Marile fonduri de pensii din vestul Europei sunt de fapt fonduri de pensii ocupaționale. În România, aceste fonduri de pensii (Pilonul IV) abia acum și-au făcut apariția. HotNews a stat de vorbă cu Radu Crăciun, Directorul Generale al BCR Pensii, singura companie autorizată ca administrator de pensii ocupaționale, despre ce sunt aceste pensii ocupaționale și cum funcționează mecanismul lor.
Cum funcționează pilonul IV de pensii și prin ce diferă de Pilonul I, II și III
Pensiile private funcționează după cu totul alte principii decât cele de stat. Principiile sunt oarecum similare conturilor bancare, în sensul în care fiecare cetățean al României care este înrolat în sistemul de pensii private are niște conturi individuale, similare conturilor bancare, în care însă, spre deosebire de pilonul 1, banii se strâng. Dacă e să vorbim de pensiile private obligatorii, la pilonul 2 vorbim de contribuții lunare, reprezentând 3,75% din salariul brut care intră în conturile lor, banii fiind investiți pe piețele financiare, urmând ca apoi să beneficieze de acești bani în momentul în care se pensionează. Sistemul este similar și pentru pensiile private facultative, doar că acolo avem o contribuție benevolă din partea celor care vor să-și suplimenteze și mai mult sursele de venituri la pensionare. Pilonul 2 este așadar reprezentat de pensiile private obligatorii, iar pilonul 3, de pensiile private facultative. Noul venit în această familie este pilonul 4 care este reprezentat de pensiile ocupaționale.
În momentul de față, pensiile ocupaționale reprezintă un produs rezervat angajatorilor, în timp ce pilonul 2 pilonul 3 sunt produse destinate persoanelor fizice. Pensiile ocupaționale reprezintă un produs, business-to-business, adresat angajatorilor care doresc să ofere niște beneficii suplimentare propriilor angajați, dar să și îi fidelizeze într-o piață a muncii care, iată, devine din ce în ce mai competitivă.
Asta dă posibilitatea, de exemplu, angajatorilor care au o masă critică să-și creeze propriile fonduri de pensii. Adică fondul de pensii ocupaționale al companiei, ABC sau al firmei XYZ și așa mai departe. Deci pot să-și pună numele propriei companii pe aceste fonduri, care pot să fie fonduri dedicate doar pentru angajații companiei respective, ceea ce, dintr-o data, transformă acest produs într-un vector de imagine foarte puternic.
Banii încep să se strângă din momentul în care compania respectivă a hotărât să acorde acest beneficiu. Pensiile ocupationale au un element de fidelizare unic, care prevede posibilitatea ca în maxim primii 3 ani de contributie la un astfel de fond, banii sa fie ai companiei. Adică, cu alte cuvinte, dacă vrei să beneficiezi de acești bani, trebuie să rămâi o perioadă minimă să lucrezi în acea companie, care, conform legii poate să fie de maxim 3 ani.
Pensia ocupationala, ca un instrument de retentie, poate fi extrem de atragatoare pentru angajatorii interesati să își păstreze angajații valoroși intr-o piata a muncii din ce în ce mai competitiva.
Cum funcționează pensiile ocupaționale
Pensiile ocupationale funcționează după același principiu ca și celelalte pensii private. Doar atât ca în primii ani, în această perioadă de, să spunem, fidelizare, singurul care poate contribui este angajatorul. Angajatorul, lună de lună, virează bani, contribuții către acest fond de pensii ocupaționale, urmând ca după scurgerea acestei perioade de fidelizare și angajatul, la rândul lui, să poată să vină cu cu propriile contribuții. Deci este un mod de acumulare de fonduri care să fie utilizate în momentul în care te pensionezi. Similar pilonului 2 banii din fondul de pensii ocupationale pot fi obtinuti in momentul indeplinirii varstei legale de pensionare, in timp ce la pilonul 3 beneficiezi de bani în momentul în care împlinești 60 de ani.
Există o contribuție minimă?
Nu există o limită minimă a contribuțiilor specificată prin lege, dar mărimea contează. În mod evident, mărimea contează pentru beneficiar, pentru angajat, pentru că dacă sume mici introduci, sume mici vei scoate. În plus, dacă tu, ca angajator, vrei ca această pensie să fie percepută ca un beneficiu real, sigur ai nevoie de o sumă care să reprezinte ceva, altfel nu este percepută ca atare de către angajați.
Apoi, dacă chiar vrei ca ea să funcționeze ca un element de retenție, normal că șansele ca cineva să rămână sunt mult mai mari atunci când știe că eventual pierde o sumă considerabilă decât atunci când se uită și vede că suma este foarte mică.
În al treilea rând, dacă vrei să folosești un fond de pensii ocupaționale ca un vector de imagine, atunci sigur că vrei ca fondul de pensii ocupaționale al companiei tale ABC să fie unul care să aibă o mărime ce trezește invidie, nicidecum zâmbete. Deci, iarăși, mărimea contribuției contează. Și în sfârșit, ultimul element ține de faptul că dacă vrei să poți asigura o diversificare decentă a investițiilor, ai nevoie de o de o masă critică, pentru că altfel nu poți face mare lucru cu banii respectivi.
Concluzia este că într-un fond de pensii ocupaționale mărimea contează. De aceea este important, fie să fie vorba de un angajator care angajează câteva mii de oameni, sau, poate să fie o firmă care nu e neapărat mare, dar care are niște contribuții foarte, foarte generoase.
Se pot asocia mai multe companii în cadrul aceluiași fond de pensii ocupționale?
Legea permite inclusiv asocierea mai multor companii care fac parte din aceeași asociație patronală, de exemplu. Și care doresc să își creeze un fond de pensii ocupaționale, al companiilor din domeniul apărării, să zicem. Sau al retailerilor, iar exemplele pot continua.
Obiectiv vorbind, este un produs pentru firme mai degrabă medii spre mari. Nu e un produs pentru companii mici. Pentru companii mici aș zice că varianta la îndemână rămâne tot pilonul 3.
De asemenea, ar mai fi de spus faptul că aceste pensii ocupaționale nu se adresează doar sistemului privat, ci se adresează și sistemului public. Adică putem face fondul de pensii ocupaționale al angajaților Parlamentului României sau al celor din administrația publică centrală, al Poștei Române și așa mai și așa mai departe.
Pana la aparitia legii platii pensiilor private, singurele modalități prin care cineva își poate încasa banii este încasarea întregii sume printr-o plată unică sau printr-o plată eșalonată pe o durată de maxim 5 ani. Plata eșalonată furnizeaza anumite beneficii fiscale.
Un element important e faptul că, în cazul fondurilor de pensii ocupaționale, nu se practică decât un singur comision, cel pe active, iar acesta este negociabil. Din acest motiv, pentru participanți, un fond de pensii ocupaționale poate fi o variantă mai avantajoasă financiar decât un fond de pensii facultative (pilon 3).
Ce se întâmplă dacă beneficiarul își schimbă angajatorul?
Prima variantă e cea în care vă lăsați în continuare banii în fond. Deci banii rămân în continuare în fondul de pensie ocupaționala al angajatorului de la care ați plecat. Aceasta este o variantă. A doua variantă este aceea în care noul dumneavoastră angajator are și el un fond de pensii ocupaționale, situație în care puteți să transferați banii din primul fond în al doilea fond, cel al noului angajator. Și, în sfârșit, a treia variantă este aceea în care vreți să transferați banii acumulati in fondul de pensii ocupationale într-un fond de pilon 3.
Precizare foarte importantă: Există o separație completă între activele companiei și activele fondului de pensii. Deci, cu alte cuvinte, la limită, compania poate să dispară, insă fondul de pensii ocupaționale rămâne în continuare de neatins. Acesta este un un element foarte important. Să zicem, sănătatea financiară a fondului de pensii nu depinde de sănătatea financiară a companiei. Apoi, contribuțiile pot fi oprite și repornite în orice moment de către companie. Deci, din punctul ăsta de vedere, flexibilitatea este maximă. Pot să-mi imaginez o situație în care o companie la un moment dat, dacă are anumite dificultăți financiare, suspendă contribuțiile, banii din fondul de pensii ocupationale sunt administrați în continuare și plățile pot fi reluate în orice moment.
Unde mai funcționează acest sistem al pensiilor ocupaționale
Există țări care s-au mișcat mai repede decât România. De exemplu, Croația, care și-a lansat pilonul 2, 3 și 4 în același timp. Prin urmare ei au deja câțiva ani buni de când au toți acești piloni. Chiar am fost și i-am vizitat încercand să aflăm lucruri noi de la ei, să învățăm din experiența colegilor de la Erste Plavi.
În rest, acest gen de de fonduri de pensii ocupaționale este extrem de răspândit în vestul Europei. Practic, în vestul Europei nu există pilonul 2, cel pe care îl avem noi, pensiile private obligatorii. Acolo există aceste pensii ocupaționale, care însă și ele la rândul lor sunt obligatorii în măsura în care angajatorii sunt obligați să furnizeze angajaților astfel de produse. Deci, marile fonduri de pensii din vestul Europei sunt de fapt fonduri de pensii ocupaționale
2
4
