Presedintele director general al BRD-GSG, Guy Poupet a preluat functia de la predecesorul sau la 1 ianuarie 2010, dupa ce inainte facuse business bancar in alte cinci tari de pe trei continente. Cum vede economia locala un bancher cu experienta lui Poupet, ce crede despre criza euro, despre valoarea leului sau despre sansele revenirii cresterii economice, aflati din discutia purtata cu HotNews.ro de numarul unu al BRD-GSG.

Guy Poupet, pres. BRD-GSGFoto: Agerpres

Rep: Domnule presedinte, BRD si-a publicat rezultatele la 9 luni, avand astfel ocazia de a trage o linie si a observa tendintele care se contureaza in piata si evolutiile la nivel macroeconomic. Care este “motorul” businessului bancar in cazul BRD-GSG, in conditiile in care creditarea nu da semne de revigorare?

Guy Poupet: O primă constatare este aceea că creditarea functionează, chiar dacă nu la nivelul exuberant de dinainte de 2008. Tot creditarea rămâne şi acum motorul activităţii bancare, însă cu unul dintre pistoane

58 de ani

absolvent al Institutului de Studii Politice Paris, licentiat în drept public la Universitatea Paris si diplomat al Centrului Universitar de Studii asupra Comunităţilor Europene

1975- devine inspector la Société Générale

1987- e numit director general adjunct al Banco Supervielle Société Générale în Argentina

1992- preia sefia Société Générale de Banques si pe cea a Asociaţiei Franceze a Băncilor din Senegal

1995- revine în Franţa, în cadrul direcţiei internaţionale a SG, ca director Proiect Informatic.

1998- a devenit director Titluri şi Bursă - Société Générale,

2002- e numit vicepreşedinte al subsidiarei Société Générale din Cehia, Komercni Banka.

2004- ajunge in Egipt ca director general al National Société Générale Bank Cairo

2010- preia conducerea BRD-GSG, avand mandat pana in 2014

Cine este Guy Poupet

(retailul) mergând mai încet. Mai există şi alte nişe pe care se poate merge cu succes: produsele şi serviciile bazate pe tehnologii avansate, produsele de bancă la distanţă, consultanţa, serviciile pentru investitori sunt doar câteva dintre acestea.

Rep: Aveti o vastă experienta de bancher. Ati lucrat in Argentina, Senegal, Egipt, Cehia, desigur Franta si acum in Romania. Dupa cateva luni de activitate locala, care e perceptia asupra consumatorului roman de servicii bancare? Este el diferit de cel al argentinianului, egipteanului samd.? Daca da, in ce fel?

G.P.: Clientul român este unul cu standarde înalte în materie de calitate a serviciilor, profilul consumatorului fiind tipic pentru Europa, cu unele mici diferenţe inerente datorate specificităţilor locale şi nivelului de dezvoltare al pieţei bancare şi economiei (de exemplu apetenţa încă mare pentru cash şi operaţiuni cu cash, cererea destul de redusă de produse de economisire cu grad ridicat de sofisticare, cererea mare de credite în valută). Aceste diferenţe se vor estompa pe măsura convergenţei economiei şi pietei bancare naţionale cu cele europene.

Rep: Predecesorul Dvs la conducerea BRD, dl. Gelin, a spus in repetate randuri ca 42 de banci pe o piata relativ mica, cum e cea locala, sunt prea multe. Confirmati aceasta asumptie? Are Romania prea multe banci?

G.P.: Nu este rolul meu să fac aprecieri asupra numărului băncilor din România. Pot exista multe bănci care să dezvolte fiecare o activitate de nişă profitabilă. Pe de altă parte, într-un context caracterizat de libera concurenţă, fiecare îşi poate dezvolta propriul model de bancă în funcţie de propriile ambiţii. Cred că, în materie de retail banking, este greu să atingi o rentabilitate bună fără să ai o cotă de piaţă semnificativă.

  • In situaţii dificile, cum se întâmplă la ora actuală, marile companii rezistă mai bine ca IMM-urile.

Rep: Una dintre marile dileme ale Romaniei este legata de 2011, mai exact daca economia va ramane in recesiune, va stagna sau va inregistra o crestere economica. Deocamdata, doar exporturile par sa sustina varianta cresterii economice. Sunteti presedintele celei de-a doua banci din piata si asta va ofera o solida perspectiva macro. Care considerati ca este probabilitatea ca economia Romaniei sa creasca in 2011 si care sunt argumentele Dvs?

G.P.: Majoritatea previziunilor contează pe o creştere mică în 2011, cifrată între 1 şi 2%. Nu împărtăşesc pesimismul celor care văd o stagnare sau chiar încă o scădere a economiei. Dacă există un moment în care economia trebuie să revină, acela este cu siguranţă anul 2011. Într-un perimetru economic internaţional relativ constant, mijloacele revenirii economiei ţin în totalitate de resorturi interne. Fundamentele economiei permit revenirea, iar o eventuală – şi nedorită – prelungire a recesiunii ar putea avea efecte negative pe termen lung.

Rep: Una dintre problemele bancilor comerciale locale o reprezinta rata ridicata de neplata din partea IMM. Care sunt segmentele de business unde BRD-GSG inregistreaza cele mai multe NPL si care sunt sectoarele care pot fi finantate in continuare fara prea mari emotii?

G.P.: Nu avem sectoare pe care să le favorizăm la finanţare şi altele pe care să le evităm ab initio. Proiectele sunt evaluate individual. De altfel, distribuţia creditelor noastre este echilibrată şi respectă în mare ponderea fiecărui sector în economia naţională. Dar este sigur că în situaţii dificile, cum se întâmplă la ora actuală, marile companii rezistă mai bine ca IMM-urile.

  • Criza a schimbat cu siguranţă situaţia băncilor şi pe cea a clienţilor

Rep: Domnule Presedinte, exista in lume un sentiment oarecum negativ in ceea ce ii priveste pe bancheri, acestia fiind acuzati de a fi la originea crizei. Cu siguranta, asemenea opinii negative nu fac bine businessului bancar, afectand in mod direct relatia client-banca. Cum ar putea raspunde un bancher acestor reprosuri? Cine e, pana la urma, vinovat de tot ceea ce s-a petrecut?

G.P.: Criza a schimbat cu siguranţă situaţia băncilor şi pe cea a clienţilor. Dar ceea ce nu se va schimba este nevoia de a menţine încrederea, indispensabilă unor relaţii de calitate şi durabile între bancă şi clienţi.

Rep: Domnule Presedinte, recent, Guvernatorul Isarescu spunea ca exista suficienta lichiditate in piata pentru ca bancile sa dea credite. Ce anume demotiveaza bancile in a finanta economia reala?

G.P.: Acordarea de credite este baza meseriei de bancher, şi toate băncile doresc să acorde credite, însă cererea solvabilă este una redusă. Parametrii economici fundamentali ai multor companii din România s-au degradat în ultimii doi ani, şi este normal ca bancile să se uite de mai multe ori la contrapartidă înainte de a acorda o finanţare, pentru că riscul le aparţine în totalitate. În România nu s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat în alte ţări, acolo unde băncile au fost sprijinite de guverne cu sume de bani la costuri foarte mici pentru a da credite. Aici băncile au operat şi operează cu resursele proprii, iar responsabilitatea lor, şi faţă de acţionari, şi faţă de depunători, este una foarte mare. România are nevoie de un sistem bancar sănătos, şi asta nu se poate obţine decât printr-un control riguros al riscului.

  • Efectul tehnic al măsurilor anticriza asupra businessului nostru se va vedea probabil la jumătatea anului viitor

Rep: Cum apreciati masurile anticriza luate de Guvernul Romaniei? In ce proportie a afectat reducerea salariilor cu 25% si cresterea TVA businessul BRD? Dar nivelul ridicat al arieratelor?

G.P.: E greu sa cuantificăm acum exact efectul tehnic al acestor măsuri asupra businessului nostru. Probabil îl vom vedea mai clar la jumătatea anului viitor.

Rep: Cat de solida este, domnule Presedinte, constructia monedei unice, avand in vedere diferentele mari de cultura, traditii samd intre tarile membre ale Euroland? Sunt plauzibile scenariile care vorbesc de doua tipuri de euro sau chiar de dezintegrarea Eurolandului? In acest context, cum vi se pare ambitia Romaniei de a adopta euro in 2015?

G.P.: Crearea monedei unice are o filosofie clară: este unul dintre elementele fundamentale ale identităţii Uniunii Europene ca entitate politico-economică. Pe de altă parte este sigur că ţările din zona euro ar fi fost mult mai afectate de criză fără moneda unică, iar dezintegrarea zonei euro nu pare a fi o eventualitate plauzibilă în acest moment. În ceea ce priveşte România, enunţarea anului 2015 ca ţintă pentru adoptarea euro are o valoare pozitivă, cel puţin în calitate de semnal politic. Acum 2015 pare încă foarte departe şi rămâne o dată nesigură.

Rep: Domnule presedinte, ca bancher cu experienta care este la curent cu tranzactiile financiare care au loc in piata, considerati ca leul este corect evaluat, sub-evaluat sau mai degraba supra-evaluat?

G.P.: Cred că valoarea leului este exact aceea pe care i-o conferă pieţele şi economia. Nu sunt motive să credem că în acest moment valoarea leului ar fi alta decât cea confirmată de piaţă.