In baza protocolului semnat in luna februarie 2011 cu Guvernul elvetian, daca autoritatile romane vor suspecta ca cineva a facut evaziune fiscala si ca ar fi depus banii intr-o banca elvetiana, vor primi raspuns de la autoritatile elvetiene a explicat joi presedintele Traian Basescu la finalul convorbirilor oficiale cu seful de stat al Confederatiei Elvetiene, Micheline Calmy-Rey.

"Incepand cu 1 ianuarie 2012 Romania are acces, in cadrul procesului de schimb de informatii intre cele doua state, la informatii bancare, asa cum ele sunt puse la dispozitie in baza legilor elvetiene. Altfel spus, ca sa fie lucrurile simple, daca autoritatile romane vor suspecta ca cineva a facut evaziune fiscala si ca ar fi depus banii intr-o banca elvetiana, vor primi raspuns de la autoritatile elvetiene", a spus Basescu.

• Ce spune acordul cu elvetienii?

Negocierile din februarie vin dupa o alta runda de discutii a a vut loc in vara anului trecut. Pe fondul unor bugete tot mai saracite din cauza crizei, Statele au devenit mult mai atente atunci cand vine vorba despre a gasi resurse financiare. Unele au adus la bugete miliarde de euro practicand amnistia fiscala, altele -cum e si cazul Romaniei- aplica legi mai dure cu privire la "marile averi".

Introducerea articolului "Schimb de informatii", Elvetia acceptand textul articolului in formatul standard OECD.

De asemenea in Protocolul anexa se stipuleaza ca:

* schimbul de informatii va fi efectuat numai daca statul solicitant a epuizat toate procedurile prevazute de legislatia interna pentru a obtine informatii;

* nu sunt permise "fishing expeditions", in sensul ca nu sunt cerute informatii la intamplare despre un contribuabil;

* schimbul de informatii se realizeaza numai la cerere, nu si automat sau spontan.

Printr-o motiune emisa de Parlamentul elvetian se va permite Elvetiei ca in aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri sa nu dea curs solicitarii primite de la un stat partener de acord pentru a realiza un schimb de informatii daca aceasta solicitare are la baza date furate.

La articolul 10 "Dividende" cota de impozitare a dividendelor primite de rezidentii unui stat contractant din celalalt stat contractant a fost ridicata de la 10% la 15%.

A fost negociat si un paragraf care prevede scutirea de impozit a dividendelor primite de o companie, alta decat un parteneriat care detine 25 % din capitalul societatii care plateste dividendele; de fonduri de pensii sau alte institutii similare care furnizeaza scheme de pensii; de Guvernul unui stat, de o subdiviziune politica sau de o unitate administrativ-teritoriala a acestuia.

Articolul 11 "Dobanzi" cota de impozitare a dobanzilor primite de rezidentii unui stat contractant din celalalt stat contractant a fost redusa de la 10% la 5%, in vederea incurajarii imprumurilor si au fost scutite dobanzile platite de o societate catre alta societate in anumite conditii de detinere si participare. De altfel prin introducerea in Conventia de evitare a dublei impuneri la articolul "Dobanzi" si "Dividende" a acestor scutiri se statueaza tratamentul care este aplicabil acestor categorii de venituri in Acordul intre UE si Elvetia privind masurile echivalente cu cele prevazute in Directiva 48/2003 care se aplica veniturilor sub forma de dobanzi platite persoanelor fizice.

Romania aplica aceasta conventie de la data aderarii la UE si automat pentru impozitarea veniturilor de natura dobanzilor sau dividendelor se aplica tratamentul mai favorabil.

La articolul 18 "Pensii" a fost de comun acord acceptata o redactare care sa prevada tratamentul contributiilor la o schema de pensii infiintata si recunoscuta din punct de vedere fiscal intr-un Stat Contractant, efectuate de catre sau in numele unei persoane fizice ce presteaza servicii in celalalt Stat Contractant.

Prevederea incearca sa echivaleze planurile de pensii din cele doua tari si apoi sa stabileasca limite pentru contributiile carora li se aplica scutirea fiscala pe baza limitarilor din ambele tari. La articolul 25 "Procedura amiabila" este prevazuta procedura arbitrajului in situatia in care autoritatile competente nu ajung la un acord intr-o perioada de 3 ani.Au mai fost aduse modificari redactionale la articolele "definitii generale" ,"Rezident" si la articolele "Redevente' , "Dividende", "Dobanzi", tinand seama de modificarile care au aparut pe parcursul perioadei care s-a scurs de la semnarea conventiei (1993).

• Ce se mai aude de lista lui Blejnar?

In urma cu cateva luni, presedintele ANAF a declarat public ca circa 12 persoane au conturi în Elveţia în valoare totală de 50-60 milioane de euro, precizand că instituţia va verifica provenienţa acestor venituri. El a precizat că autorităţile fiscale din Elveţia au transmis ANAF circa 80.000 de informări cu privire la persoane fizice din România care au realizat depozite în această ţară în perioada 2007-2010.Blejnar a arătat că, în cazul în care se vor constata infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală.

Acţiunea face parte din iniţiativa ANAF de a impozita cu 16 sută acele venituri ale persoanelor fizice bogate a căror provenienţă nu poate fi demonstrată. Şeful ANAF a adăugat că, în cursul anului 2010, o Direcţie din cadrul aparatului central al ANAF a pus în aplicare o directivă europeană care dă dreptul instituţiei să acceseze şi să facă schimb de informaţii cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, inclusiv cu Elveţia.

"Vă dau un exemplu. De dată recentă am primit de la elveţieni o listă cu mai multe persoane care au realizat dobânzi pe conturile din Elveţia. Am făcut aşa o selecţie. Am 12 persoane unde eu estimez că au venituri de vreo 50-60 milioane de euro în Elveţia, pentru care primesc dobânzi, în Elveţia", a spus Blejnar la emisiunea "După 20 de ani".

HotNews a contactat autoritatile fiscale elvetiene si Banca Reglementelor Internationale (banca Bancilor Centrale) in incercarea de a lamuri ce anume cuprinde lista pe care presedintele ANAF Sorin Blejnar a declarat ca a primit-o de la Fiscul elvetian, cuprinzand 12 romani posibil evazionisti fiscali. “Probabil ca persoanele de pe lista menţionată de Dvs au optat pentru o raportare voluntară. În cadrul acestei proceduri privind raportarea voluntară, cetatenii autorizeaza in mod expres banca pentru a comunica autoritatilor statului in care isi are domiciliul. Prin urmare, nu credem ca este vorba de bani nedeclarati. Romania a primit 11 asemenea informari in 2007, 23 in anul 2008 si 30 in anul 2009, au mai declarat pentru HotNews oficiali ai Fiscului din Tara Cantoanelor.

"Această listă ar putea fi legate de acordul privind impozitarea depozitelor între UE şi Elveţia, care se aplică în România din anul 2007. Potrivit acestui document, beneficiarii dobânzilor plătite în Elveţia, pot alege între impozitul reţinut la sursă şi dobanzile platite autorităţilor fiscale din ţara în care beneficiarul îşi are reşedinţa. Probabil ca cele 50 de persoane de pe lista menţionată au optat pentru această raportare voluntară. În cadrul procedurii privind raportarea voluntară, cetatenii autorizeaza in mod expres banca pentriu a comunica autoritatilor statului in care isi are domiciliul", au mai declarat pentru HotNews oficiali ai Fiscului din Tara

Cantoanelor.