Ce sunt acordurile preventive si care sunt efectele incheierii lor? Un studiu al FMI

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 7 februarie 2011, 9:30 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(07 Feb 2011) PDF, 429KB
Acordurile de tip “precautionary” difera usor fata de cele clasice “stand by” si se acorda de regula in tarile cu incertitudine politica ridicata. Potrivit unei cercetari facute de expertii Fondului pe o perioada de 13 ani, acordurile de tip precautionary ajuta cresterea economica si dezinflatia, chiar daca de regula par sa fie mai puţin ambiţioase decat celelalte tipuri de “aranjamente” sau acorduri. În perioada analizata, FMI a incheiat 52 aranjamente de precauţie şi 110 non-precautionary. Romania a avut si ea un acord de acest tip in perioada 2004-2006.

În ultimii ani, acordurile de tip preventiv s-au incheiat in medie pe cinci ani, in 6 cazuri autoritatile tragand totusi bani din acord (Argentina 2000, Brazilia 2001, Filipine 1998, Uruguay 2002, Peru 1996 şi iar Uruguay 1997).
rata de schimb
Foto: Hotnews
Peru a atras resursele Fondului pentru a se ajuta la finanţarea unei datorii iar Uruguayul a fost nevoit sa traga banii în urma turbulenţelor de pe pieţele internaţionale.

Aceste acorduri tind să fie uşor mai scurte în durată decât cele non-preventive si sunt de obicei solicitate de membrii FMI care nu sunt în criză dar care încearcă să iasă din perioadele de incertitudine.

Calculele FMI arata ca in cazul unui program non-precautionary in medie, creşterea producţiei a fost lentă timp de trei ani înainte de începerea lui, apoi de circa 2 la sută în primul an de program, şi ridicându-se la 3 la sută pe an, ulterior. Rata inflaţiei iniţială, de asemenea, tinde să fie mai favorabila pentru programele de tip preventiv.

Rata de schimb reală, de asemenea, se depreciază (relativ la tendinţa pe termen lung) şi Rezervele internaţionale brute (ca o proporţie a datoriei pe termen scurt) sunt în scădere,
acord inflatia
Foto: Hotnews
sugerând o slăbire a poziţiei balanţei de plăţi.

Membrii care solicită programe de precauţie au experimentat, de asemenea, intrări de capital privat mai scazute (in medie cu 6% din PIB în primul an de program). Cursul de schimb real este modest apreciat (în raport cu tendinta pe termen lung), iar ponderea rezervelor in datoria pe termen scurt sugereaza o consolidare a balanţei de plăţi.

Pentru programele de tip preventiv, soldul contului curent se îmbunătăţeşte inca din timpul primului an de program, în principal pe seama îmbunătăţirii echilibrului fiscal, iar deficitul de cont curent se lărgeşte în ambele tipuri de programe. Cu toate acestea, această deteriorare nu pune în pericol sustenabilitatea datoriei.

"Membrii care aleg programe non-precauţie au o nevoie mai mare iniţială de reforme structurale, bazat pe Indicele libertăţii economice. Programele de precauţie pot furniza un indiciu valoros în credibilitatea politicilor autorităţilor, transmitand in acelasi timp un semnal bine calibrat pentru pieţe că ţara nu se confruntă cu o crestere a presiunii pe serviciul datoriei”, se mai
acord-crestere
Foto: Hotnews
arata in cercetare.

Romania va semna, in luna martie, un nou acord pe 2 ani cu FMI, CE si BM, de tip preventiv, a anuntat duminica presedintele Traian Basescu. Noul acord este in valoare de 5 miliarde de euro (3,6 de la FMI si 1,4 de la CE), bani ce nu vor fi atrasi de Romania, ci vor fi tinuti la dispozitia tarii noastre, si pentru care Romania nu va plati comision. Seful statului a anuntat ca tinta de deficit bugetar pentru 2011, prevazuta in noul acord, este 4,5%, iar pentru 2012 de 3%. Traian Basescu a adaugat ca noul acord, ce va fi valabil pana in primavara anului 2013, dupa alegerile legislative, va feri populatia de riscul promisiunilor populiste ale partidelor. Seful statului a mai anuntat ca Romania nu mai are nevoie sa primeasca ultima transa de imprumut din precedentul acord cu FMI, transa in valoare de un miliard de euro, avand in vedere stabilitatea economica: "Suntem in afara riscurilor de derapaj economic".

Preventiv sau nu, acordurile incheiate de Fond in ultimii 3 ani par a fi
mult mai flexibile decat cele anterioare. Atat FMI cat şi Banca Mondială au trecut la politici mai bine "mulate" pe economiile carora li se adresau, lasandu-le acestora si posibilitatea de a respira natural, ceea ce inainte vreme era aproape de neconceput.


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

1677 vizualizari

  • -7 (9 voturi)    
    Precautionary or not problema socio-econ.ramane (Luni, 7 februarie 2011, 10:05)

    stefan [anonim]

    Un acord cu FMI nu te scapa de probleme socio-economice una - doua, hocus pocus a se vedea istoria acordurilor FMI cu Romania din 1982 incoace.
    Marea problema socio-economica a Romaniei nu este BNR-ul, ci faptele guvernantilor, mai exact cand o vezi ca se distreaza cu cheltuieli din bugetul de stat pe Madam Udrea cu telegondole si sali de sport intinse pe 10 ani in comune si sate din Romania asa cum a declarat in fatza lui Emil Hurezeanu, iti vine sa-l citezi pe Caragiale cu Halal conducatori! Halal tara! Halal o sa ne fie in continuare pentru marea majoritate a pensionarilor si salariatilor amarati.
    • +2 (4 voturi)    
      corect (Luni, 7 februarie 2011, 10:34)

      boc [anonim] i-a raspuns lui stefan

      si copiii ar trebui sa faca sport in sala de clasa, la ce bun sa facem niste sali de sport in care sa faca miscare?! lasa-i sa devina niste obezi! nu mai facem nimic ca sa ne incadram in deficitul convenit cu FMI.
      nu mai facem nici investitii in infrastructura, in loc sa mergem la ski prin tara, mai bine sa aruncam cu miile de euro in austria, italia, franta, elvetia.
      Oare nu exact asta isi doreste FMI-ul? Intreb si eu.
      • +1 (3 voturi)    
        dar (Luni, 7 februarie 2011, 11:49)

        adrian [anonim] i-a raspuns lui boc

        cum ajungem la munte sa facem ski la noi in tara ?
        sau cum ajungem oriunde in tara asta daca vrem sa fie atractie turistica ? pe niste drumuri facute de regium ceausescu acum 1001 ani ?
        traba e ca :
        intai cumperi tigaia si apoi faci omleta !
      • -2 (4 voturi)    
        Managementul proiectelor de investitii... (Luni, 7 februarie 2011, 12:56)

        stefan [anonim] i-a raspuns lui boc

        Managementul proiectelor de investitii in infrastructura e o stiinta serioasa nu o joaca de copiii politici portocalii, implica evaluarea oportunitatii de investitii, tehnologie avansata, conjuctura economica si sociala a unei tari in raport cu alte tari membre ale Uniunii Europene si copiii fie ca locuiesc la tara fie la oras fac ei sport cum stiu mai bine decat Elena Udrea.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri