Ponderea românilor care au cont bancar este cea mai mică din regiune, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială. Cei mai mulți refuză pentru că „nu vor să fie urmăriți”. Alții nu văd utilitatea unui cont bancar, au venituri prea mici sau invocă lipsa accesului la bancomate, potrivit unui sondaj făcut de Asociația Română a Băncilor.
Bucureștiul depășește cu mult toate celelalte județe în termeni de acces la servicii bancare, dar și la valoarea depozitelor bancare.
Din cele 42 de judeţe ale României, 18 sunt considerate a fi rămase în urmă , iar diferențele de nivel de trai dintre zonele urbane și cele rurale sunt izbitoare, arată un document al Băncii Mondiale, consultat de HotNews.ro, România înregistrând al doilea cel mai mare decalaj de venituri urban-rural din UE.
Sărăcia este cu 20 la sută mai mare în zonele rurale decât în regiunile urbane, iar transformarea României a fost o poveste despre „două Românii” – una urbană,dinamică și integrată cu UE și cu celelalte zone rurale, sărace și izolate.
În București există 49 de sucursale bancare la 100.000 de adulți, de peste două ori nivelul din Moldova, sudul Munteniei sau decât regiunea Sud-Vest.
Și deși jumătate din români trăiesc în mediul rural, acolo sunt doar 14% din rețeaua de sucursale bancare. Zonele rurale au o penetrare a rețelei de filiale de numai 8 la 100.000 de adulți, cu cea mai mică penetrare in judetele Constanta si Galati (Sud-Est). O densitate redusă a rețelei de sucursale este corelată cu lipsa de servicii bancare- altele decât cele de bază.
Comportamentul financiar în România și în țările din regiune, cu excepția Cehiei, este majoritar determinat de populația feminină care reprezintă mai mult de jumătate din populația în vârstă de peste 15 ani, luată ca referință arată un raport transmis joi de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai. „În România, 81% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani utilizează internetul, însă din această populație doar 18% utilizează online banking și 15% servicii publice digitale, mult sub nivelul celorlalte țări”.
Potrivit aceluiași raport, ponderea populației feminine care deține un cont la o instituție financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Decalajul este mare și față de Bulgaria care are a doua cea mai mică valoare de 84%, cu atât mai mult față de Polonia, Cehia unde peste 90% din populația feminină deține un cont la o instituție financiară.
În România, mai spune economistul șef al Alpha Bank, mai puțin de jumătate din cele care economisesc (37%) aleg să folosească o instituție financiară.
Unii oameni nu vor să fie ancarizați deoarece le lipsesc anumite abilități financiare, chiar dacă nu recunosc asta public. Iar a rămâne în afara sistemului bancar ajung să se bazeze pe servicii financiare alternative (cămătari) ceea ce poate fi costisitor.
Utilizarea instituțiilor financiare în transferul salariilor, pensiilor si prestațiilor sociale, în România este cea mai redusă din regiune.
Salariile din sectorul public sunt transferate în proporție de 68% prin intermediul instituțiilor financiare, arată studiul Alpha Bank.
Presupunând că această proporție se păstrează indiferent de genul beneficiarilor, înseamnă că 3% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (9% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul public). Totuși, cu această performanță sectorul public promovează mai mult incluziunea financiară decât sectorul privat, unde salariile sunt transferate în proporție de 59% prin intermediul unei instituții financiare (Fig, 6), ceea ce înseamnă că în jur de 13% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (31% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul privat), conchid autorii documentului.
Surse:
23
57
