In 2017 comportamentul de plata in randul consumatorilor romani s-a imbunatatit usor comparativ cu 2016 in ceea ce priveste plata la timp a facturilor. In prezent 74% dintre facturi sunt platite la timp, ceea ce este echivalent cu o crestere de doar 1 punct procentual in comparatie cu anul precedent. In acelasi timp, companiile au redus termenele de plata atat pentru clientii persoane fizice (B2C), cat si pentru clientii persoane juridice (B2B). Cu toate acestea, in ciuda usoarei imbunatatiri a numarului de plati efectuate la timp, Romania ramane una dintre tarile est-europene cu numarul cel mai redus de facturi achitate la timp, alaturi de Grecia, Rusia, Bulgaria si Slovacia.
Acestea sunt cateva dintre informatiile furnizate de studiul EOS, intitulat "Comportamente de plata europene 2017", realizat de catre institutul independent de cercetare a pietei Kantar TNS Infratest. In cadrul acestui studiu au fost intervievatifactori de decizie din 3200 de companii din 16 tari europene cu privire la practicile de plata locale. Studiul isi propune sa analizeze relatiile dintre comportamentele de plata, termenele de plata si influenta lichiditatilor asupra economiei europene.
Unul dintre motivele care a contribuit la usoara crestere a punctualitatii platilor efectuate de catre romani ar putea fi reducerea scadentei medii acordate, de la 39 de zile in 2016, la 37 de zile anul acesta. In prezent, termenele de plata sunt mai scurte decat in 2016: doar 54% dintre clientii B2B au scadente de cel putin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. "Comparand rezultatele studiilor EOS din anii precedenti, am ajuns la concluzia ca scadentele mai scurte au ca rezultat o rata de plata mai buna", afirma Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
In ceea ce priveste nivelul de creante neincasate, acesta ramane acelasi ca in 2016, adica de 4%, avand un impact negativ asupra economiei din Romania. In comparatie, nivelul mediu de creante neincasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
De asemenea, media platilor intarziate in Romania anul acesta a ramas de 23%, la fel ca in 2016. Companiile din Romania care au participat la acest studiu considera ca principalele motive pentru care clientii B2B (persoane juridice) nu platesc sunt neincasarea platilor de la propriii clienti (80%), precum si utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). In ceea ce ii priveste pe clientii B2C (persoane fizice), acestia intarzie cu plata sau nu platesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditatile (75%) si neglijentei (61%).
- Consecinte ale comportamentului de plata neadecvat
Chiar si o singura factura neplatita are efecte negative asupra unei companii. Cand vorbim insa de sute de mii de facturi neplatite, companiile implicate pot suferi pierderi care, in unele cazuri, pot sa ajunga la milioane de euro. Asa cum arata studiul EOS, din cauza intarzierilor platilor, companiile din Romania sufera cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) si reduceri ale investitiilor (27%).
Mai mult, companiile reactioneaza la aceste intarzieri de plata si neplati prin reducerea locurilor de munca si stoparea angajarilor (27%) si prin cresterea preturilor (22%), ceea ce afecteaza direct piata locala."Colectarea de creante are, de cele mai multe ori, o imagine negativa in randul publicului general. Rolul pe care il joaca in economie nu este foarte vizibil, desi consumatorul beneficiaza semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichiditatile returnate unei companii ca rezultat al colectarii de create contribuie la evitarea cresterii preturilor sau reducerii locurilor de munca", explica G. Kovacs.
Nu in ultimul rand, 17% dintre companiile din Romania chestionate au fost total de acord ca din cauza platilor intarziate si neplatilor s-au simtit vulnerabile.
- Utilizarea eficienta a colectarii de creante
In Europa de Est companiile din Romania beneficiaza cel mai mult de pe urma colaborarii cu furnizorii externi. In fiecare an, colaborarea cu expertii in managementul creantelor le returneaza companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din Romania folosesc lichiditatile recuperate de specialistii in managementul creantelor pentru a-si extinde segmentul de business (35%), in timp ce 31% dintre companii investesc acesti bani in crearea de noi locuri de munca si securizarea celor existente. Aceasta inseamna ca furnizorii de colectare de creante contribuie la stabilitatea locurilor de munca. De asemenea, banii recuperati sunt investiti in piata locala (29%) si in cercetare si dezvoltare (26%).
In ceea ce priveste colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creante, aproape jumatate din companiile din Romania chestionate isi administreaza creantele intern si o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creantelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, in 2017 semnificativ mai multe companii au inceput sa colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creantelor.
"Creantele reprezinta un risc pentru companii. Acestea ar trebui sa colaboreze cu specialisti in colectarea de creante, deoarece acest lucru ii ajuta sa se concentreze pe activitatea lor de baza, in timp ce lichiditatile lor sunt protejate", afirma Georg Kovacs.
- Companiile din Romania tind sa fie mai putin optimiste decat erau anul trecut si printre cele mai sceptice tari din Europa de Est
In ceea ce priveste viitorul, companiile din Romania tind sa fie mai putin optimiste decat erau anul trecut si printre cele mai sceptice tari din Europa de Est legat de tendintele in comportamentul de plata al clientilor lor. "Acest pesimism al romanilor cu privire la viitor nu este surprinzator si este explicabil, avand in vedere crizele politice din tara care conduc la instabilitate economica", este de parere Georg Kovacs.
Rezultatele studiului "Comportamente de plata europene" pot fi citite alaturat.
documente
Studiul EOS 2017_Comportamente de plata in Romania
(11 Oct 2017) PDF, 2MB
2
3
