Cati pensionari vom avea peste 5 ani si de unde le vom achita pensiile? Plus un studiu de caz- sistemul japonez de pensii

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 23 martie 2011, 10:05 Economie | Finanţe & Bănci

Graficele arată evolutia vârstei de pensionare din cateva tari de-a lungul vremii. Sursa datelor- OECD. Până în 2010, vârsta de pensionare a fost constanta pentru barbati si femei în numai şase ţări. Ea a rămas aceeaşi pentru barbati (în timp ce pentru femei s-a schimbat) în 5 state. Iar alte 11 vor cresterea varstei de pensionare atat pentru barbati cat si pentru femei: Australia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Coreea, Turcia, Regatul Unit şi Statele Unite. Aceste schimbări au fost deja legiferate, dar vor fi introduse progresiv în următorii ani.

Asistam la o perioadă de declin semnificativ în privinta vârstei de pensionare, începand cu a doua jumătate a
varsta pensionare barbati
Foto: Hotnews
secolului 20. Între 1950 şi 2010, zece ţări au redus vârsta de pensionare pentru bărbaţi, iar 13 state  au luat aceeasi masura in cazul femeilor. Vârsta medie de pensionare în 30 de state observate de OECD a scazut  usor pana in anii '90, dupa care guvernele s-au trezit si trendul a fost inversat. Deja până în 2010, vârsta medie de pensionare a crescut cu 0,5 ani pentru bărbaţi şi 0,8 ani pentru femei iar în perspectivă, planurile sunt ca pensionarea sa se produca la 64,6 ani pentru bărbaţi şi 64,4 ani pentru femei (prin 2050). Speranţa de viaţă a înregistrat o creştere aproape continuă în a doua jumătate a secolului 20, şi cele mai multe estimări arată ca tendinta va continua.

Creşterea vârstei la care oamenii se pensioneaza este un obiectiv major al multor reforme a sistemelor de pensii. Motivul tine de imbatranire. În 1950, erau 7 persoane active la un pensionar. In 2047, raportul va fi de doi la unu. Prin urmare cheltuielile publice pentru pensii cresc mai rapid decât veniturile 
varsta efectiva de pensionare
Foto: Hotnews
incasate la bugete, tendinta care va continua accelerat. Majoritatea lucrătorilor părăsesc piaţa forţei de muncă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, în unele cazuri, mult mai devreme. Într-un număr limitat de ţări OECD - cum ar fi Irlanda, Noua Zeelandă şi Suedia - ieşirea de pe piaţa muncii are loc, în medie, aproape de vârsta de pensionare. Dar există diferenţe mari în altă parte.

Barbatii părăsesc piaţa muncii, în medie, mai târziu decât varsta oficiala  de pensionare in  12 din 30 de ţări studiate. Pentru femei, pensionarea mai târzie are loc in 10 state din 30. Oamenii părăsesc piaţa forţei de muncă semnificativ mai devreme decât vârsta de pensionare normală în Austria, Belgia, Finlanda, Ţările de Jos, Polonia şi Spania (in medie mai devreme cu 3-6 ani). Pentru barbati, medie efectivă vârsta de pensionare a scăzut de la 68,6 în 1960 la 63,5 în 2009. In cazul femeilor, vârsta de ieşire de pe piaţa forţei de muncă a scăzut 66,7-62,3 în aceeaşi perioadă.

Rata de participare pe piata forţei de muncă a celor de 55-64 ani se preconizează să crească cu mai mult de 25 puncte procentuale pana in 2060 in două ţări: de la 35% la 64% în Italia şi 48% la 74% în Spania. Creşteri mari ale ratelor de participare - de 15-20 puncte procentuale – sunt asteptate în Austria, Republica Cehă, Germania şi Ungaria.
proiectie
Foto: Hotnews
  • Guvernele isi dimensioneaza previziunile privind cheltuielile publice pe ipoteza că oamenii se vor pensiona mai târziu în viitor
Tendinţa pe termen lung pentru pensionare mai devreme s-a incheiat la mijlocul anilor '90 pentru bărbaţi si putin mai tarziu pentru femei. Vârsta medie de ieşire de pe piaţa muncii a fost în general constanta câţiva ani, dar tendinţa este acum de “impingere” a acesteia cat mai tarziu. Toate guvernele isi dimensioneaza previziunile privind cheltuielile publice pe ipoteza că oamenii se vor pensiona mai târziu în viitor. Dar este important să se aibă în vedere amploarea provocării în realizarea unei asemenea schimbari. Dacă speranţa de viaţă continuă să crească, asa cum arata cele mai multe previziuni, creşteri semnificative ale vârstei de pensionare sunt necesare pentru a menţine controlul asupra costurilor cu pensile. Politicile prin care guvernele incearca extinderea vieţii active sunt pe doua paliere: pe cel al ofertei- incluzand stimulentele de a lucra si pe partea cererii- examinand modalităţile de a asigura că există locuri de muncă pentru lucrătorii în vârstă.
  • Romania- unde suntem?
populatia in varste-numar si pondere
Foto: Hotnews
Reculul natalitătii după 1989 si mentinerea ei la o valoare scăzută a avut si are avantaje economice si pentru individ/cuplu si pentru societate. Această natalitate scăzută va schimba însă dramatic structura pe vârste a populatiei si costurile vor apărea după 2025, când la vârstele avansate se vor afla generatiile mari dinainte de 1990 iar populatia în vârstă de muncă va fi compusă din generatii mai mici născute după 1989. Aceste generatii vor plăti pretul declinului demografic si al accelerării îmbătrânirii demografice.
O redresare a natalitătii este singura schimbare care ar putea diminua pe termen lung viteza procesului de îmbătrânire. O astfel de evolutie va duce însă – pentru un număr buni de ani - nu la reducerea raportului total de dependentă, ci la cresterea sa, prin raportul de dependentă al tinerilor.

Întreaga Europă se confruntă cu îmbătrânire demografică si consecintele economice si sociale ale acesteia. Se caută solutii. Societatea va trebui să aloce din ce în ce mai multe resurse pentru o populatie vârstnică în crestere a proportiei  si a raportului său fată de populatia în vârstă de muncă. Sistemele actuale de securitate socială, sisteme născute în secolul al 19-lea si perfectionate în timp, par depăsite de amploarea evolutiilor viitoare. Rămâne de văzut care vor fi solutiile viitorului.
varsta pensionare femei
Foto: Hotnews

Cheltuielile de la buget cu pensiile se estimează să crească cu 40% mai repede decât PIB-ul în perioada 2010-2060, în medie, atât în OECD cat şi in UE27. Doar două ţări - Estonia şi Polonia - se aşteaptă la o reducere substanţială a cheltuielilor. În cinci ţări, cheltuielile privind pensiile sunt de asteptat să se dubleze. În Grecia şi Luxemburg, acestea vor depăşi 20% din PIB până în 2060.
  • Pensiile- cazul Japoniei
Condiţiile de calificare. La japonezi, te poti pensiona dupa ce ai  contribuit minim 25 de ani la sistemul de pensii. In mod normal, contributia ar trebui sa fie de 40 de ani.  Pensia medie in anul 2008 a fost JPY 792.100 pe an (echivalent 7000 euro), ceea ce corespunde la 15,8% din salariul mediu. Persoanele în vârstă sunt acoperite de schema generală de asistenţă socială.

Perioada platita de stat pentru a creste un copil a fost extinsă de la unu la trei ani. În cazul în care copiii suplimentari sunt născuţi în timp ce ai grijă de un copil, această perioadă se prelungeşte până când ultimul copil ajunge la 3 ani. Daca parintii aleg sa lucreze part-time in acest interval, contribuţiile sociale se calculeaza in baza
cheltuieli pensii
Foto: Hotnews
câştigurilor actuale, dar pensiile vor fi calculate pe baza câştigului full-time anterioare.
Şomerii pot fi scutiti de la plata integrala a contributiilor pe trei niveluri- trei sferturi, o jumatate sau un sfert din contribuţii, în funcţie de veniturile gospodăriei. O singură persoană cu veniturile din anul precedent de sub 570.000 de JPY este scutita total de la plata oricarei contribuţii. Persoanele cu venituri mai mici  de 930.000 JPY platesc un sfert din contribuţii, cei cu venituri mai mici decât JPY 1.410.000 vor achita jumătate din contribuţiile iar cele cu venituri sub 1.890.000 JPY achita trei sferturi din contribuţii. Pentru perioadele de scutire totală, oamenii au dreptul la o treime (după aprilie 2009, o jumatate) din pensia de bază şi pentru perioada cu un sfert de cotizare, de o jumătate (după aprilie 2009, la cinci-optimi) din pensia de bază.


Citeste mai multe despre   












Intreb BT: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor. Intalnirea online s-a incheiat

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania au raspuns vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Citeste raspunsurile invitatilor pe StartupCafe.ro

8119 vizualizari

  • +2 (6 voturi)    
    Intrebare fara raspuns pana acum (Miercuri, 23 martie 2011, 10:51)

    Alexandru [anonim]

    La varsta pensionarii (65 de ani) voi fi platit CAS la curs de zi). Deci timp de 45 de ani statul mi-a perceput o taxa iar banii au fost folositi de catre acesta (ca doar nu au fost pusi intr-un sac). Mi se poate spune ca, din cotizatia pe care o platesc acum se achita pensiile actualilor pensionari. Numai ca - surprise! - si acestia au platit - la randul lor - CAS, in perioada de activitate. Si tot asa...Un pensionar roman primeste pensie maximum 15 ani dar a cotizat cel putin triplu ca numar de ani si, la varsta pensionarii este umilit ca este "intretinut" de cei activi la momentul respectiv. Stiu ca problema este acuta la nivel mondial dar e limpede ca ceva nu este in regula. Ce se intampla IN REALITATE cu banii retinuti pentru CA
    • +5 (7 voturi)    
      Raspuns (Miercuri, 23 martie 2011, 11:23)

      Ovidiu [anonim] i-a raspuns lui Alexandru

      In realitate, cu banii retinuti pentru CA se platesc pensiile celor aflati la pensie in prezent. Mai bine zis o parte din ele, pentru ca nu ajung oricum. Intrebarea devine, unde sunt contributiile CA a celor ce sunt la pensie acum. Cu siguranta s-au platit niste pensii, la vremea lor adica prin anii 60..70..80..90..etc. Este un sistem piramidal, iar intrebarea care vrei sa o pui de fapt este, unde sunt banii primilor cotizanti la CA, acele cotizatii care ar fi trebuit investite deoarece nu existau pensii de platit. Raspunsul este simplu. Acele cotizatii, au reprezentat un excedent la fondul de pensii tocmai creat si mare parte din ei s-au cheltuit aiurea sau cu vreun scop care oricum nu te incalzeste cu nimic acum.
      Spor.
    • 0 (2 voturi)    
      Pai ti-ai raspuns la intrebarea (Miercuri, 23 martie 2011, 11:36)

      Radu [anonim] i-a raspuns lui Alexandru

      Cu bani retinuti se platesc pensionari existenti. Daca exista un surplus tarile responsabile ii pun intr-un fond suveran de pensii, pentru momentul cand problemele demografice vor crea deficit. Tarile iresponsabile folosesc surplusul sa isi finanteze bugetul. Sistemele acestea de pensii asa au fost gandite, pe sistem piramidal, pensionarii actuali sunt platiti din CAS-ul celor activi. Nu a fost gandit ca un fond de investitii. Astfel au fost cateva generatii care au primit pensie desi nu au platit, la inceput, si e foarte probabil sa fie generatii care platesc toata viata si nu primesc nimic.
      • +1 (1 vot)    
        pensiile in ro -1 (Miercuri, 23 martie 2011, 12:37)

        siguranta sociala [anonim] i-a raspuns lui Radu

        Încercarile de legiferare a unor masuri de asigurari sociale în România, s-au materializat abia în anii 1910 si 1912, când au fost adoptate „legea sanitara”, ce cuprindea si dispozitii referitoare la înfiintarea „caselor de bolnavi si ajutor”, ale caror fonduri erau constituite din contributii, în parti egale, ale muncitorilor si patronilor si respectiv, „legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti” cunoscuta si sub denumirea de „Legea Nenitescu”, în fapt autorul acestei legi, care a reglementat asigurarea contra bolii si decesului a introdus asigurarea de invaliditate si de batrânete, precum si asigurarea contra accidentelor, toate cu caracter obligatoriu.

        Cu toate lacunele din reglementarile elaborate în anii 1910 si 1912, cele doua legi au reprezentat un mare succes pentru salariati care, pentru prima oara, reuseau sa obtina unele drepturi în raport cu patronatul.

        Potrivit prevederilor din „Legea Nenitescu”, la constituirea fondurilor de asigurare participau, dar în proportii diferite, atât salariatii, cât si patronatul si statul.

        Astfel, daca pentru ajutoarele în caz de accidente de munca fondurile se constituiau în exclusivitate din cotizatiile patronilor, în caz de boala, maternitate sau deces cotizatia „cadea” în sarcina exclusiva a salariatilor.

        Pentru constituirea fondurilor destinate protectiei unor categorii de salariati de stat necesare platii pensiilor de invaliditate si de batrânete, contributiile se împarteau în mod egal între patronat, salariati si stat (câte 1/3 fiecare).

        Fara sa fi încalcat principiile sale calauzitoare, prin modificarile intervenite ulterior, „Legea Nenitescu” a dainuit pâna în momentul unificarii asigurarilor sociale.

        În anul 1933, sub presiunea salariatilor si urmare perioadei de criza economica din anii 1929-1933 a fost adoptata Legea pentru unificarea asigurarilor sociale din toate provinciile tarii (la acea data existau trei regimuri diferite de asigurari sociale),
    • -2 (6 voturi)    
      mai pune-ti pofta in cui (Miercuri, 23 martie 2011, 11:42)

      papusarul [anonim] i-a raspuns lui Alexandru

      da papusa dar cu cat ai contribuit? daca tu dai 10% din salariu ai pretentia ca dupa 45 de ani sa primesti 100%? sau 65%? sau 45%?
      • +3 (3 voturi)    
        marioneta (Miercuri, 23 martie 2011, 12:38)

        ioio [anonim] i-a raspuns lui papusarul

        da, papusa, dar tu nu pui la socoteala ca doar jumatate din cotizanti ajung sa isi incaseze pensia efectiv. verifica si tu care este speranta medie de viata in Romania.
        • 0 (0 voturi)    
          Speranta de viata... (Joi, 24 martie 2011, 15:15)

          bug [anonim] i-a raspuns lui ioio

          nu are prea mare legatura cu subiectul de fata. Ea este influentata si de catre mortalitatea celora care nu apuca sa cotizeze vreodata cu un leu la fondul de pensii. Pe de alta parte, exista sistemul pensiilor de urmasi, care se platesc si dupa ce titularul a decedat.
          Mult mai corecta este speranta de viata a celuia ce a ajuns la pensie. Spre surprinderea unora, aceea depaseste, in momentul de fata, in Romania, 20 de ani pentru femei si 15 ani pentru barbati (21 si 16, daca nu ma insel).
          Un articol pe aceasta tema, foarte bine documentat si argumentat, a aparut anul trecut pe hotnews.
    • +1 (1 vot)    
      clarificare (Miercuri, 23 martie 2011, 11:50)

      obosita [anonim] i-a raspuns lui Alexandru

      Actualii pensionari, chiar daca au contribuit la sistemul de pensii, in niciun caz nu au avut cotele pe care le achitam in prezent! Contributiile au fost de 2-3% si apoi au crescut la 5%.De abia cand s-a constatat ca sistemul de pensii sta sa se prabuseasca au crescut contributiile.Pentru informare cititi si legile pensiilor din perioada comunista(L27/1967 si L3/1977).
      • +1 (1 vot)    
        Trebuie completat (Joi, 24 martie 2011, 9:54)

        George [anonim] i-a raspuns lui obosita

        In perioada cand angajatii ("oameni ai muncii" - asa erau numiti atunci) cotizau cu 2-3 % (se numea atunci "contributie pentru pensie suplimentara" si putea ajunge, la cererea salariatului, la 4%), unitatile angajatoare ("socialiste") virau la bugetul de stat 16% impozit si 15,5% asigurari sociale (numite, ca si acum, CAS), ambele calculate la fondul total de salarii.
  • 0 (0 voturi)    
    pensii ro -2 (Miercuri, 23 martie 2011, 12:39)

    sig soc [anonim]

    Legea pentru unificarea asigurarilor sociale din toate provinciile tarii (la acea data existau trei regimuri diferite de asigurari sociale), pe baza proiectului prezentat de D.R.Ioanitescu, care ocupa functia de ministru al muncii, sanatatii si ocrotirilor sociale, lege prin care s-a prevazut nivelul de 6 la suta al cotizatiei de asigurari sociale, suportata în mod egal de asigurati (salariati) si patroni, statului revenindu-i obligatia de a acorda o subventie doar pentru fondul de pensii, obligatie care, în perioada 1940-1944, nu a mai fost onorata, urmare efortului economic al statului de a participa la cel de-al doilea razboi mondial.

    Pastrând în linii mari principiile legii asigurarilor sociale din 1933, în anul 1938 s-a adoptat o noua lege, care prevedea ca, fondurile de asigurari sociale se constituie dintr-o cotizatie unica de 8 la suta asupra salariului mediu al clasei de cotizare respectiv (erau stabilite 8 clase de cotizare) platibila în parti egale de salariati si patroni, cotizatie majorata la 14 la suta în iunie 1944.

    De mentionat ca, obligatia de plata a cotizatiilor revenea patronului, care era „în drept sa retina din salariul cuvenit angajatilor lui partea de cotizatie ce cade în sarcina acestora”.

    Dupa anul 1944, sistemul de asigurari sociale pentru batrânete îsi schimba modul de organizare si finantare, ca urmare a regimului comunist care s-a instaurat. Sunt desfiintate casele autonome de pensii si cele peste 100 case de pensii private.

    În anul 1949, au luat fiinta asigurarile sociale de stat. Prin Legea nr.10/1949 pentru organizarea asigurarilor sociale de stat, s-au instituit noi reglementari, între care cele privind constituirea fondurilor, obligatie preluata în totalitate de catre stat, împreuna cu persoanele juridice care angajau personal salarial - întreprinderi si institutii de stat. Fondurile de pensii sunt preluate si administrate de catre stat prin bugetul statului, care opera redistribuirea în functie de interesele sale
  • +1 (1 vot)    
    mda... (Joi, 24 martie 2011, 9:23)

    Alex V [anonim]

    Aceasta discutie a avut loc si pe alt blog de curand! Rog autorul sa renunte la scenariile alarmiste pentru ca sunt total false. Situatia in 2025 va fi, in cel mai rau caz, la fel de proasta ca azi!!!
    De ce?
    - varsta medie de pensionare in Romania azi nu este 65 sau 6x. Este 55. Practic sunt mult mai multi decat apar in cifrele "normale" raportati la numarul de angajati. (asta ca sa nu mai adaugam si alti asistati sociali care primesc bani din acest fond).
    Renumita generatie a decreteilor a cam emigrat. Nu mai refac azi calculele, dar pot sa va spun ca prognoza pe serii varste de cate 4 ani in 2025 nu arata mai prost ca cea de azi.
    Partea buna este ca: in 2025 nu vom mai avea atitia asistati sociali, vom avea mai multi angajati si posibil (ca suntem in UE) un flux de imigranti. In alta ordine de idei pensiile vor fi destul de mici (conform cotizatiilor), iar salariile vor creste (macar din cauza inflatiei).

    Deci Romania este un caz atipic din cauza pensionarilor anticipate din anii '90. Aceasta generatie va disparea natural pana in 2025!
  • 0 (0 voturi)    
    estimare (Joi, 24 martie 2011, 9:34)

    Alex [anonim]

    Chiar daca vrem sau nu, exista o speranta de viata limitata, iar pe baza poti face o aproximatie grosiera cam cate persoane din generatiile actuale vor mai fi in viata in 2030. Am facut o mica estimare si lucrurile nu vor sta mai rau decat azi, cu varsta de pensionare 60 de ani: azi avem cam 9.5 mil apte de munca si muncesc 6 si ceva; in 2030 vom avea probabil tot in jur de 9 mil (se scad emigrantii) si vor munci probabil cel putin 6. Numarul pensionarilor ar fi cam 9.6 mil daca nu mai decedeaza niciunul de azi inainte; greu de crezut acest lucru si evit sa fac o estimare. Cu varsta de pensionare la 65 de ani lucrurile stau si mai confortabil.
    Consider ca in viitor salariile vor fi mai mari si probabil CAS-ul va scadea.
    Totusi mi se pare ciudat ca prin calcule am obtinut ca aproximativ o treime din populatia adulta care este apta de munca (am scazut pensionarile anticipate) nu apare cu contracte de munca de niciun fel. Probabil sunt in agricultura sau peste hotare. Ei nu cotizeaza cu nimic la CAS/CASS, dar probabil ca o parte benficiaza.
    Cred ca solutia pensiilor este in alta parte decat in calcule economice: sta in cresterea pietii muncii, dezvoltarea sectorului privat prin eliminarea obstacolelor birocratice si a spagilor de toate tipurile; de asememea impozitarea este excesiva.
    Este evident ca economia nefiscalizata este mai mare de 20%.
  • -2 (2 voturi)    
    ha ha (Joi, 24 martie 2011, 10:09)

    Andrei [anonim]

    Dane, tu propui sistemul Japonez de crestere a copilului cu ajutor pana la 3 ani, etc ... cand pe acest site au fost infierate ajutorul dat mamelor care doreau sa stea acasa pana la 2 ani! Sa va intre bine in cap: NE-AM LUAT ADIO DE LA CRESTEREA NATALITATII!!!, dupa ordonanta din decembrie 2010! Gata cu planurile de genul asta (mai e o mica sansa sa se schimbe ceva in Camera Deputatilor dar ma indoiesc ca au sa aiba viziunea necesara PDL-isti). Asa ca trebuie sa ne gandim la alte solutii pentru echilibrarea sporului natural, poate imigrantii!
  • 0 (0 voturi)    
    VARSTA de PENSIONARE ... (Joi, 24 martie 2011, 10:21)

    Stefan Ivan [anonim]

    ... NU este un criteriu bun pt. pensionare. PERIOADA de CONTRIBUTIE, TREBUIE sa fie CRITERIU DE BAZA pt. CALCULAREA PENSIEI. Pt. o perioada de contributie de 35 de ani, pensia trebuie sa fie 100%(completa), daca totusi cineva vrea sa iasa la pensie cu 5 ani mai repede, pensia ar trebui sa scada cu 10%, apoi, daca cineva vrea sa iasa la pensie cu 10 ani mai devreme, pensia in acest caz sa scada cu 20%, iar cine doreste sa iasa la pensie cu 15 ani mai devreme, sa-i scada pensia cu 30%. In sistemul bugetar si al functionarilor publici, sa nu mai fie acceptat niciodata, cumulul salar-pensie, aceasta posibilitate aplicandu-se numai locurilor de munca din sistemul privat. Daca totusi cineva vrea sa lucreze sau este necesara angajarea acelei persoane in sistemul bugetar si/sau in corpul functionarilor publici, fara a depasii perioada de contributie de 35 de ani, acesta va trebui sa renunte la pensie pt. perioada in care redevine activ, urmand ai fi recalculata pensia. Sistemul de pensii in Romania ar trebui sa fie clasificat in nivele. Daca sunt 15 nivele de salarizare(cam multe), atunci jumatate din nr. treptelor de salarizare sa fie nivelele de pensii, adica acum 7, 8, in asa fel incat pensia maxima sa nu depaseasca de 7 ori de 8 ori pensia minima. Sistemul acesta functioneaza fantastic de bine in Suedia, unde sunt 10 nivele de salarizare si 5 nivele pt. pensii.
    • 0 (0 voturi)    
      Calculul pensiei in functie de contributie (Joi, 24 martie 2011, 15:27)

      Bug [anonim] i-a raspuns lui Stefan Ivan

      Cineva a prezentat, sumar, sistemul din Olanda. Cred ca, in mare, este foarte bun:

      1. Pentru fiecare an lucrat, primesti ca pensie 2% din salariul castigat. Astfel, daca lucrezi 50%, vei castiga 100% din salariul avut (cel mediu, pe durata celor 50 ani). Ai lucrat doar 10 ani, primesti doar 20%. Simplu!

      2. La nivelul unui an, se face raportul dintre contributiile la fondul de pensii si cuantumul pensiilor de plata. Pensiile de platit se afecteaza cu acest coeficient, astfel ca "fondul de pensii" anual nu este nici excedentar, nici deficitar (asta in mare, mici corectii sunt necesare din cauza unor decalaje de ordinul catorva luni).

      Nu cunosc cum se calculeaza contributiile... trebuie sa fie ceva mai complicat si sa tina seama de imperative economice.

      Mi se pare ca este o idee interesanta.
  • 0 (0 voturi)    
    ati pensionari vom avea peste 5 ani si de unde le (Joi, 24 martie 2011, 18:46)

    IOm fara tara [anonim]

    Daca populatia Romaniei imbatraneste, fiind mai multi decedati decat nou-nascuti iar nr. de copii mediu nascut de catre o femeie este mai mic de 2, este evident ca raportul dintre salariati si pensionari va deveni si mai deforabili;
    Niveleul pensiilor in sistemul de repartitie depinde de rapotul dintre nr. salariatilor si pensionarilor, de cuantumul contributiei( SALARIUL MEDIUx RATA CONTRIBUTIEI LA fondul de pensie):Daca speranta medie de viata a pensionarilor la momentul pensionarii creste, atunci raportul dintre nr. salariatilor si pensionarilor devine si mai nefavorabil pentru sistemul public de pensie. De fapt pentru aceste pensii nu are nici o relevanta speranata medie de viata la nastere ci durata medie de viata in momentul pensionarii care ne arata cat timp va primi pensie, in medie , fiecare pensionar.Mai mult, datele demografice( raportul dintre cei care muncesc si cei care sunt pensionar) influenteaza si pensiile private ( pilonul II si II), asigurarile de pensii,si chiar valoarea actiunilor pe care am vrea sa le vindem la varsta pensionarii. De ce ? Daca pensionarii la varsta pensionarii trebuie sa vanda activele agonisite, trebuie sa existe si cumparatori. Ori daca populatia activa scade, cumparatorii vor fi mai putini si astfel va sacdea cererea pentru activele pensionarilor ( deci cererea) si asfel aceste active se vor vinde la un pret mai mic, pensiile devenind mai mici( cele obtinute din diferite fonduri)
  • 0 (0 voturi)    
    pensie privata (Miercuri, 30 martie 2011, 23:55)

    optimistul [anonim]

    In loc sa va plingeti mai bine asigurati-va fiecare pensia stragand bani intr-un fond de pensii privat.Pana si cei din vechiul Babilon stiau sa stranga 10% din ce castigau!FAce-ti la fel si ve-ti avea fondul propriu de pensie,voi hotarati cata pensie sa aveti si cand sa iesiti la pensie,Cu cat veti incepe sa strange-ti mai devreme (22 ani) cu atat a va fi mai profitabil pt voi .25-30 ani de contributie intr-un fond de pensie privat cu atat va va fi mai bine.Noi romanii ne-am invatat cu luxul si cu ratele pana peste poate .MAre greseala!Intinde=te cat iti este plapuma ,nu mai mult!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă