Motivele nu sunt foarte clare, dar simptomul e confirmat statistic: numărul românilor care înaintează actele de divorț după mai bine de 20 de ani de căsătorie s-a dublat. În 1990, aveam puțin peste 4000 de cupluri care depășiseră pragul critic de 20 de ani de viață în comun și care voiau să divorțeze. Anul trecut, peste 8.200 de cupluri au înaintat actele de divorț după 20 de ani de când și-au jurat să-și fie alături ”la bine și la rău”. E și o expresie a libertăților de după Revoluție, dar unii ar putea interpreta această evoluție ca o degradare a vieții de cuplu.
De menționat că statistic, suntem printre primii în Europa care divorțează după 20 de ani de mariaj (ca pondere la suta de mii de locuitori).
Înainte, adică acum câteva sute de ani, divorțul se numea ”carte de despărțire”. Motivele pentru care un cuplu divorța atunci nu erau însă foarte diferite față de cele invocate azi, doar că se numeau altfel. Violența fizică se numea ”traiul rău”. Adulterul era și el pricină de jalbă, adică de introducere a cererii de despărțenie. La fel și alcoolismul bărbatului. Exemplele vremii îl amintesc pe Barbu pescarul, care de câte ori se întoarce de la cârciumă, îşi bătea nevasta, după ce îi risipise toată zestrea. Iată ce povesteşte Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăşi beat acasă-şi, la patru ceasuri din noapte, după ce ar fi bătut-o foarte rău, ar fi dat şi cu cuţitul în spate să o junghe şi putea să i se întâmple şi primejdie de moarte" (sursa).
Despre divorțurile din România mai circulă și numeroase mituri. Am selectat cinci dintre ele și am încercat să le verificăm cu ajutorul celor de la Statistică, unde sunt înregistrate cauzele de divorț. Se spune că bărbații sunt mai fustangii, că infidelitatea apare în prima parte a căsniciei, că ardelenii pun familia pe primul loc...Să luăm datele reale și să vedem ce și cum.
- Mitul numărul 1: Bărbații sunt mai fustangii decât femeile.
Fals, dacă ne uităm la numărul divorțurilor pronunțate anul trecut. E drept, aici trebuie făcută precizarea că e posibil că adulterul (atât din partea Lui cât și din partea Ei) să se consume neobservat. Dar strict din punct de vedere al statisticii divorțurilor cazurile femeilor care înșeală sunt mai numeroase.
Observăm în treacăt că au existat cazuri în care bărbații au divorțat din cauza violențelor fizice ale nevestei. Poate că și le-au căutat cu lumânarea…
- Mitul numarul doi: Infidelitatea conjugala se manifestă cel mai des în tinerețe, înainte de 30 de ani
Fals. La o vârstă medie a căsătoriei de 27 de ani, cele mai des întâlnite cazuri de divorț din cauza adulterului se petrec după ce EA face 47 de ani, iar el în jur de 50 de ani. Sau mă rog, atunci au fost prinși și li s-a intentat divorțul.
- Mitul numărul 3: În cuplul în care EL aduce bani în casă iar EA e casnică, femeia face orice ca soțului să nu-i lipsească nimic
Adevărul statistic este că cele mai multe divorțuri după cele “clasice", în care ambii soți sunt salariați, sunt cele în care el lucrează iar ea e casnică. Aproape o mie de divorțuri au fost intentate de pensionare.
- Mitul numărul 4: Ardelenii sunt oameni așezați, care pun familia pe primul plan
Din păcate, cele mai scăzute durate medii ale căsniciilor le intalnim în Ardeal. Sibiu, Satu Mare sau Cluj…Datele complete mai jos:
- Mitul numărul 5. Divorțurile au loc la vârsta a doua, când diferențele dintre soți își spun cuvântul.
Din nou, FALS.
Alte observații:
- Procentual, numărul divorţurilor a scăzut mai mult în mediul urban (-10,1%) faţă de mediul rural (- 6,5%), comparativ cu anul anterior; în mediul urban s-au înregistrat de 2,2 ori mai multe divorţuri decât în mediul rural, rata divorţialităţii fiind de 1,8 ori mai mare în mediul urban faţă de mediul rural.
- Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,3% pentru bărbaţi şi de 93,8% pentru femei. Valoarea maximă a numărului de divorţuri de rangul I s-a înregistrat la grupa de vârstă 35-39 ani pentru bărbaţi, şi la grupa de vârstă 30-34 ani pentru femei. Raportul dintre numărul căsătoriilor încheiate şi cel al divorţurilor pronunţate prin hotărâre judecătorească definitivă sau pe cale administrativă a fost de 3,8 la 1.
Repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat prezintă următoarele aspecte:
- femeile din grupa de vârstă 30-34 ani şi bărbaţii din grupa de vârstă 35-39 ani deţin cea mai mare pondere 19,9% din numărul total al femeilor şi respectiv 21,4% din cel al bărbaţilor care au divorţat;
- numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,2 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi limite de vârstă;
- numărul bărbaţilor de 30 de ani şi peste care au divorţat a fost de 1,2 ori mai mare decât cel al femeilor din aceeaşi grupă de vârstă.
Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (31,9 ani – bărbaţi, 28,5 ani – femei) se poate observa că secvenţa de viaţă maritală durează în medie 8,9 ani pentru bărbaţi, respectiv 8,7 ani pentru femei în cazul cuplurilor care au divorţat
În regiunea Bucureşti-Ilfov vârsta medie a soţiei la divorţ a înregistrat cea mai mare valoare (37,9 ani) în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare; cea mai mică valoare s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (36,0 ani).
În ceea ce priveşte vârsta medie a soţului la divorţ, în regiunea Sud-Muntenia s-a înregistrat cea mai mare valoare (41,3 ani), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (39,6 ani).
Cea mai mare diferenţă de vârstă între soţii care au divorţat s-a înregistrat în regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia (3,9 ani).
Pe judeţe, vârsta medie la divorţ a înregistrat cea mai ridicată valoare în judeţul Covasna atât pentru bărbaţi (42,3 ani), cât şi pentru femei (38,7 ani); cea mai mică valoare s-a înregistrat în judeţul Satu Mare pentru bărbaţi (38,8 ani), iar pentru femei în judeţul Vrancea (35,1 ani).
Luând în considerare promoţiile de căsătorii în anii în care au fost încheiate, indicatorul conjunctural al divorţialităţii arată că 19,7 căsătorii din 100 s-au terminat prin divorţ.
2
2
