In conditiile actualei crize economice, toate guvernele au conceput planuri anticriza si m-am gandit ca ar fi util sa fac o comparatie intre aceste programe, sa vedem care sunt punctele comune si care sunt cele specifice fiecarei tari in parte. Am luat spre comparatie SUA, Germania si Romania.

Programul anticriza din SUA

Barack Obama a propus un program de stimulare a economiei in valoare de 825 miliarde de dolari din care se vor cheltui 412,5 in 2009 si o suma similara in 2010. Cheltuielile pe care acest program le presupune in fiecare dintre acesti doi ani reprezinta 2,5% din PIB sau aproximativ 13% din buget. Datorita acestui plan, deficitul bugetar este de asteptat sa depaseasca $1 trilion in 2009 (7% din PIB), nivel nemaiintalnit dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Caracteristicile

• valoarea totala este de $825 miliarde, din care o treime reprezinta reduceri de taxe iar doua treimi cheltuieli guvernamentale. Programul se intinde pe o perioada de doi ani;
• fiecare american ce castiga mai putin de $200.000 pe an va primi o reducere de taxe in valoare de $500 iar familiile beneficiaza de reduceri in valoare de $1000. Aceste reduceri de taxe (in valoare totala de $275Mld) vor impulsiona consumul, care genereaza doua treimi din PIB;
• $119Mld vor merge catre cele 50 de state componente ale SUA, in special pentru a acoperi cheltuielile legate de sistemul de sanatate si cele administrative (statele componente ale SUA nu pot avea deficit);
• pentru Educatie sunt alocati $117Mld;
• se vor aloca $106Mld celor mai loviti de criza (someri, securitate sociala);
• in infrastructura se vor investi $90Mld, in sectorul energetic $54Mld iar in cercetare $16Mld;
• Obama spera ca acest program va duce la crearea a peste 3 milioane de locuri de munca in urmatorii doi ani.

Acest plan vine in completarea celui de $700mld deja aprobat la sfarsitul anului trecut insa data fiind situatia extrem de dificila in care se afla economia SUA, multi economisti sunt de parere ca nici macar aceste $1,5 trilioane nu vor fi suficiente si cred ca ar fi necesare peste $2 trilioane pentru a readuce economia pe crestere. Din punctul meu de vedere, principala slabiciune a acestui plan este ca incearca combaterea crizei actuale cu masuri ale caror rezultate se vor vedea pe termen mediu-lung in timp ce efectele negative se vad acum. O revenire a economiei poate fi asteptata cel mai devreme in ultimul trimestru al acestui an.

Programul anticriza din Germania

In data de 12 ianuarie, autoritatile germane au anuntat lansarea unui plan de relansare economica in valoare de €50 miliarde care are urmatoarele caracteristici:

• se intinde pe durata a doi ani
• presupune investitii in infrastructura (sosele, cai ferate, poduri, scoli) in valoare de €18Mld
• impozitul pe salariu (primul nivel de impozitare) va scadea de la 15% la 14%
• contributiile la asigurarile sociale vor scadea cu o suma totala de €9Mld, acesti bani fiind impartiti in mod egal intre angajat si angajator
• a fost initiata varianta germana a programului “rabla”, fiecare cumparator primind €2500 pentru cumpararea unei masini noi daca isi caseaza masina mai veche de noua ani.
• fiecare copil va primi o suma de €100, platibila o singura data

La fel ca si in cazul SUA, acest plan anticriza se intinde pe o durata doi ani si vine in completarea celui aprobat la sfarsitul anului trecut (in valoare de €31Mld), ceea ce duce suma totala pe care guvernul german o va cheltui pentru combaterea crizei la €81Mld sau 3,2% din PIB-ul estimat pentru perioada 2009-2010. Cei mai multi specialisti sunt de parere ca aceasta suma nu va fi sufcienta pentru a relansa economia in conditiile in care aceasta se va contracta cu 2,5% in 2009 iar in 2010 va stagna.

In mod sigur, in urmatorii doi ani deficitul bugetar va depasi limita de 3% impusa de UE insa este de asteptat ca Bruxelles-ul sa fie mai ingaduitor in aceasta privinta avand in vedere ca majoritatea tarilor membre se vor afla in aceeasi situatie.

Programul anticriza din Romania

Guvernul de la Bucuresti a prezentat un program de combatere a crizei in valoare de 4 miliarde de euro ale carui componente principale le voi comenta pe scurt:

• achitarea datoriilor guvernului in valoare de 8Mld lei – nu reprezinta o masura anticriza. Aceste datorii trebuiau platite oricum, indiferent ca avem criza sau nu;
• reducerea achizitilor de bunuri cu 3.6Mld lei – o masura care poate fi considerata anticriza la limita pentru ca in acest domeniu statul nu a facut economie de bani in ultimii ani iar un control mai riguros al achizitiilor publice se impunea oricum. Nu aveam nevoie de criza pentru a reduce cheltuielile;
• neimpozitatea profitului reinvestit – o masura foarte buna, ce va stimula investitiile si care va genera efecte pozitive pe termen mediu si lung. Impactul asupra bugetului pe 2009 - 3.44 Mld lei;
• programul rabla – nu reprezinta o masura anticriza. Acest program a inceput in 2005 iar o simpla cosmetizare a conditiilor de aplicare nu il transforma intr-o masura anticriza. Industria auto a generat in 2008 o cifra de afaceri de peste € 10Mld iar programul rabla, prin cele 55 de milioane de euro cat inseamna totalul primei de casare pentru cele 60.000 masini, reprezinta un ajutor infim comparativ cu sumele de care aceasta industrie va avea nevoie pentru a supravietui. Din nefericire, daca prima varianta a programului anticriza includea un ajutor in valoare de 1.8Mld lei pentru industria auto, in ultima varianta acest sprijin a disparut;
• capitalizarea CEC cu €250M si Eximbank cu €42M – reprezinta o masura anticriza. Cu acesti bani, CEC va putea acorda credite jucatorilor din economie iar Eximbank ii va ajuta pe exportatori;
• compensarea TVA de incasat cu cel de platiti sau cu alte impozite – nu reprezinta o masura anticriza ci o revenire la normalitate. Intr-o economie normala, aceasta compensare a datoriilor reprezinta un lucru obisnuit si nu ceva iesit din comun;
• cresterile de salarii si pensii – dl Geoana spunea ca prin aceste mariri se doreste stimularea consumului, insa din punctul meu de vedere nu vor produce decat deficit bugetar. Nu reprezinta o masura anticriza ci una prin care PSD-ul doreste sa arate celor mai saraci dintre romani ca nu i-a uitat.

Desi intregul plan propus de guvern cuprinde cateva zeci de masuri, foarte putine dintre ele pot fi considerate cu adevarat anticriza, cele mai multe fiind doar de natura sa aduca normalitatea in executia bugetara.

In ceea ce priveste fiscalitatea, aceasta va creste prin marirea contributiilor la asigurarile sociale si in plus, a fost inghetat si procentul de contributii la pilonul 2 de pensii.

Din punctul meu de vedere, pentru a scoate economia din impas vom avea si noi nevoie de un al doilea program anticriza pentru ca cel pe care il avem acum nu va fi suficient.

Comentarii finale

Privind la cele scrise mai sus, vedem ca asemanarea dintre programele aplicate in SUA si Germania este destul de mare in timp ce Romania face nota discordanta. Daca administratiile primelor doua tari au redus fiscalitatea, lasand astfel mai multi bani contribuabililor, Romania nu numai ca a crescut fiscalitatea prin cresterea CAS, dar are si o viziune proprie a ceea ce inseamna un program anticriza.

Tot legat de fiscalitate, va rog sa observati modul diferit in care cele trei tari il ajuta pe platitorul de taxe: daca SUA si Germania ofera un ajutor direct prin reducerea fiscalitatii, in Romania banii se incaseaza la buget de unde sunt redistribuiti prin mariri de salarii si pensii catre cei care au nevoie de ajutor. Mai pe scurt, capitalism versus socialism.

Pe de alta parte, programele anticriza dezvoltate de guverne ridica serioase semne de intrebare legate de nivelul de protectionism pe care acestea le presupun: in SUA, camera inferioara a Congresului a cerut sa fie folosit numai otel si fier american in lucrarile publice finantate din planul de stimulare a economiei, cerinta criticata de catre UE, care a avertizat ca acest gen de atitudine poate declansa o spirala protectionista ce poate agrava actuala criza.

Vor fi eficiente aceste programe? In ciuda fondurilor publice uriase aruncate in joc, nu cred ca economia SUA va da primele semne de redresare mai devreme de sfarsitul anului iar in Europa redresarea va veni probabil in prima parte a anului viitor.

Pentru Romania, primele 6 luni din acest an vor fi critice si privind la programul anticriza pe care acest Guvern a inteles sa il puna in practica, incep sa am indoieli ca tinta de crestere economica de 2,5% poate fi atinsa.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Khris.