Rezervele valutare ale BNR au urcat la 32,7 miliarde de euro. Vezi la ce e buna rezerva BNR si la ce nu se poate utiliza

Vineri, 1 aprilie 2011, 16:28 Economie | Finanţe & Bănci

Joi, 31 martie 2011, rezervele valutare ale BNR se situau la nivelul de 32,7 miliarde euro, faţă de 32,06 miliarde la 28 februarie 2011, a anuntat Banca Centrala intr-un comunicat remis HotNews.ro. Potrivit documentului, in cursul lunii intrarile la rezerve au fost de 1,72 miliarde de euro, iar iesirile de 1,02 miliarde. Scopul rezervelor este de a spori credibilitatea unui stat si a-i oferi posibilitatea sa se împrumute în conditii bune pe pietele externe. "Rezerva este un element de credibilitate. Şi pe plan internaţional, se aplică un proverb românesc, că ban la ban trage. In măsura în care o ţară are o rezervă internaţională, poate să atragă alţi bani", a declarat Isarescu.

Intrarile au fost reprezentate de alimentarea conturilor Finanţelor  (inclusiv tranşa a IV-a a împrumutului de la Comisia Europeană), modificarea rezervelor minime în valută ale bancilor, alimentarea contului Comisiei Europene, precum si venituri din administrarea rezervelor internaţionale.

Ieşirile au fost  de 1,02 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat precum şi deprecierea dolarului american şi lirei sterline faţă de euro cu impact asupra diminuării valorice a părţii din rezerva internaţională denominată în aceste două valute.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3.356 milioane euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2011 au fost de 36,123 miliarde euro, faţă de 35,467 miliarde euro la 28 februarie 2011. Plăţile scadente în luna aprilie 2011 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 128,12 milioane euro.

• La ce e buna rezerva si la ce nu se poate folosi?

Problema rezervelor BNR a fost uneori haotic abordata de economisti si politicieni, o parte dintre acestia propunand ca in locul taierilor salariale sau ale pensiilor cheltuielile statului să fie acoperite din respectiva rezerva. Banca Centrala a atras atenţia că acest lucru nu este posibil, Guvernatorul Mugur Isărescu explicand că Banca Centrala nu poate finanţa în mod direct deficitul bugetar, întrucât regulile europene interzic acest lucru. El a adăugat că, şi dacă ar fi legală, o finanţare din rezervele internaţionale a deficitelor bugetare ar conduce la o reducere drastică a capacităţii statului de a se împrumuta de pe pieţele externe.

"Cand te imprumuti, in spatele creditului trebuie să fie o garanţie, că are cu ce să le dea cândva înapoi. Toate aceste împrumuturi n-ar fi fost posibile dacă ţara n-avea rezerve", a declarat Guvernatorul, adaugand ca întreaga rezerva de aur a României s-ar epuiza într-un singur an, daca ar fi directionatã catre acoperirea deficitului sistemului de pensii.

• Isarescu: scopul rezervelor internaţionale este de a spori credibilitatea si a oferi posibilitatea unor împrumuturi în conditii bune pe pietele externe

Guvernatorul a explicat că scopul rezervelor internaţionale in valuta si aur este de a spori credibilitatea unui stat si a-i oferi posibilitatea sa se împrumute în conditii bune pe pietele externe, de a consolida credibilitatea politicii economice, a politicii monetare şi a celei de curs de schimb. "Rezerva este un element de credibilitate. Şi pe plan internaţional, se aplică un proverb românesc, că ban, la ban trage. Deci, în măsura în care o ţară are o rezervă internaţională, poate să atragă alţi bani. Corecţiile care se doresc a fi evitate acum, prin utilizarea rezervei, sunt imposibil de făcut prin utilizarea rezervei. Pentru că, pe deoparte, am utiliza rezerva, să zicem, pentru plata unor obligaţii sociale: pensii şi aşa mai departe. Dar, pe de altă parte, statul nu s-ar mai putea împrumuta, pentru a acoperi deficitul bugetar, utilizat exact pentru aceste scopuri".

Guvernatorul a subliniat că oricum 80% din profitul obţinut de BNR din gestionarea rezervei, respectiv din dobânzi obţinute de la instituţiile unde aceasta este depozitată, merge către bugetul de stat. Anul trecut, această contribuţie s-a ridicat la 300 de milioane de euro, adică circa 25 de milioane de euro pe lună, care este echivalentul a 150 de mii de pensii medii.

Deficitul bugetului de asigurări sociale, de pildă, este unul structural, nu temporar, şi nu poate fi corectat pe termen lung printr-o injecţie de lichidităţi din partea BNR. În plus, acesta se ridica la un moment dat la trei miliarde de euro, adică toată rezerva de aur a României.

„Dacă nu-l corectezi va trebui să plăteşti, în fiecare an, trei, patru, cinci miliarde de euro, pentru că deficitul va creşte. Rezerva de aur ar ajunge un singur an", a adăugat Isărescu.