2009 a adus aproape zilnic cate o infractiune cu carduri bancare. Banca te despagubeste, dar nu in orice conditii

Marţi, 29 decembrie 2009, 11:53 Economie | Finanţe & Bănci

Dragos Bogdan a strans cu greu 10.000 de euro ca avans pentru o casa. I-a pus pe un card, la una din bancile de top. Acum circa o luna, s-a trezit brusc fara niciun ban. Cardul fusese golit undeva in SUA. Dragos Bogdan nu are pasaport, nu s-a despartit de card si nu a dat nimanui datele sale de cont.

In aceeasi seara, el a depus plangere la Politie, iar a doua zi a incercat sa depuna o cerere de refuz la plata pentru tranzactiile facute ilegal. Surpriza insa. Banca nu i-a eliberat acest formular deoarece avea nevoie si de desfasuratorul tranzactiilor. Asa a inceput calvarul drumurilor interminabile intre Politie si banca.  
 
"In ziua urmatoare ne-au dat un formular de refuz pe care l-am completat si l-am dus si la politie. Politia a spus ca nu e ceea ce trebuie. Ne-au cerut sa mergem la banca si sa ne dea un alt desfasurator al tranzactiilor", arata Dragos Bogdan.

Oricat a incercat el sa i se spuna in ce stadiu e banca in incercarea de a-i recupera banii, raspunsul era invariabil. "Banca face toate demersurile". Pana la urma a fost primit de un reprezentant al departamentului antifrauda, care i-a comunicat ca "banca face toate demersurile, au fost initiate refuzuri la plata catre comercianti, asteapta chitantele pentru confruntare cu semnatura mea, banca nu are asigurare pentru cazuri de acest gen, banca nu monitorizeaza actiunile facute de pe cardul de debit".
 
"Desi am cerut in mod expres sa ne spuna modalitatile prin care sa dovedim ca este o frauda, nu au fost interesati nici o secunda de acest aspect (nu au vrut sa vada cardurile - la insistentele noastre s-au uitat la ele, nu ne-au intrebat nici o clipa daca am instrainat cardurile, daca am tinut PIN-urile scrise pe hartie langa card, daca le-am pierdut, daca le-am ratacit etc.)", mai arata acesta.

Dragos Bogdan precizeaza ca pe chitantele din SUA, sosite intre timp la banca, la semnatura apare numele Rafael Noriega. Din fericire, dupa ce HotNews a luat legatura cu reprezentantii BNR, punandu-i in legatura cu pagubitul, in doar cateva ore banca i-a urcat banii inapoi pe card, urmand sa si-i recupereze de la cei vinovati. 

Anul 2009 a adus "externalizarea" fraudelor cu cardul

Acesta este doar una din cele peste 320 de infractiuni inregistrate in primele zece luni ale anului. Aproximativ una pe zi. Fraudele cu carduri au inregistrat o crestere in ultima perioada, pe fondul majorarii numarului de carduri si al numarului de tranzactii, spun reprezentantii bancilor si ai Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). Specialistii arata insa ca se observa o reducere a numarului de fraude realizate in tara, infractorii preferand sa utilizeze cardurile clonate in strainatate si in tranzactii pe internet.
 
In primele zece luni ale anului, 166 de persoane au fost trimise in judecata pentru infractiuni cu carduri bancare, arata datele IGPR.  
 
IGPR precizeaza insa ca nu se poate realiza o analiza comparativa 2008/2009, deoarece de la inceputul acestui an s-a incercat armonizarea evidentelor Politiei cu Parchetul astfel incat, in prezent, statisticile cuprind doar acele dosare in care a fost emis rechizitoriul si a fost sesizata instanta de judecata. De asemenea, institutia nu detine statistici din care sa rezulte valoarea prejudiciului.  
 
Bancherii spun ca in general vina apartine clientilor. Gabriela Nistor, director executiv retail banking Banca Transilvania, este de parere ca accentuarea operatiunilor frauduloase a avut loc, ca urmare a contrafacerii cardurilor sau a utilizarii lor neautorizate - adica fara acordul clientului - fie pe Internet, fie pentru tranzactii electronice care nu necesita autorizarea in timp real a platii. "Astfel de probleme pot sa apara si ca urmare a neglijentei sau incorectei pastrari a elementelor de securitate ale cardului de catre client, cum ar fi codul PIN, numarul cardului, CVV2 (Card Security Code) sau data expirarii", a mai spus oficialul Bancii Transilvania. 
 
De asemenea, reprezentantii bancilor spun ca se constata o reducere semnificativa a tentativelor de frauda clasica in spatiul national si o crestere a fraudei in tarile care nu au aderat la tehnologia EMV (cu cip) precum si la tranzactiile pe internet. "Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca in Romania peste 98% din bancomate si 77% din POS-uri au fost deja convertite la tehnologia EMV", a declarat Adrian Apolzan, directorul departamentului carduri de la ING Bank. 
 
Numarul tot mai mare de persoane care utilizeaza Internetul si sisteme informatice a dus si la cresterea numarului celor care s-au implicat in activitati frauduloase. Totodata, o parte dintre retelele criminale organizate, transnationale, care in trecut isi desfasurau activitatea in alte domenii, se ocupa in prezent de savarsirea de infractiuni cu carti de credit si prin internet, sumele de bani obtinute fiind uneori mult mai mari decat cele obtinute anterior din activitati precum traficul de autoturisme furate, traficul de fiinte umane si chiar traficul de droguri, mai spun politistii. 
 
Reorientarea gruparilor criminale catre infractiuni cu carti de credit si prin internet s-a datorat, potrivit IGPR, obtinerii unor castiguri mai mari intr-un timp relativ scurt, caracterului transfrontalier al infractiunilor care face ca instrumentarea acestor cazuri de catre autoritatile unui stat sa fie mult mai dificila, dar si faptului ca identitatea persoanei responsabile de savarsirea unei astfel de fapte nu poate fi aflata foarte usor. 
 
Extinderea sistemului de plati securizat va mai taia din numarul fraudelor
 
Pe masura extinderii sistemului de plati securizat (atat la nivel de card cat si la nivel de terminal) ponderea fraudelor cu utilizarea cardurilor contrafacute se va reduce considerabil, considera reprezentantii sistemului bancar.

Cipul, spre deosebire de banda magnetica, confera securitate in ceea ce priveste posibilitatea de copiere, compromitere. Un sistem de plati securizat se va realiza atunci cand toate cardurile vor avea cip si toate terminalele ( ATM si POS-uri) vor putea sa citeasca informatiile din cip, renuntandu-se astfel la banda magnetica, arata specialistii Raiffeisen Bank. In prezent marea majoritate a cardurilor cu cip au si banda magnetica pentru a putea fi utilizate si la terminalele care nu au inca implementata aceasta tehnologie si la care tranzactiile se deruleaza prin citirea benzii magnetice. 
 
"Un card cu cip poate fi compromis doar prin copierea informatiilor din banda magnetica, iar clona (un plastic cu banda magnetica, fara cip) poate fi utilizata in derularea unor tranzactii frauduloase la terminalele capabile sa citeasca doar informatiile din banda magnetica a cardului. In acest caz pierderile financiare sunt suportate de bancile acceptatoare. Daca aceeasi clona este utilizata la terminale care au implementata tehnologia cip, tranzactia va fi rejectata de terminal sau nu va fi aprobata de banca emitenta, nefiind acceptata derularea tranzactiei prin banda magnetica atat timp cat si cardul (cel original) si terminalul dispun de tehnologia cip", au declarat specialistii Raiffeisen. 
 
Cu toate ca fraudele cu carduri au crescut in ultima perioada, un raport al Visa din luna ianuarie arata ca frauda inregistrata cu cardurile Visa in Romania este de 14 ori mai mica decat media inregistrata in Europa. In Romania, frauda este de patru euro la 100.000 euro tranzactionati cu carduri Visa, in vreme ce in Europa, frauda este de 58 euro la aceeasi suma tranzactionata.
 
Ce trebuie sa faca cei care sunt victima unei fraude
 
In cazul in care o persoana constata ca cardul sau a fost folosit de persoane neautorizate, aceasta trebuie sa sesizeze atat Politia, cat si banca emitenta, care vor demara anchete proprii, fiind necesar insa ca documentele emise de banca sa fie furnizate Politiei, iar dovada depunerii unei reclamatii la Politie de catre titularul cardului sa fie transmisa catre banca. 
 
Se recomanda ca banca sa fie prima sesizata, atat pentru ca reclamantul sa poata depune la Politie extrasul de cont, cat si pentru a nu fi depasit termenul precizat de institutia financiara pentru contestarea unei tranzactii. Unele institutii financiare solicita insa pagubitului sa sesizeze intai Politia, pentru a putea depune la banca dovada depunerii unei reclamatii la Politie. 
 
Reprezentantii IGPR atrag atentia ca aceste reclamatii trebuie depuse cat mai repede, deoarece cercetarile pot fi ingreunate din cauza trecerii timpului. 
 
Sesizarile privind tranzactiile frauduloase din conturile bancare asociate unor carduri trebuie adresate, in principiu, Serviciilor de Combatere a Criminalitatii Informatice din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate. 
 
Operatiunile frauduloase pot fi detectate si de catre banci, prin intermediul unor aplicatii de monitorizare a tranzactiilor. In cazul depistarii unor tranzactii suspecte, bancile ii contacteaza pe clientii respectivi si le blocheaza cardul, prevenind astfel aparitia altor tranzactii frauduloase.  
 
Concomitent, banca solicita clientilor sa adreseze Politiei o plangere, pentru a putea incepe cercetarile legate de identificarea infractorilor.   
 
"Daca in urma investigatiilor declansate de banca se dovedeste ca detinatorul cardului a respectat clauzele contractuale privind securitatea cardului si a PIN-ului, banca despagubeste clientul pentru pierderile inregistrate din operatiunile frauduloase. In cazul in care, in urma pierderii sau furtului cardului sunt efectuate tranzactiile frauduloase cu verificarea codului PIN, pierderile rezultate sunt responsabilitatea titularului cardului care a actionat cu neglijenta asupra securitatii cardului si a PIN-ului", arata reprezentantii Raiffeisen Bank.