Raport european: ​Care au fost vulnerabilitatile aderarii la UE si ce prioritati trebuie sa urmarim de acum incolo?

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 23 noiembrie 2010, 15:37 Economie | Finanţe & Bănci

Daniel Daianu
Foto: Agerpres
"În linii mari, trebuie recunoscut faptul că beneficiile integrarii în UE sunt condiţionate de calitatea politicilor naţionale şi de politicile UE însele. Din acest punct de vedere integrarea în UE a fost problematică din cinci puncte de vedere pentru tarile baltice si cele ale Europei Centrale", se arata intr-un Raport care va fi prezentat maine la Bruxelles alaturi de analiza anuala a BERD. Din echipa care a elaborat raportul Bruegel face parte si prof. Daniel Daianu, fost europarlamentar si ministru de Finante.


Cele cinci argumente ale problematicii aderarii la UE sunt:
• Strategia de la Lisabona nu a furnizat noilor membri ai UE un cadru strategic de crestere economica. Dincolo de dezbaterea privind eficacitatea acestuia, el nu a fost conceput pentru un program coerent de recuperare a economiilor şi a fost în unele privinţe chiar nepotrivită pentru nevoile lor. Ţinte cum ar fi ponderea cheltuielilor în PIB au fost greu de înţeles. Instrumente puternice ale UE care incurajeaza dezvoltarea economică, cum ar fi fondurile structurale, nu au făcut parte dintr-o strategie de dezvoltare globală.
• Accentul pus pe supravegherea macroeconomica asupra variabilelor bugetare a transmis o impresie greşită asupra careia Comisia a avertizat.
• Există un punct de vedere mult prea benign al beneficiilor integrării pieţei de capital. UE a persistat in convingerea că punerea în aplicare a "celor patru libertăţi" ar putea fi benefică. Costurile alocarii greşite a capitalului precum şi costurile macroeconomice ale masivelor intrări de capital au fost serios subestimate.
• Deşi politica oficiala a UE a fost aceea de a descuraja euro-izarea, descuranjand de asemenea intrarea timpurie in zona euro (vezi cazul Bulgariei), nu a fost acordata o atentie suficienta  adecvarii cursului de schimb din punctul de vedere al dezvoltării economice naţionale.
• În cele din urmă, criza a demonstrat deficienţe de bază în acordurile la nivelul UE de gestionare a crizelor.

De-a lungul ultimelor două decenii, tarile central si sud-est europene (CESEE) au experimentat un model unic de creştere şi de recuperare economica. Chiar daca nu toate statele CESEE sunt în acelaşi stadiu în ceea ce priveşte integrarea lor în UE (unii sunt membri cu drepturi depline ale zonei euro în timp ce altele nu sunt încă membri UE). Integrarea fost o forţă motrice pentru toate, astfel ca aceste tari au urmarit în multe privinţe un model de creştere comun.
  • Integrarea s-a facut in baza unui model unic, dar cu viteze diferite
Acest model combina ancora instituţionala a UE, integrarea pieţelor prin intermediul comerţului cu bunuri şi servicii, mobilitatea capitalului şi mobilitatea forţei de muncă. Fluxurile de investitii straine au inlocuit lipsa de experienţă in management şi a ajutat la recuperarea ecartului tehnologic. Nu in cele din urmă, mobilitatea forţei de muncă a ajutat la limitarea costurilor sociale ale tranziţiei. În plus, în ultimul deceniu, modelul de creştere al Europei a înflorit în timp ce Asia şi America Latină au devenit mai prudente in ceea ce priveşte intrările de capital. Mai ales in conditiile in care lecţia crizei asiatice din 1997-1998 a fost că aceea ca naţiunile sa evite deficitele mari de cont curent, ba chiar sa obtina excedente pentru a acumula rezerve valutare.

Criza a fost, fără îndoială, un şoc pentru acest model de integrare. Regiunea a fost lovita mult mai greu decât în alte părţi ale lumii în curs de dezvoltare, iar recuperarea este mai dificila. Crizele sunt momente când factorii de decizie politică şi cetăţenii vad ceea ce funcţionează şi ce nu. Deci, întrebarea este ce schimbari trebuie facute in cadrul modelului de crestere? Am constatat că modelele de dezvoltare au unele caracteristici comune- bancile locale au fost preluate de banci din Vest, au existat dificultăţi în punerea în aplicare corectă a supravegherii financiare sau acela ca politica bugetară nu a fost un factor major de instabilitate.
  • Dezechilibrele au fost mult mai grave în ţările baltice decât în Europa Centrală
Am găsit, de asemenea, diferenţe semnificative în regiune. În primul rând, ţările CESEE îmbrăţişat acelaşi model, dar la un nivel diferit. Dezechilibrele, în special deficitele externe şi boom-ul creditarii au fost mult mai grave în zona Marii Baltice şi in ţările balcanice decât în Europa Centrală. Acelaşi lucru este valabil la compoziţia fluxurilor de capital: Europa Centrală s-a bazat în principal pe investiţii străine directe şi de portofoliu intr-o parte si pe credit bancar in alta parte. Mai departe, alocarea investiţiilor directe au fost semnificativ diferite pentru cele două grupuri de tari (baltice si centrale), cu o predominanţă spre industrie, infrastructură şi comerţ în grupul statelor centrale si o predominanţă in real estate în cazul tarilor baltice. Perioada de "dezindustrializare", nu au fost în măsură să re-construiasca un sector „tradable” suficient de puternic pentru a evita deteriorarea gravă a poziţiei contului curent.

Aceste evoluţii au devenit nesustenabile, chiar înainte de criză, şi au dus la o datorie, care subminează grav perspectivele de creştere economică.
Astfel, sub umbrela aceluiasi model au avut loc diferente care au indus grade diferite de instabilitate.
  • Cele patru prioritati care trebuie avute in vedere
În ceea ce priveşte politicile actuale, o prima prioritate este de a îmbunătăţi condiţiile pe partea ofertei. Instrumentele de politică a UE cum ar fi fondurile structurale şi de finanţare din partea Băncii Europene de Investiţii ar trebui să fi folosite pentru a susţine productivitatea şi creşterea durabilă. O a doua prioritate este de a contribui la crearea condiţiilor pentru integrarea financiară de succes. Pe
 
-rata de schimb actuală sa nu fie supraevaluata
-au pus în aplicare dispoziţiile de supraveghere favorabile stabilitatii financiare
- acestea sunt suficient de flexibile pentru a prospera în zona euro. Evaluarea sustenabilitatii poziţiei contului curent ar trebui să fie puternic accentuată.
 
Recomandari privind adoptarea euro
termen scurt, de răscumpărare a datoriilor în curs într-o mare parte a regiunii CESEE. Pe termen scurt, politicile monetare adecvate şi de supraveghere trebuie să însoţeasca procesul de răscumpărare a datoriilor şi să sprijine procesul de restructurare a datoriilor în sectorul bancar şi sectorul privat. Dar, intrările de capital s-ar putea relua în curând, în special în ţările mai puţin îndatorate din zona Europei Centrale. Ar trebui ca economiile sa se puna de acord cu privire la modalităţile de a limita creditul excesiv şi expunerii excesive la riscul ratei de schimb.

A treia prioritate este de a revizui strategiile de abordare a cursului de schimb. Ca condiţiile iniţiale diferă, nu poate fi un one-size-fits-all strategie, dar există cu siguranţă un caz pentru o abordare dublă. Ţări într-un regim flotant al cursului de schimb cu credibile cadre de politică nu trebuie să se grabeasca cu trecerea la euro. UE ar trebui să ofere tuturor potenţialilor solicitanţi condiţii mai bune in care euro poate fi adoptat.
A patra prioritate este politica fiscală. Reformularea unor norme fiscale este necesar a se asigura că uniunea monetară este susţinută de un angajament neechivoc faţă de disciplina fiscala. UE ar trebui să găsească modalităţi pentru a sprijini politicile fiscale solide şi financiare în noile state membre.
  • Gospodăriile vor trebui să se bazeze mai mult pe surse de venituri proprii. Am putea asista la rate de economisire superioare
Partea de sud-est economiilor europene din fosta Iugoslavie (Slovenia), Albania, Bulgaria şi România, pe de altă parte, a trecut printr-o perioadă mai lungă de turbulenţe economice şi politice şi, prin urmare, s-au angajat într-un proces de creştere cu un considerabil decalaj de timp fata de economiile Europei Centrale.

Sectorul gospodăriilor a cunoscut şi va cunoaşte în continuare o deteriorare a datoriei. În unele economii nivelul indatorarii gospodariilor era foarte ridicat si acest lucru a fost unul dintre motivele cu care criza s-a transmis cu atata vehementa. În trei alte economii (Albania, Polonia şi Serbia), unde nivelul indatorarii nu a fost chiar atat de ridicat, deprecierea monedelor naţionale a fost cea care a condus la un salt în îndatorarea gospodăriilor imprumutate în valută (deşi deprecierea în mare măsură s-a dovedit a fi temporara). Implicarea acestor constrângeri financiare este că gospodăriile vor trebui să se bazeze mai mult pe surse de venituri proprii şi ar putea fi forţate să ramburseze împrumuturile lor, ceea ce implică rate de economisire superioare.
  • Politicile fiscale restrictive- bune sau rele?
În principiu, exista atat opinii pozitive cat si negative cu privire la impactul politicilor fiscale asupra creşterii economice. Punctul de vedere pozitiv ar fi că o politica fiscala restrictiva conduce la o raţionalizarea cheltuielilor publice, care la randul ei ar putea duce la reformarea programelor de cheltuieli sociale în aşa fel încât acestea să devină mai orientate şi eficienţa procedurilor administrative sa fie îmbunătăţită. În plus, guvernele ar putea folosi posibilitatea redirecţionarii resurselor către programe de cheltuieli care sporesc creşterea economică.

Un punct de vedere negativ ar fi că presiunile asupra cheltuielilor publice ar conduce la neglijarea investiţiilor publice în favoarea programelor  guvernamentale existente mai degrabă decât celor reformiste.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

1554 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    Buna ziua (Marţi, 23 noiembrie 2010, 16:08)

    Daniela [anonim]

    Am si eu o intrebare. Noi suntem intr-o mare familie UE, corect, de ce la Nivel UE nu se hotareste ca in toate statele membre sa fie salariu minim de 1.500 euro? de ce va spun asta? Daca o familie are 2 copii si infiaza alti 2 - sa zicem de aceleasi varste ...obligatia parintilor este sa ii trateze pe toti 4 in mod egal si anume cand ai luat cei 2 copii - fie ca au active sau nu trebuie sa ii iubesti la fel deoarece ti-ai asumat aceasta raspundere de ati mari familia. Bun de ce UE nu hotareste un salariu minim de 1500 euro si astfel nu ne mai plangem ca la noi salariu minim 150 euro si benzina, gazul...si alte preturi sunt mai mari decat in UE, ce castiga UE? pai sa vedem - oamenii sunt motivati sa munceasca, oamenii vor calatorii, vor castiga si bogatii si saracii...si toate economiile UE...de ce? pentru ca presiunile pe asistenta sociala SCADE, pentru ca oamenii isi pot plati un medic, pot investi in educatie, in cercetare, pot calatorii...si astfel pensiunile goale...incet incet se vor umple, astfel OAMENII devin mai buni si astfel sunt motivati sa munceasca si NU sa se gandeasca numai la furaciuni....te uiti la pompa cand trebuie sa iti faci un plin cat platesti...sau dpdv macro cum ne comparam noi cu DE, Spania,NL,...cand la noi pornim cu un salariu min de 150 euro ....si de ce comparam profiturile din DE cu RO? sau facem tot felul de comparatii? Oare UE nu se gandeste la toti cetatenii UE si anume....acestea sunt activele, nr. populatie ...si cum vapoarele vor reincepe sa se plimbe prin lume? cum se va relansa TURISMUL? cum vor creste incasarile daca oamenii NU AU BANI? nu au servicii medicale competente,...cum cand la dentist costa o plomba 100 lei noi si cand 1 l de benzina este mai mare decat...alte tari UE...propunere...ca toate statele membre sa aiba acelasi sal minim pe economie si in functie de performante...apoi sa apara diferentele....altfel....UE cum va rezista ...socurilor....externe si cum sunt statele membre protejate? art.47 din Constitutie...
    • +1 (1 vot)    
      Raspuns: (Marţi, 23 noiembrie 2010, 17:14)

      unu [anonim] i-a raspuns lui Daniela

      la retorica idioata.
      Cand vom munci? Cand vom munci? Cand vom produce cat ei? Cand? Ca tu nu ai intrebat decat cand ne dau astia (care Dumnezeu astia) 1500 de euro pe luna (asta se poate ca se pare ca esti cam lunateca, pe pamant este mai greu) ca sa umplem pensiunile, vasele de croaziera, etc. Pai este simplu. Cand vei fi indispensabila unui loc de munca care produce indeajuns ca sa permita plata acestui salariu.
      Daca te refereai la salariul minim de 1500 E/secunda ca sa poti munci 3 secunde si sa ai bani de o croaziera pana se sfarseste luna, atunci suna la Oficiul de ocupare a fortei de munca si intreaba de Pandele. El are sigur cateva milioane de locuri de munca platite cu minim 1500 E/sec.
      • 0 (0 voturi)    
        Am o intrebare pentru tine (Miercuri, 24 noiembrie 2010, 14:03)

        Daniela [anonim] i-a raspuns lui unu

        Astia care au mld de euro au muncit? iar cu salariu minim iti poti acoperii cosul zilnic de hrana, imbracaminte, transport, educatie, scolarizare, necesitati, ...??? cand se fac calcule corecte atunci ai sa vezi oameni munciind si cand o sa vezi pe date statistice ca sunt peste 8 mil de romani care NU au carti de munca si sunt vai mama lor, care sunt masurile tale de relansare? munceste cu 600 ron ca patronul oricum transfera miliarde in tara de origine...vezi multinationalele ( care in plus acceseaza cu succes fonduri UE ...) si care NU platesc salarii pe masura muncii oamenilor, ce sa mai vorbim de MUNTE, mare...asigurari private pentru sanatate ! Asa ca deschide ochii real si vezi cam ce salariu minim real ar trebui unei familii cu 2 copii in scoala sau la gradinita si apoi arunca cu munca ! Fabricile pa si pu, campurile luate de italieni si nemti...despre ce munca vorbesti??? despre facultatile care scot pe banda rulanta studenti fara a fi bagati in campul muncii?? care firme? alea capusate? sau despre ce vorbim??? despre fii unora de bani gata care fac si dreg ca au parintii parlamentari? trebuie sa inteleaga acest guvern sau cele care vor venii ca fara un salriu minim care sa acopere cheltuielile minime de subzistenta NU se va face nimic ...ci se va adancii SARACIA si falimentele in RO! uita-te tu ”unu” cum oamenii si -au ipotecat apt pentru a face o pensiune si acum pierd ambele - datorita faptului ca nu mai au clienti....iar legat de croaziere daca poti sa intelegi la nivel macro ...daca se creste nivelul de trai ...normal ca acele vase nu vor soma si vor face profit...si acei actionari (bogatasi ) nu au de suferit...in sensul ca ridicarea salariului minim NU inseamna nemunca ci din contra esti motivat pentru CE sa muncesti...ai idee ce spagi se dau pentru o operatie de apenticita sau colecist?? asa ca vorbim vorbe...pana nu o sa se ridice salariu minim NU o sa vezi .....scadere numarului de someri si numarul de cotizanti pentru o pensioara.
    • 0 (0 voturi)    
      Salariul se castiga (Miercuri, 24 noiembrie 2010, 11:52)

      Bogdan [anonim] i-a raspuns lui Daniela

      prin munca nu se stabileste de EU. Munca eficienta si bine organizata este singurul mecanism de crestere a veniturilor. In rest toate mitingurile bugetarilor nu vor aduce cresteri reale ci vor duce la parcursul greciei, Irlandei, etc unde trezirea va fi dura.
      • 0 (0 voturi)    
        O cina cat poate costa ! (Miercuri, 24 noiembrie 2010, 14:09)

        Daniela [anonim] i-a raspuns lui Bogdan

        http://www.financiarul.com/articol_48798/warren-buffet-vrea-sa-incredinteze-compania-berkshire-hathaway-unui-chinez.html

        O cina cu adevarat costisitoare

        Pentru dreptul de a lua masa impreuna cu Warren Buffet intr-un local de lux din Manhattan, un participant anonim la concursul anual de binefacere organizat de Glide Foundation a platit 2,6 mil. $. Este cea mai mare suma achitata incepand din anul 2000, cand a fost lansata aceasta originala strangere de fonduri. Vechiul re­cord s-a cifrat la 2,1 mil. $ si apar­tine unui om de afaceri din Hong Kong. Regulile concursului permit invingatorului sa vina la cina impreuna cu cativa apropiati - rude si prieteni. In anul de criza 2009 dreptul de a manca alaturi de Buffet a fost castigat cu 1,7 mil. $
  • 0 (0 voturi)    
    si cand te gandesti.... (Miercuri, 24 noiembrie 2010, 13:56)

    capatu` satului [anonim]

    ca iluminatii din conducerea pnl au preferat`o la ieuroparlamentare pe superinteligenta madam valeanu` soata crinului - sef de pneleu - in defavoare d-lui Daianu;

    intr`adevar nu exista termen de comparatie intre valeanu` si dl Daianu` - conducerea pnl trebuie sa isi dea intai jos ochelarii de cal,

    patriciu, crinu` si restu` din conducerea pnl: sa va fie rusine; da` voi n`aveti rusine, v`a ajuns obrazu mai gros ca cizma,

    n`are rost sa reamintim ca madam valeanu` este unul din sustinatorii ferventi absolut dezinteresati ai proiectului rmgc numit rosia montana si a utilizarii cianurilor cat mai mult si cat mai des.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi