Guvernul a aprobat o lista cu principalele proiecte care vor fi realizate in parteneriate public-private, a anuntat premierul Emil Boc la finalul sedintei Executivului. Pe lista se afla proiecte de constructie a unor autostrazi, centuri ocolitoare, hidrocentrale, termocentrale, poduri, canale, locuinte, spitale si a unui penitenciar. "Aceste proiecte vin in completarea investitiilor realizate cu bani de la bugetul de stat sau cu fonduri europene", a precizat Boc. Premierul a invitat, recent, investitorii chinezi sa construiasca autostrazi si hidrocentrale in parteneriate public-private. Vezi in text lista cu proiectele care vor fi realizate in parteneriate public-private.

In domeniul transporturilor

  • Autostrada Comarnic-Brasov. Romania are la activ un esec resunator in ceea ce priveste lucrarile de la tronsonul Comarnic-Brasov. Consortiul Vinci-Aktor ar fi trebuit sa proiecteze, sa finanteze si sa construiasca Autostrada Comarnic-Brasov, urmand ca, pe o perioada de 30 de ani, sa administreze cei 55 de kilometri ai tronsonului. Insa, consortiul a renuntat, pe ultima suta de metri la aceste lucrari, motivand lipsa de fonduri. Contractul era estimat la 4,7 miliarde de euro. Acum se cauta noi investitori.
  • Autostrada Sibiu-Pitesti. In ceea ce priveste autostrada Sibiu-Pitesti, in lungime de 116 km, autoritatile se chinuie sa gaseasca surse de finantare. Este singurul tronson din Coridorul IV Pan-european Nadlac-Constanta pentru care nu au fost identificate, pana acum, surse de finantare. Celelalte tronsoane vor fi realizate cu fonduri europene, insa finantarea pentru tronsonul Sibiu-Pitesti este foarte dificila din cauza costurilor extrem de ridicate, estimate la circa 3 miliarde de euro. Romania a cerut finantare de la Comisia Europeana si pentru tronsonul Pitesti-Sibiu, insa nu a venit niciun raspuns favorabil in acest sens.
  • Autostrada Ploiesti-Buzau-Focsani. In august 2008, a fost selectata firma Louis Berger Group sa realizeze studiul de fezabilitate si asistenta tehnica. Va avea o lungime de 133 km.
  • Autostrada Targu-Mures-Iasi-Ungheni.  Autostrada va realiza o noua traversare a Carpatilor Orientali, suplinind astfel cele 2 traversari existente (DN 12C si DN15). Va avea o lungime de 306 km. In acest an, vor fi finalizate studiile de fezabilitate.
  • Centura de sud a Bucurestiului, in regim de autostrada
  • Centura de nord a Bucurestiului, in regim de autostrada

In domeniul energiei

  • Hidrocentrala Tarnita-Lapustesti. Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti presupune asigurarea de fonduri de investitii de peste 1,164 miliarde euro (fara TVA) si este prevazuta a se face prin atragerea in mod transparent a capitalului privat al companiilor cu bonitate si forta financiara. Stadiul actual: SC Hidroelectrica a angajat prin procedura de licitatie restransa, un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanta SRL, HydroChinaZhongNan Engineering Corporation, Banca Comerciala Romana SA) pentru servicii de consultanta juridice, financiare, comerciale si tehnice in vederea selectarii de investitori si a infiintarii societatii comerciale pentru realizarea obiectivului Tarnita-Lapustesti. Contractul de consultanta in valoare de aproximativ 5 milioane euro a fost semnat pe 25 august 2010.
  • Unitatile 3 si 4 de la centrala de la Cernavoda. Pentru realizarea acestui proiect estimat la 4 miliarde euro a fost creata societatea ENERGONUCLEAR. Actionariatul ENERGONUCLEAR era format din: Nuclearelectrica SA 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, cate 9,15% iar ARCELOR MITTAL si IBERDROLA cate 6,2%. CEZ, RWE, GDF Suez si Iberdrola s-au retras din proiect. Nuclearelectrica a preluat actiunile companiilor care s-au retras din proiect, ramanand alaturi de Arcelor Mittal si Enel. In prezent, Nuclearelectrica cauta noi investitori fiind dispusa sa vanda o mare parte din actiuni astfel incat sa ramana cu o participatie de doar 40%.
  • Termocentrala Doicesti. La Doicesti se doreste realizarea unui grup nou de condensatie de cca. 250 MW, pe carbune din tara si din import. Exista o scrisoare de interes din partea CMEC-China (n.red. China National Machinery & Equipment Import & Export Corporation ), privind o eventuala participare ca investitor la acest proiect. In cazul unui rezultat negativ exista posibilitatea ca centrala Doicesti sa fie inchisa si sa se treaca la  valorificarea acesteia. Pana atunci, SC Termoelectrica SA a demarat deja demolarea grupului nr. 7 de 200 MW (retras deja din exploatare). Pentru constructia grupului de la Doicesti, compania Termoelectrica a purtat cu mari hopuri, din 2008 pana anul trecut, discutii cu Mechel, grup rus cu  activitati in metalurgie si sectorul minier. In cele din urma, Mechel s-a retras de la negocieri.
  • Interconectorul AGRI. Prin proiectul AGRI, vor fi aduse gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanza (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminaul LNG. Intr-o prima faza, a putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti.

In domeniul mediului

  • Amenajarea canalului Siret-Baragan, investiţie estimată la 200 de milioane de euro, pentru care vor colabora Ministerele Mediului şi Agriculturii.

In domeniul dezvoltarii regionale

  • Proiectul ECO din cartierul Ghencea Bucuresti, care se intinde pe 100 de ha si care vizeaza constructia a 10.000 de locuinte si infrastructura necesara acestora.
  • Proiectul Esplanada, un proiect de 800-900 de milioane de euro.
  • Proiectul Dunare-Bucuresti (in parteneriat cu Ministerul Transporturilor), "Este un proiect care a fost abandonat, dar valoarea lui nu trebuie sa fie uitata", a spus Boc.
  • Podul rutier peste Dunare in judetele Tulcea-Braila (in parteneriat cu Ministerul Transporturilor).

In domeniul sanatatii

  • Sase spitale regionale de urgenta in Timisoara, Cluj Napoca, Targu Mures, Iasi, Craiova si Bucuresti.

In domeniul Justitiei

  • Un penitenciar care va fi realizat dupa modelul anglo-saxon.

Despre parteneriatul public-privat se vorbeste inca din 2003, insa abia dupa sapte ani, s-a reusit aprobarea unei legi in acest sens, intrand in vigoare in octombrie 2010. In cele din urma, Legea PPP a fost publicata in Monitorul Oficial la 5 octombrie 2010.