sarcina angajatului. Intrebarea ramane cum vor fi acoperite aceste goluri la Bugetul de Stat (Deloitte)

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 25 iulie 2017, 19:19 Economie | Finanţe & Bănci

Monica Tariuc, Deloitte
Foto: Hotnews
"Statul va colecta cu 252 lei mai putin lunar pentru fiecare angajat remunerat cu salariul mediu, odata cu trecerea contributiilor sociale si de sanatate in sarcina angajatului. Intrebarea ramane cum vor fi acoperite aceste goluri la Bugetul de Stat", arata Monica Tariuc, manager servicii fiscale Deloitte Romania, intr-un raspuns la o solicitare HotNews.ro. Interesant este insa ca in conditiile in care ar fi implementate doar modificarile propuse in Programul de guvernare privind contributiile de asigurari sociale (nu si diminuarea ratei de impozitare a venitului la 0%, respectiv 10%), vom experimenta o scadere a venitului salarial net de aproximativ 4,5%, mai spune Monica Tariuc.

Rep: Din experienta Dvs, exista in alte state europene un asemenea mecanism (de a "muta" contributiile sociale exclusiv in sarcina angajatilor)?
Monica Tariuc, Deloitte: Conform studiilor noastre, nu exista in acest moment un alt stat european care sa aiba adoptat un sistem de asigurari sociale bazat strict pe contributia angajatului. Sistemele de asigurari sociale sunt insa extrem de diferite in Europa atat din perspectiva contributiilor cat si din cea a beneficiilor. Astfel, exista situatii in care unele contributii acoperite de sistem sunt datorate strict de angajat, in timp ce altele doar de angajator sau suportate solidar. Spre exemplu, in Croatia, contributia de asigurari sociale de sanatate este suportata integral de angajator, in timp ce contributia de asigurari sociale (i.e. pensie) doar de angajat.

Masura propusa de actualul Guvern privind transferul integral al contributiilor sociale de la angajator la angajat ar fi una cu adevarat benefica pentru persoanele fizice daca ar genera beneficii reale la nivelul angajatului (e.g. daca, spre exemplu, contributia sporita de asigurari sociale de sanatate ¬ prin cumularea celor doua cote existente astazi ¬ ar rezulta intr-un pachet de servicii medicale mai generos sau daca noua cota cumulata de contributie de asigurari sociale ar genera un venit suplimentar pentru angajat la momentul pensionarii). Din pacate, nu ne aflam intr-o astfel de situatie acum. Pachetul de asigurari sociale de sanatate este unul standard, indiferent de valoarea contributiei in timp ce contributia de asigurari sociale se calculeaza prin raportarea la venitul baza de calcul nu la contributia efectuata in sine.

Rep: Care este media europeana a contributiilor sociale in sarcina angajatorului, respectiv a angajatilor?

Monica Tariuc, Deloitte: Media europeana se situeaza undeva la aproximativ 12,5% la nivelul angajatului si aproximativ 22% la nivelul angajatorului, iar media creste cu aproximativ 1-2 puncte procentuale daca luam in calcul doar statele membre UE, conform mai multor publicatii de profil (e.g. Deloitte International Tax Highlights, OECD data, Trading Economics, etc.). Astfel, putem concluziona ca Romania se claseaza la nivelul mediei UE privind contributiile angajatorului, iar la nivelul angajatilor aplica un cost cu aproximativ 3 puncte procentuale mai mare decat media la nivelul UE.
Avand in vedere ca aproximativ jumatate din statele europene aplica plafoane pentru calculele contributiilor sociale, media ratelor nu poate fi considerata cel mai potrivit indicator de referinta. O rata de 30% plafonata la o baza relativ mica (e.g. 2-5 salarii minime pe economie), se poate transcrie intr-o rata efectiva mai mica de taxare.

Rep:  In mod concret, care vor fi consecintele aplicarii intentiei echipei guvernamentale? Vor creste salariile nete ale angajatilor? Exista simulari facute in acest sens?

Monica Tariuc, Deloitte: Nu avem la dispozitie informatii oficiale privind eventuale simulari de calcul efectuate de autoritati. In baza unor calculele estimative efectuate de Deloitte, luand in considerare:
  •  Valoarea salariului mediu brut la nivel national in suma de 3.131 lei;
  •  Cresterea salariului brut cu 22,75 puncte procentuale (i.e. transformarea costului total al angajatorului per salariat in salariul brut al acestuia din urma);
  • Transferul contributiilor de asigurari sociale din sarcina angajatorului in sarcina angajatului;
  •  Reducerea numarului de contributii sociale de la sase la doua (doar CAS si CASS va fi datorat);
  • Reducerea ratei cumulate de asigurari sociale angajat angajator cu 4,25 puncte procentuale (de la 39,25% in prezent la 35% incepand cu 1 ianuarie 2018);
  •  Reducerea ratei de impozit pe venit de la 16% la 10%;
  • Introducerea impozitului pe venitul global si scutirea de la impozitare prin acest mecanism a veniturilor mai mici de 2.000 lei/luna.
Rezultatele arata ca:
  •   Mentinerea costurilor la nivelul angajatorului: costurile salariale totale se transforma in total venituri salariale brute;
  •  O crestere de aproximativ 11,5% la venitul net al angajatului;
  • Cu alte cuvinte, Statul va colecta cu 252 lei mai putin lunar pentru fiecare angajat remunerat cu salariul mediu. Intrebarea ramane cum vor fi acoperite aceste goluri la Bugetul de Stat.
Interesant este insa ca in conditiile in care ar fi implementate doar modificarile propuse in Programul de guvernare privind contributiile de asigurari sociale (nu si diminuarea ratei de impozitare a venitului la 0%, respectiv 10%), vom experimenta o scadere a venitului salarial net de aproximativ 4,5%.

 In cazul in care am discuta despre cumulare cu introducerea unei rate unice diminuate de 10% (i.e. fara scutirea de la impozitare a veniturilor lunare de pana la 2.000 lei), castigul la venitul net ar fi doar de 2%, desi pe hartie, la o prima vedere, avem o reducere a taxelor cu 10,25% (4,25% la contributii si 6% la impozit pe venit).\

Avand in vedere constanta de 2.000 lei pentru care rata de impozitare lunara este de 0%, calculele procentuale difera in functie de venitul salarial. Pentru un salariu brut minim de 2.000 lei (prevazut pentru anul 2018) castigul angajatului la venitul net ar fi de aproximativ 16.6% in timp ce pentru un venit salarial de 5.000 lei procentul scade la 8%, iar pentru veniturile de peste 11.000 lei rata scade sub 5 puncte procentuale.

Referitor la salariul minim si preconizarile pentru anii urmatori, este interesant daca cresterile preconizate sunt bazate si pe ajustarea artificiala produsa de cresterea salariului mediu (i.e. 22,75%). Daca acesta va fi cazul, cresterea reala va fi de doar 220 lei, diferenta de 330 lei reprezentand suma rezultata din transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat. Cu alte cuvinte, in absenta modificarilor fiscale prevazute de Programul de guvernare, salariul brut ar fi crescut cel mai probabil de la 1.450 lei la 1.670 lei in 2018.

Rep: In esenta, care sunt vulnerabilitatile acestui sistem?
Monica Tariuc, Deloitte: Cel mai mare semn de intrebare vizeaza modalitatea in care statul va putea obliga angajatorii din mediul privat sa creasca salariile brute oferite angajatilor cu 22,75%. Pe urma, in legatura cu indemnizatiile de somaj, incapacitate temporara de munca si concedii medicale - in conditiile eliminarii contributiilor directe efectuate de angajati/angajatori, din ce buget vor fi suportate acestea de catre stat si in ce maniera?

O alta perspectiva este comparatia intre sistemul de taxare aplicabil veniturilor din activitati independente vs. activitati dependente. Daca in cazul angajatilor vom avea o data cu implementarea propunerilor din Programul de guvernare o rata efectiva de impozitare de 36,3% (calculata la venitul mediu brut de 3.131 lei), in cazul veniturilor din activitati independente se vor achita atat CAS cat si CASS la nivelul venitului asigurat prin aplicarea ratelor individuale (fara a tine cont insa de dimensiunea veniturilor obtinute). Mai mult decat atat, persoana fizica autorizata va putea decide intre contributia la un fond de pensii privat sau de stat, optiune ce nu este aplicabila si salariatilor. Se va impune cel mai probabil un venit minim asigurat (e.g. venitul minim pe economie, 35% din venitul mediu pe economie etc.).  Rata de impozitare va fi redusa de la 16% la 10% si se va aplica scutirea pentru veniturile lunara de pana la 2.000 lei.

Astfel, in cazul unui venit mediu national lunar de 3.131 lei, costul angajatului va fi de aproximativ 1.400 lei (36,3% din venitul brut), iar al persoanei fizice care desfasoara activitati independente de aproximativ 400 lei (fara a lua in calcul potentiale alte deduceri fiscale). Incurajarea micilor afaceri, fie ele organizate sub forma PFA, microintreprindere sau altele, nu este de condamnat insa exista temerea ca aceasta diferenta majora de taxare sa duca la un interes sporit al contribuabililor de a masca natura dependenta a activitatilor desfasurate.


Citeste mai multe despre   












Intreb BT. Intalnire online: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor, vineri, de la ora 12:00

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania raspund vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Pune intrebarile folosind formularul de comentarii de pe StartupCafe.ro

8224 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    concediat urgent din bugetari (Marţi, 25 iulie 2017, 19:34)

    SarbaLUIGhitza [utilizator]

    sunt multi care o freaca, la stat!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri