Avand in vedere reactiile generate de acest articol, am considerat util sa revin pe marginea subiectului numit "salarii", insa de data aceasta luand in calcul doua variabile: productivitatea muncii si costul vietii in Romania si Germania. Cat ar trebui sa castige un roman in comparatie cu un german daca luam in considerare aceste doua variabile? scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Un salariat german angajat full-time in industrie a avut in 2009 un venit mediu brut lunar de 3.450 de euro. In acelasi timp, conform datelor INS, un salariat roman angajat in industrie castiga 1.932 lei sau 455 de euro. La o prima vedere, rezulta ca salariile lor sunt de 7,6 ori mai mari decat salariile noastre.

Sa facem acum cateva calcule:

1. Productivitatea unui muncitor in Romania calculata in termenii paritatii puterii de cumparare (PPC) este egala cu 47,6% din productivitatea medie a UE, iar cea a unui muncitor german este cu 4,6% mai mare decat media UE.

Daca luam in calcul doar productivitatea muncii, un roman ar trebui sa aiba un salariu mediu echivalent cu 45,5% din cel al unui muncitor german. In cazul nostru, 3.450 euro x 0,455 = 1.570 euro

2. Datele Eurostat arata ca, in Romania, costul vietii reprezinta echivalentul a doar 51% din costul mediu al vietii in UE, in Germania acest cost fiind cu 5,2% peste cel mediu si cu 106% peste cel din Romania. Adica, in Germania, viata este de peste doua ori mai scumpa decat in Romania.

In aceste conditii, daca transformam cei 1.570 de euro calculati la paritatea puterii de cumparare, in euro la valoarea nominala, ajungem la un venit lunar de ~760 de euro brut.

Cu alte cuvinte, tinand cont de diferenta de productivitate si de costul diferit al vietii, salariul mediu brut in industrie ar trebui sa fie de aproximativ 760 euro sau 3.200 de lei, cu aproape 70% mai mare decat cel real, dar de 4,5 ori mai mic decat cel realizat in Germania.

Trebuie mentionat faptul ca acesta este un calcul grosier, care nu ia in considerare multe variabile: fiscalitatea, riscul, dobanzile, economia neagra, usurinta cu care se fac afaceri, costurile aditionale suportate de catre companii, etc.

Acum, daca pornim de la premisa ca salariile actuale platite de companii nu reflecta valoarea adaugata generata de muncitorii romani, ar trebui sa ne intrebam ce efect ar avea o crestere peste noapte a salariului mediu pe economie cu 50% sau mai mult, astfel incat sa ajungem la un oarecare echilibru intre productivitate si salarii.

Cate dintre companii ar putea suporta o asemenea crestere? Si nu ma refer in primul rand la multinationale, ci la companiile romanesti!

Mai mult, daca salariile ar creste atat de mult, aceasta crestere s-ar duce in preturi, iar cresterea preturilor ar duce la o scadere a puterii de cumparare, scadere care ar trebui compensata de o noua crestere a salariilor. Dar o noua crestere a salariilor va determina un nou puseu inflationist, samd.

Nu mai are rost sa discutam despre faptul ca o crestere rapida a salariilor va face Romania necompetitiva in comparatie cu alte tari din jurul nostru, caz in care multinationalele isi vor lua liniile de productie si le vor transfera in tarile cu un cost mai redus al fortei de munca.

Ponderea in PIB a cheltuielilor cu remunerarea salariatilor

In ultimii ani s-a discutat mult despre faptul ca firmele care activeaza in Romania nu isi rasplatesc salariatii pe masura muncii depuse, urmarind in primul rand obtinerea unor profituri cat mai mari. In acest sens, sa vedem care este ponderea salariilor in PIB, indicator ce arata masura in care valoarea adaugata generata de muncitorii romani se intoarce in buzunarele acestora.

In 2009, in Romania, cheltuielile angajatorilor cu remunerarea angajatilor au totalizat ~52 miliarde de euro sau 44,9% din PIB, procent cu care ne situam peste Cehia (42,9%), Ungaria (42,2%) sau Polonia (doar 31,7%). Cu alte cuvinte, daca anul trecut, un muncitor roman a produs o valoare adaugata de 100 de lei, el a primit in schimb 45 de lei (aceasta suma cuprinde nu doar salariul net, ci toate cheltuielile companiilor generate de remunerarea angajatilor).

In acelasi timp, media UE este de 49,2%, iar cele mai mare procente se inregistreaza in Elvetia (67,5%, nu este membru UE), Danemarca (59,2%), Slovenia (55%) si Marea Britanie (53,2%), detalii aici.

Citeste si comenteaza pe Businessday.ro.