De la un bubble la altul

de Sergiu Mihai-Popescu     Blog to market
Miercuri, 24 decembrie 2008, 12:29 Economie | Finanţe & Bănci

La inceputul anilor 2000 companiile din sectorul tehnologiei au inregistrat cresteri uriase. Dotcom bubble”, cum a fost denumita aceasta bula, a avut ca efect ulterior trimiterea indicilor bursieri in “bear market” si a economiei SUA in recesiune. Acum, economia SUA este din nou in recesiune, indicii bursieri s-au depreciat cu peste 40% de la maxime, iar toate acestea sunt urmarea unei alte bule, de data aceasta imobiliara. Si fara indoiala mult mai grava decat cea precedenta. Gravitatea acestei crize si incercarile disperate ale autoritatilor americane de a salva economia ar putea duce la crearea unei noi bule, si anume cea a bondurilor cu maturitate indepartata - “long-term treasuries”.

Trecutul recent

Inainte de a analiza contextul economic actual si politicile monetare ce influenteaza piata bondurilor, sa vedem unde ne situam comparativ cu alte momente asemanatoare din punct de vedere economic in ultimii ani.

Pretul bondurilor de stat americane cu maturitate la 10 ani (10Y T-Note) a crescut de la mijlocul lunii octombrie si pana in prezent cu peste 20%. Randamentul (yield-ul) acestora a scazut la aproape 2%, cea mai joasa valoare din ultimii 45 de ani. Revenind:

- in anul 2003, dupa criza din tehnologie si recesiunea economica, SUA se confrunta cu deflatie, iar dobanda la dolar era 1%. Pretul 10Y T-Note a crescut cu 13,3% in doua luni;

- in anul 2001, dupa atacurile de la 11 septembrie, guvernul SUA a luat o masura fara precedent anuland licitatiile pentru bondurile cu maturitate la 30 de ani cu scopul de a reduce oferta, crescand astfel preturile si implicit scazand randamentele. Urmarea acestor masuri a fost o crestere a pretului la 10Y T-Note cu circa 10% intr-o luna si jumatate;

- in anul 1998, Rusia a intrat in incapacitate de plata a datoriilor externe. Acest fapt a dus la lichidarea masiva a activelor cu grad ridicat de risc si migrarea investitorilor catre bonduri, preferandu-se siguranta acestora. In doua luni, pretul bondurilor de stat americane la 10 ani a crescut cu aproximativ 11%.

Situatia actuala

Se observa ca diferenta dintre cresterile actuale si cele enumerate este semnificativa. Aproape niciodata bondurile nu au crescut atat de mult si randamentele n-au fost atat de mici. Randamentul bondurilor cu maturitate la 30 de ani a coborat sub 2,6%, cea mai mica valoare din istorie. La cea mai recenta licitatie a Trezorerie, bonduri cu maturitate de trei luni (Treasury bills) in valoare de 30 de miliarde dolari s-au vandut cu un randament de 0%. Practic guvernul SUA s-a imprumutat gratis. Prin urmare, in piata este o cerere pentru siguranta la orice pret, situatie in care randamentul acestor bonduri cu maturitate de sub 1 an (bills) ar putea trece in teritoriul negativ, cum s-a intamplat in perioada Marii Depresiuni. Atunci, bancherii plateau pentru “privilegiul” de a imprumuta bani statului.

Necesitatea sigurantei despre care vorbeam anterior si obiectivul Federal Reserve de a mentine dobanzile si randamentele bondurilor cat mai jos, au contribuit in mare masura la umflarea acestei probabile bule. La sedinta de marti, 18 decembrie, FED-ul a coborat dobanda la dolar in intervalul 0%-0,25%, acesta fiind cel mai scazut nivel din istorie si evident, ultimul pas facut de FED in acest sens. In aceste conditii, declaratia guvernatorului Ben Bernanke devine extrem de importanta. Acesta a spus ca va utiliza “toate uneltele disponibile” pentru a evita o recesiune lunga si severa.

Quantitative easing

Acest fapt inseamna ca Fed va apela la ceea ce se numeste “quantitative easing” (QE). QE este o strategie de politica monetara ce presupune injectarea unei cantitati mari de bani in sistem atunci cand este nevoie, pentru a mentine nivelul dobanzilor pe termen scurt la un nivel foarte mic si a oferi suficienta lichiditate bancilor pentru a revigora creditarea. Pe scurt, QE inseamna cresterea masei monetare, adica tiparirea de moneda.

William Poole, fostul presedinte St. Louis Fed, a declarat: “Federal Reserve a transmis un mesaj din care rezulta ca va tipari moneda atat cat va fi necesar pentru a vedea din nou crestere economica”.

Precedentul japonez

Banca Japoniei (BoJ) a fost prima si singura mare banca centrala care a apelat la aceasta metoda in epoca moderna. In anul 2001 BoJ a luat aceasta decizie pentru a putea lupta cu deflatia. Prin acel plan se urmarea mentinerea unui nivel ridicat de lichiditate in piata si pastrarea dobanzilor aproape de zero pana cand inflatia la nivelul consumatorilor va deveni pozitiva si stabila. La apogeul acestui proces, rezervele de yeni ale bancilor depaseau 31 trilioane, de aproape 7 ori mai mult decat era necesar. Efectul major al QE asupra bondurilor japoneze s-a simtit la aproximativ 2 ani dupa incepere. Cand a devenit clar ca politica mentinerii dobanzilor la 0% va dura pana cand inflatia anualizata la nivelul consumatorilor va fi pozitiva, altfel spus deflatia va fi eradicata, randamentele bondurilor la 10 si 30 de ani s-au prabusit, atingand minime istorice. De asemenea, indicele japonez Nikkei 225 a atins un minim al ultimilor 20 de ani. In cele din urma, prin interventii ale BoJ care sugera ca randamentele sunt exagerat de mici, “bubble-ul” s-a spart, iar randamentele s-au triplat in numai 3 luni. Apoi, autoritatile japoneze au “blocat” limita de variatie a randamentelor la 10 ani intre 1,25% si 2%, atragand investitorii japonezi si astfel mentinand in mod artificial dobanzile la un nivel scazut, desi inflatia explodase ca urmare a fluxului de lichiditate introdus la inceput in piata.

Se poate spune ca in cazul Japoniei aceasta strategie a functionat in cele din urma. Insa, QE implica multe riscuri si urmarile pe care le poate avea sunt greu de anticipat. In primul rand va contribui la expansiunea acestui “bubble” in piata bondurilor. In al doilea rand incercarea de a evita o “depresiune deflationista” ar putea avea ca efect secundar in timp o explozie a inflatiei. Si nu in ultimul rand, va distorsiona imaginea reala a economiei , iar acest fapt se va observa cel mai bine in evolutia burselor. Revenind la exemplul japonez, dupa anuntarea planului Nikkei 225 a crescut peste 10% intr-o saptamana, extinzandu-si apoi aprecierea la peste 20% in doua luni. Dupa aceea a urmat un puternic trend descendent in care indicele a pierdut 45%.

Ce va urma

In concluzie, nu putem anticipa foarte precis ce consecinte va avea noua si ultima strategie pe care Federal Reserve o are la indemana pentru a salva economia. Aproape singur insa, va crea un “bubble” in piata bondurilor americane cu maturitate pe termen lung. Daca planul va fi dus la bun sfarsit economia SUA va iesi din recesiune si, in mod paradoxal, spargerea unui “bubble” va fi de aceasta data benefica pentru economie. Daca nu…

Citeste si comenteaza pe Blog to market.













Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

1970 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Intrebari despre QE. (Miercuri, 24 decembrie 2008, 13:36)

    AlinN [anonim]

    Tiparirea de cantitati nelimitate de moneda nu ar putea determina inflatie la nivel global?
  • 0 (0 voturi)    
    ce cred eu ca inseamana si nu sunt economist (Miercuri, 24 decembrie 2008, 14:20)

    Cata [anonim]

    Asta inseamana ca cei care au ceva bani au cam pus-o.
    Regula e urmatoarea: ce ii face pe unii smecheri acum? Faptul ca au niste bani iar altii doar datorii.
    Ideea e ca daca incepe tiparirea de bani, mai ales dolar, care e valuta forte si se raspanadeste prin toata lumea -> Ceilalti bani isi vor pierde valoarea. Adica aia care-I avem noi.
    Indiferent daca ai euro sau lei sau orice, banii isi vor pierde valoarea din simplul motiv ca se fac(tiparesc) mai multi.
    Deci ce s-au gandit ei: n-are nimic daca e lumea imprumutata; facem(tiparim) bani si le dam sanasa sa se imprumute mai mult, ii ardem pe cei care nu-s imprumutati si au bani ca ce mama naiba ii facem si pe ei sa se imprumute.
    Mai pe scurt banii isi pierd valoarea ca vor deveni multi in urma tiparirii altor bani iar cei care au bani pierd pt ca se devalorizeaza ce au. Toate astea ca sa ii favorizeze pe cei imprumutati da-dan-du-le bani (hartii) ca sa dea ei inapoi la banci iar cei care nu s-au imprumutat se vor imprumuta ca incepe iar cursa si baii lor nu mai sunt valorosi.
    Sa nu faci confuzie: chiar daca se tiparesc dolari, astia circula in toata-lumea si sigur s-a facut un acord prin care se acopera americanii. Adica sigur se vor tipari si euro si alte monezi ca sa se pastreze paritatea.
    Cine e istet si nu tipareste ca sa nu-si piarda valoarea o sa si-o fure de la marile puteri prin alte metode si se vor deprecia banii lor prin alte metode si sunt destule.


    Tot din ameria pleaca rahatul si de data asta. Intervin ei ca sa faca rahatul praf in loc sa astepte sa se returneze imprumuturile, sau macar o parte din ele. Ei au nevoie de crestere nene…. Chiar daca e pe hartii.
    Pai daca nu muncesc si au sclavi… Vor impune ei si de data asta dolarul ala cacacios care nu are pic de valoare reala ci doar IMPUSA.
  • 0 (0 voturi)    
    Si Zimbabwe tipareste intr-o veselie (Miercuri, 24 decembrie 2008, 17:05)

    Tantza si Costel [anonim]

    Si Zimbabwe tipareste intr-o veselie...USA la fel.

    Cinism made in USA:
    Cum spunea un demnitar american:
    "Dolarul este mondea noastra si problema voastra (a restului lumii)".
  • 0 (0 voturi)    
    ??? (Miercuri, 24 decembrie 2008, 20:35)

    dan [anonim]

    "Pretul bondurilor de stat americane cu maturitate la 10 ani (10Y T-Note) a crescut de la mijlocul lunii octombrie si pana in prezent cu peste 20%.

    Esti sigur pe chestia asta?...


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică