Cum a ajuns Romania la un deficit al sistemului de pensii de 14 miliarde de lei si ce inseamna asta: un transfer de bunastare de la generatiile viitoare la cea de azi

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 4 august 2017, 14:58 Economie | Finanţe & Bănci

Deficitul sistemului de pensii pune presiune pe generatiile care vin dar si pe inventivitatea guvernantilor in a gasi noi surse de finantare
Foto: sxc.hu
Deficitul la Fondul de pensii este de 14,1 miliarde in acest an, si ar ajunge la 17,2 miliarde lei, anul viitor, daca nu se indexeaza pensiile cu inflatia, a declarat Ionut Misa, ministrul Finantelor Publice. I n acest moment, la fiecare pensie platita, un leu din trei e imprumutat. Cum s-a ajuns aici? Pana in 2008 exista un echilibru al sistemului, care s-a rupt insa, in prezent aflandu-ne intr-o situatie complicata cu deficite demografice, deficite pe piata fortei de munca, deficite pe zona de incasari fiscale si cu abundente masuri populiste lipsite de coerenta economica. Un amestec exploziv, asadar.





Deficitul fondului de pensii este aproape cat deficitul bugetar in termeni nominali, ceea ce inseamna ca orice adancire a datoriei publice nu face altceva decat sa acopere gaurile sistemului de pensii. Au mai venit si masurile prevazute in programul cu care PSD a castigat alegerile, care au agravat lucrurile: de la 1 ianuarie pensiile au crescut cu 5,2% (efort financiar de 3 mld. lei), de la 1 martie pensia minima a crescut la 520 de lei (efort bugetar de un miliard de lei), iar, de la 1 iulie punctul de pensie a crascut la 1.000 de lei (efort bugetar de 2,6 mld. lei, dupa calculele Consiliului Fiscal). De asemenea, de la 1 februarie a fost eliminat impozitul pentru pensiile intre 1.050 de lei si 2.000 de lei, cu un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei, dupa calculele aceluiasi Consiliu.

Cu aceste date, in 2017 deficitul fondului de pensii va ajunge la 3,5% din PIB, adica peste deficitul bugetar asumat.  "Ne imprumutam ca sa platim pensii pentru ca, in felul in care este astazi imaginat, sistemul nu poate fi sustinut. Oricat de cinic ar suna, luam astazi de la copii si nepoti (prin indatorarea tarii - n. red.) ca sa platim pensii mai mari. Este un transfer de bunastare de la generatiile viitoare la cea curenta", sintetizeaza Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank si presedinte al Consiliului Fiscal. Sunt multe cauze ale acestei situatii, in opinia lui Dumitru.

Prima dintre ele: in Romania sunt prea putini contribuabili la sistemul de pensii; sunt prea multe categorii care platesc mai putin la pensii, iar reintroducerea pensiilor speciale, care nu se bazeaza pe contributii, majoreaza deficitul. Dintr-o populatie ocupata de peste 9 milioane de persoane, salariatii- adica angajati care platesc contributii standard de pensii - sunt la jumatate. "Mai sunt si pensiile speciale, reintroduse din 2015 incoace, unde veniturile sunt de cateva ori mai mari fata de pensiile medii din sistemul public de pensii (sub 1.000 de lei), desi nu exista contributie la pensii. "Contributia pensiilor speciale la sistem nu mai exista nici macar teoretic. Contributivitatea, singurul mecanism corect de stabilire a unor astfel de venituri, nu functioneaza aici, dar pensiile sunt extrem de mari, ceea ce este complet neechitabil pentru cei care au contribuit, dar care au pensii la limita", comenteaza Ionut Dumitru.

In criza, pensiile speciale au fost introduse in sistemul public de pensii, ca si cum beneficiarii ar fi contribuit, desi nu au facut-o. Din 2015 incoace, Parlamentul a reintrodus pensiile speciale, in primul rand pentru parlamentari, apoi pentru fosti politisti, militari, angajati din serviciile secrete si alte categorii ¬ fara principiul conᅡtributivitatii -, aceste pensii fiind acum platite cu bani de la buget. Ministerul de Interne a plaᅡtit anul trecut pensii speciale de 2,4 miᅡliarde de lei, Armata a platit pensii de 2,9 miliarde de lei, iar SRI de 500 mil. lei. Acestea se adauga altor 52,4 de miᅡliarde de lei cheltuieli din sistemul puᅡblic de pensii, din contributii si din subᅡventii de stat. In total, statul a platit in 2016 pensii de 58 de miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei peste nivelul din 2016. Din cheltuielile de 58 de miliarde de lei, subventiile din bugetul de stat au fost de 21 de miliarde de lei, adica 36% din intreg fondul de pensii (2,7% din PIB). Deficitul la bugetul public de pensii va atinge, daca nimic nu se schimba, 28 de miliarde de lei, adica 3,5% din PIB, la un PIB estimat de 815 miliarde de lei. "Situatia pensiilor este cea mai mare problema cu care se confrunta bugetul pe termen lung", afirma Ionut Dumitru.

 Pe fondul unei rate de ocupare a fortei de munca cu tendinte negative, dar si al imbatranirii rapide a populatiei si a unei involutii demografice ce se anunta dezastruoasa (Institutul National de Statistica prognozeaza ca populatia va scadea pana in anul 2060 cu circa sapte milioane persoane), sistemul de pensii nu va mai reusi sa ofere protectia sociala necesara si va deveni o piatra de moara de gatul economiei (afectand investitiile in sectoare productive si crescand fiscalitatea).


In jurul anului 2030, acest sistem isi va atinge limitele si este posibil ca, in lipsa unor schimbari care sa intervina in dinamica demografica si economica curenta, sa nu fie suficient pentru ca statul sa poata asigura pensii adecvate asteptarilor populatiei. Daca procentul contributiilor va ramane constant si piramida demografica inversata (baza formata din beneficiari fiind sus, iar varful reprezentat de contributori fiind in jos), fondul de pensii de tip pay as you go (PAYG) va intra automat in deficit, se arata intr-un studiu al Centrului Roman de Politici Europene.

Potrivit aceluiasi document, in acest moment sistemul de pensii nu se auto-sustine complet. "Decidentii si expertii in sisteme de pensii isi pun astazi speranta in efectul de cohorta: variatii de comportament (inclusiv pe piata muncii) intre generatii diferite, care au impartasit experiente intra-generationale comune, dar diferite fata de ale altor generatii. Practic, se asteapta de la generatia tanara sa fie mai productiva decat cea varstnica. Nu neaparat sa munceasca mai mult, dar sa fie mai productiva: cohortele noastre sunt diferite de cohortele parintilor nostri. Productivitatea este astazi mai mare, iar generatiile active de astazi trebuie sa ramana in activitate mai mult timp. Cadrul legal curent este mai putin deschis catre pensionarea anticipata decat era acum 10- 15 ani. Politicile tranzitiei din anii `90 au favorizat un tip de comportament care ii scotea pe oameni mult mai devreme din viata activa si care a pus presiuni mari pe sustenabilitatea si robustetea sistemului de pensii. Acum, pensionarea anticipata este descurajata, iar legislatia curenta genereaza comportamente diferite cohortelor de populatie activa", se arata in analiza citata.

Din anul 2005, curba de pensionare anticipata a scazut constant, iar tendinta se mentine. Anticipata integrala este foarte restrictiva, penalitatile fiind foarte puternice. Sistemele de pensii sunt rezultanta tensiunii dintre echitate si sustenabilitate si reflecta optiunile politice ale guvernantilor. Atunci cand echitatea sociala este favorizata, bugetele statelor (procentul de cheltuieli din PIB) sunt afectate, iar atunci cand sustenabilitatea este pusa pe prim plan, acest fapt poate avea consecinte sociale grave. Economisirea, economisirea din timp, este o componenta extrem de importanta a sistemelor de pensii, pentru ca acestea sa nu devina majoritar dependente de transferuri de la bugetul de stat si sa afecteze, astfel, buna functionare a altor sisteme (sanatate, mediul economic, etc.).

Romania are mare nevoie de o dezbatere informata asupra viitorului sistemului de pensii, dezbatere care pana acum, din cauza complexitatii subiectului, a fost dusa in special de catre experti si functionari publici. Este nevoie ca dezbaterea sa ajunga la public, dar intr-un mod ne-trunchiat

Conform lui M. Seitan, M. Arteni si A. Nedu (Evolutia demografica pe termen lung si ustenabilitatea sistemului de pensii (Mihai Seitan, Mihaela Arteni si Adriana Nedu, Editura Economica, Bucuresti 2012) se pot identifica patru perioade de evolutie a sistemului de pensii, in anii de dupa 1990:
  • 1) Perioada 1990 - 2000, caracterizata de actiuni contradictorii, ad-hoc si fragmentate, care au afectat grav sustenabilitatea sistemului public de pensii. In principal in aceasta perioada s-au luat masuri care au avut ca efect dublarea numarului de pensionari (in conditiile reducerii varstei medii reale de pensionare), injumatatirea contribuabililor la sistemul public de pensii, cresterea contributiilor de asigurari sociale de la 14% in 1990 la 35% in 2002 si erodarea semnificativa a raportului pensie/salariu si a puterii de cumparare a salariilor.
  • 2) Perioada 2001 - 2005, cand sub presiunea realitatilor, s-a inceput implementarea unei reforme complexe a sistemului de pensii, avand la baza Legea 19/2001. Principalele caracteristici ale acesteia au fost: - Cresterea varstei standard de pensionare la 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati, gradual pana in 2014; - Introducerea sistemului de puncte in determinarea pensiei, care face o legatura directa intre contributii si nivelul beneficiilor; - Cresterea perioadei minime de contributie la 15 ani, gradual pana in 2014.
  • 3) Perioada 2005-2010 caracterizata prin realizarea sistemului de pensii multipilon (pilonul 1 fiind pensiile de stat de tip PAYG, pilonul 2 al fondurilor de pensii administrate privat si pilonul 3 al pensiilor facultative private); introducerea pensiei sociale garantate; cresterea spectaculoasa a punctului de pensie si implicit a pensiei medii in anii 2007-2009 (vezi graficele 1-3), care practic s-a dublat in termeni reali. Deciziile din anii 2007-2008 vor avea un impact dramatic asupra sustenabilitatii sistemului de pensii, in conditiile deficientelor sale structurale si ale impactului pe termen scurt si lung a crizei economice globale din anii 2008-2009.
  •  4) Perioada 2010-2011, care a s-a concentrat pe sustenabilitatea sistemului de pensii in conditiile constrangerilor financiare generate de criza economica globala din anii 2008-2009, a constrangerilor economice specifice Romaniei si a constrangerilor structurale demografice.


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel​

​FOTOGALERIE Tel Aviv: plaje, muzici si trupuri

Greu sa gasesti in lume un oras care petrece mai mult, care se odihneste mai seren. Un New York pe Malul Mediteranei, un colt de Europa sofisticata in Orientul Mijlociu, o destinatie de plaja excelenta, un oras in care noptile de distractie se continua si dupa ce se crapa de ziua. Oameni pe longboard-uri colorate coboara spre faleza orasului, de multe ori purtand doar o pereche de pantaloni scurti. Esti in inima civilizatiei est-mediteraneene, cu hedonismul ei milenar, cu cultul inca pastrat al corpurilor frumoase, cu o senzualitate subtila, dar neascunsa.

4789 vizualizari

  • +14 (14 voturi)    
    Transfer? FURT. Cu japca. Cu nesimtire. (Vineri, 4 august 2017, 15:02)

    ouyang [utilizator]

    Autor: PSD.
  • +6 (6 voturi)    
    Pas cu pas s-a ajuns aici (Vineri, 4 august 2017, 15:49)

    Marius_23 [utilizator]

    Fiecare post ocupat prin Pile Cunostinte Relatii a adus la situatia actuala . De fapt cum bine spunea cineva coruptia este o forma de tiranie .
  • 0 (2 voturi)    
    poate solutii (Vineri, 4 august 2017, 16:24)

    gj [utilizator]

    Cine are sange in instalatie sa stabileasca prin lege un raport echitabil si moral intre pensia maxima si cea minima .Am in vedere pensia minima a muncitorului necalificat cu stagiul complet de cotizare si cea mai mare pensie posibila din sistemele de stat zise speciale( general de orice fel-comandant de lupte in iraq sau oriunde , mata hari care a sustras toate secretele kgb, magistrat care a elaborat constitutia sua,castigator de premiu nobel pentru activitati privind siguranta Romaniei, presdintele RO cu 2 mandate plus alte activitati speciale...etc., ), pensii care sa fie intr-un raport ,sa zicem de 1/15. Ma refer la pensii din sistemul de stat incluzand aici si pensiile/soldele din rezerva ale celor din MAI/MAPN. Cine vrea supra pensii, sa infinteze sisteme private ,iar acolo sa cotizeze cat doresc si sa primeasca dupa regulile acelor sisteme.
    Apropo, la sistemul de stat de pensii, pensionairii, pe baza contributivitatii, primesc, dupa 35 de ani de contributie si dupa 65 de ani ca varsta, o pensie ce ajunge doar partial si mult sub veniturile din ultima perioada de activitate. Aceasta realitate trebuie sa se aplice si la toti "specialii " care oricum au venituri/salarii nesimtit de mari( vezi cazul magistratilor).
    • +2 (2 voturi)    
      Nu e o solutie (Vineri, 4 august 2017, 19:49)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui gj

      Atata timp cat nu exista o plafonare a contributiilor, unii vor plati de 10 ori mai mult si vor incasa ca pensie doar de 2-3 ori mai mult. De ce?
      Pensia ar trebui sa reflecte contributiile. De asemenea punctul de pensie ar trebui sa reflecte cotizatiile reale, nu niste cifre intoarse din condei: daca in 1990 un angajat platea 14% contributie la pensie si acum unul plateste 35%, cel de acum va avea aceeasi pensie desi plateste de 2,5 ori mai mult. De ce?
      Pana la urma sistemul de pensii e doar o inselaciune, unii platesc si altii incaseaza.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi