O idee destul de clara despre atmosfera din mediul financiar elvetian iti poti face dupa cateva zile petrecute in compania reprezentantilor unor banci, jurnalisti si analisti economici din tara cantoanelor. In acest moment, totul graviteaza in jurul deciziei Parlamentului de a oferi, sau nu, Statelor Unite informatii despre conturile a peste 4.000 de clienti ai bancii UBS, o premiera pentru Elvetia. Indiferent care va fi decizia finala, cert este ca faimosul secret bancar elvetian se va modifica, opiniile sunt insa impartite in ceea ce priveste alegerea unei variante optime. Cu totii au avut declaratii similare legate de un aspect: clientii vor continua sa vina la bancile elvetiene datorita serviciilor unice oferite in aceasta tara.
Bancherii care au discutat cu jurnalistii, cu ocazia unei vizite la Zurich si Berna - la initiativa organizatiei elvetiene Forum Ost-West, nu au dorit sa faca declaratii oficiale. Cu greu au fost convinsi sa discute off the record, cel putin si s-au ferit sa comenteze prea mult situatia. Lucrurile sunt incerte, cu toate acestea sunt convinsi ca investitiile nu vor scadea fiindca principalul motiv pentru care clientii vin la aceste institutii sunt serviciile oferite.
Ce inseamna aceste servicii? "Depinde cati bani investesti", este primul raspuns pe care l-a oferit Boris Zurcher, seful departamentului de politici economice al unui cunoscut think-tank elvetian, Avenir Suisse. "Spre exemplu, banca iti poate oferi diferite facilitati, precum bilete la un spectacol pentru care nu mai exista bilete de vanzare. Dar, repet, depinde cati bani investesti", a explicat Zurcher pentru HotNews.ro.
Saptamana trecuta, camera inferioara a Parlamentului de la Berna a votat impotriva acordului cu SUA, prin care autoritatile fiscale americane ar urma sa primeasca informatii despre conturile a peste 4.000 de clienti ai bancii UBS. Aceasta, dupa ce Camera superioara a Parlamentului votase pentru. "Este vorba despre o lupta politica dar parlamentarii trebuie sa se puna de acord si o decizie finala este asteptata in cateva zile", au explicat jurnalistii si analistii specializati in domeniu.
Situatia este complicata, dupa cum apreciaza si fostul ambasador al Elvetiei la Uniunea Europeana, Benedict von Tscharner. Daca Elvetia spune nu acordului cu Statele Unite, va pierde mult la capitolul de imagine pe plan extern. Daca va spune da, ar insemna poate sa dea "primul deget" care va crea un precedent si va aduce de la sine si alte solicitari si concesii care contravin faimosului secret bancar, inca destul de bine aparat.
"Daca acordul nu poate intra in vigoare, UBS poate fie sa furnizeze datele cerute si sa riste sa fie acuzata de violarea secretului bancar in Elvetia fie poate sa refuze furnizarea datelor si atunci sa riste sanctiuni puternice, poate chiar retragerea licentei de functionare in Statele Unite. NU sunt excluse efectele negative viitoare asupra economiei elvetiene si relatiilor cu Statele Unite", a mai explicat Benedict von Tscharner.
Concret, controversa din jurul secretului bancar este axata pe urmatoarele aspecte. Pana acum, bancile elvetiene ofereau ajutor autoritatilor fiscale din strainatate numai daca acestea dovedeau ca exista o suspiciune de frauda asupra unei persoane care a depus bani in tara cantoanelor. La acest singur aspect se limita furnizarea de informatii. Se face practic o distinctie clara intre frauda si evaziune fiscala. O serie de Guverne fac acum presiuni pentru ca bancile elvetiene sa fie mai flexibile in furnizarea de informatii si in cazul evaziunii fiscale, adica a banilor pentru care nu au fost platite taxe in tara de origine. Variantele care se discuta acum sunt: prima - furnizarea informatiilor numai daca exista dovezi ca autoritatile din tara de origine au suspiciuni asupra unei persoane in ceea ce priveste evaziunea fiscala si a doua - banca elvetiana sa solicite declaratii pe propria raspundere, de la clienti, in care sa se specifice clar ca taxele au fost platite, in tara de origine, pentru sumele investite.
Dupa cum se discuta in mediul financiar, aceasta a doua varianta ar fi inceput deja sa fie aplicata de catre unele banci.
In prezent, potrivit unui jurnalist specializat in domeniu, banii europenilor, pastrati la bancile elvetiene reprezinta peste 2000 de miliarde de franci elvetieni.
Acelasi jurnalist a spus ca se estimeaza un procent de 80% din sumele existente in prezent in bancile elvetiene ca fiind "bani negri". Intrebati daca sunt de acord cu acest procent, bancherii au spus ca nu poate fi atat de ridicat si ca, oricum, in ultima perioada au continuat investitiile in bancile din tara cantoanelor. "In urma controverselor si modificarilor care se intampla de la o zi la alta, acum se indreapta catre noi investitorii cu <
2
5
