"Piata imobiliara romaneasca e departe de bula, preturile crescand la noi mai lent decat in tarile din jur. Contrastul cu Cehia si Ungaria de pilda e foarte puternic. La ei, cresterea vine dintr-un transfer de avere financiara. Ei isi scot banii din banci si cumpara locuinte, insa in Romania averea financiara e la jumatate ca procent din PIB si asta ne face cea mai saraca tara din regiune, mai jos chiar decat bulgarii", a explicat vineri Dan Bucsa, lead CEE economist al UniCredit. Bucsa a dat si trei argumente pentru care suntem mai saraci decat ceilalti europeni: nu avem campioni economici regionali, inflatia a produs o eroziune uriasa (istoric vorbind) si nu avem nici o economisire puternica. Nici din cea voluntara, nici din cea fortata - pentru a intregi pensia, mai spune economistul roman. Un alt semn ca nu avem presiuni mari pe piata imobiliara este raportul intre preturile apartamentelor din Capitala si cele din restul tarii. Doar in Romania si Cehia acest raport e in scadere, spune Bucsa.

Dan Bucsa, Lead CEE Economist_UniCredit Bank AGFoto: Hotnews

Iar al treilea element relevant este situatia creditarii, datele aratand ca incetinirea data de Prima Casa se vede imediat in creditarea noua pentru locuinte. Pana si creditul de consum, daca il ajustam cu salariul, nu e pe o tendinta de crestere.

Bucsa a mai vorbit vineri despre situatia economiilor europene, aratand ca in acest an toate tarile vor creste peste potential. "Cel mai mic poteintial de crestere este al Rusiei, ceea ce inseamna ca in acest moment Rusia creste mult peste potential, cu cei 2%. Romania are un potential peste restul Europei, dar in 2020 acest potential ar putea scadea la 2% din cauza lipsei investitiilor", crede economistul roman.

  • Nu avem presiuni mari nici pe piata muncii, crede Dan Bucsa

"Presiunile din economie se manifesta in doua moduri, a mai adaugat economistul UniCredit: pe piata muncii si pe inflatie. In Cehia si Ungaria sunt cele mai mari presiuni pe piata muncii. Noi suntem la un nivel destul de coborat al acestei presiuni pe piata muncii. Aceasta presiune vine din industria prelucratoare cu VAB mai mare, din IT , dar daca comparam presiunea din IT-ul romanesc fata de tarile din jur suntem departe. Polonezii au adus anul acesta un milion de ucraineni care muncesc in agricultura, servicii si in turism si au rezolvat aceasta problema. O alta masura a presiunii de pe piata muncii o reprezinta inadecvarea calitatii fortei de munca. In Cehia la fiecare 8 someri exista 10 locuri de munca disponibile. In mod normal, somajul de la ei ar trebui sa fie frictionar. In Ungaria, la 10 someri sunt 3 locuri de munca disponibile. La noi, aceasta presiune este mai coborata decat in tarile din jur", considera economistul roman.

Exista, potrivit acestuia, o corelatie puternica intre nivelul inflatiei de baza dintr-o economie si tensiunile de pe piata muncii. "Tarile cu tensiuni mai mari pe piata muncii au si inflatie mai mare", explica Bucsa.

  • Despre colectarea TVA: Toate tarile din jur au rezolvat problema, mai putin Romania

Polonia a luat mai multe masuri in vederea imbunatatirii colectarii si reducerii evaziunii fiscale. In primul rand au inceput prin a se uita la TVA-ul rambursat, care era mult prea mare fata de dimensiunea economiei si au banuit ca acel TVA rambursat includea exporturi fictive si mecanisme de frauda de tip carusel. Asa ca au inchis posibilitatea de a solicita rambursari firmelor de apartament, a celor in insolventa. Balticii le-au inchis, ungurii le-au inchis. Romania insa e singura tara care nu le-a inchis. De asemenea, maghiarii, cehii si bulgarii au casele de marcat legate la ANAF-ul lor, unii si-au legat la ANAF chiar si firmele care opereaza in turism.

  • Despre posibilitatea venirii unei noi crize

"Nu ne asteptam la o recesiune in Europa in urmatorii trei ani, daca nu se intampla un risc foarte puternic. Regiunea e in cea mai buna situatie din istorie.In schimb, in SUA, probabilitatea unei recesiuni in urmatorii 3 ani este la 90%. Dar asta nu inseamna ca ce se intampla la noi este corect. Suntem singura tara care rateaza startul catre urmatorul deceniu", conchide Dan Bucsa.