Parlamentul European voteaza marti o propunere gandita sa protejeze neutralitatea internetului, principiul care spune ca toate tipurile de trafic web trebuie tratate in mod egal. Actuala propunere legislativa interzice furnizorilor de internet sa privilegieze anumite tipuri de trafic si vrea sa preintampine crearea unui "internet cu doua viteze", insa multi avertizeaza ca exista o multime de portite care trebuie modificate pentru ca legea sa fie cu adevarat utila. Intra in articol pentru a citi despre aspectele controversate si despre efectele pe care legea le-ar putea avea asupra viitorului internetului.
Principiului neutralitatii pe internet (net neutrality) spune ca diverse tipuri de informatie NU trebuie discriminate, astfel ca site-ul unui mare magazin online, spre exemplu, nu ar trebui sa se incarce mai repede decat blogul unui prieten.
In general, printre oponentii neutralitatii internetului se numara furnizorii de servicii web care sunt obligati sa investeasca masiv in hardware, deoarece traficul pe internet a crescut enorm si tot mai multe dispozitive sunt online si tot mai multe site-uri de video streaming sunt accesate. Astfel de companii spun ca ar fi normal ca cei care platesc mai mult sa aiba prioritate, consecinta fiind ca pe site-uri foarte mari viteza va fi superioara, in timp ce pe paginile care nu sunt dispuse sa plateasca privilegiile, viteza va scadea.
In plus, foarte multi se opun abolirii principiului neutralitatii si fiindca ar fi posibil ca providerul de servicii sa ii interzica unui client sa intre pe anumite site-uri sau aplicatii.
La nivelul UE se discuta inca din 2010 pe marginea unei legi care sa garanteze neutralitatea, iar marti trebuie sa se voteze astfel incat furnizorii de servicii de internet (ISP-urile) sa trateze traficul web al clientilor "fara discriminare, restrictii sau interferente".
Au fost ani de discutii intre statele membre si varianta finala a legii este departe de a fi perfecta, spun sustinatorii neutralitatii. Exista o serie de portite de care ISP-istii si marile companii pot profita, in detrimentul micilor companii care vor trebui sa plateasca in plus pentru unele servicii.
O clauza foarte controversata se efera la asa-numitele "servicii specializate" ale unor parteneri comerciali care sunt favorizati si primesc, asadar, tratament preferential. Practic, anumite companii vor plati si in schimb vor beneficia de servicii cu conexiuni mai rapide, insa acest lucru ar dezavantaja clar companiile mici care nu au bani sa plateasca taxa ce le-ar permite sa intre pe acest asa-numit "fast lane" - un "coridor" cu viteze superioare.
Un alt punct disputat se refera la conceptul de "zero rating" prin care furnizorii de internet vor putea permite abonatilor trafic nelimitat doar pentru anumite servicii sau site-uri, in cadrul unui abonament cu trafic plafnat la o anumita limita de MB sau GB.
De exemplu, un abonat din Marea Britanie care are un abonament cu 1 GB/luna pe telefonul mobil ar putea avea trafic nelimitat pe The Guardian, in timp ce pe alte site-uri de stiri, BBC sau The Telegraph, spre exemplu, traficul nu ar fi nelimitat si daca user-ul ar intra des pe site-urile acestea si ar urmari multe clipuri video, ar putea rapid sa consume plafonul din abonament. Atunci, user-ul si-ar spune ca mai bine ar intra des pe The Guardian, decat pe celelalte doua site-uri unde li se ia din abonament, iar aceste doua site-uri ar fi dezavantajate.
Inca o prevedere "cu cantec" tine de drepturile ISP-urilor de a gestiona blocajele din trafic atunci cand acestea sunt pe cale sa se produca. Legea nu este insa destul de clara si, desi opinia generala este ca ISP-urile ar trebui sa aiba posibilitatea sa gestioneze momentele cu "ambuteiaje" in retea, exista riscul ca acestia sa abuzeze de prevederea din lege si sa incetineasca anumite tipuri de trafic, incalcand exact principiul neutralitatii internet-ului.
Apoi exista si prevederi care le permit furnizorilor de internet sa imparta diversele tipuri de trafic in "clase" si sa permita viteze diferite. De exemplu o convorbire video ar putea fi optimizata, in timp ce accesarea e-mail-ului ar putea fi facuta mai lenta. Insa propunerea le-ar permite ISP-urilor sa faca aceste discriminari oricand, ceea ce ar putea afecta concurenta si i-ar putea dezavantaja pe cei care nu au bani pentru a plati pentru anumite servicii privilegiate.
Supararea celor care critica actuala forma a legii este legata de faptul ca funrizorii au libertate mare in a prezice si preintampina congestia retelei, iar legea le-ar da o libertate maxima in a actiona asupra vitezei conexiunilor. In SUA, companiilor li se permite un "management rezonabil al retelelor", ceea ce inseamna un spatiu mai mic de manevra.
Mai multe grupuri care sunt pentru mentinerea neutralitatii atrag atentia ca, desi propunerea este in general buna, parlamentarii europeni trebuie sa vina cu amendamente pentru ca "portitele" controversate sa dispara si ambiguitatile legislative sa se transforme in lucruri cat se poate de clare.
In caz contrar, impactul cel mai mare va fi asupra micile intreprinderi ale caror idei ar putea sa ajunga la mult mai putini europeni daca numai marile companii, cele cu finante generoase, ar ajunge sa beneficieze de serviciile privilegiate si de viteza cea mai mare din internetul "cu doua viteze".
Surse: The Verge, Washington Post, Deutsche Welle
7
3
