Probabil ca exista foarte putini oameni in lume care nu sunt consumatori, macar ocazionali, de banane. Cu o productie anuala de 145 milioane de tone, in peste 130 de tari, si o valoare economica de 44,1 miliarde de dolari, bananele sunt cea de-a patra cea mai importanta cultura alimentara din lume.
Bananele servesc drept hrana de baza pentru 20 de milioane de oameni din Africa de Est si pentru 70 de milioane de oameni din Africa de Vest si Centrala. Drept consecinta, Africa este extrem de dependenta de cultivarea bananelor. Cultura este, insa, foarte vulnerabila la o multitudine de boli si daunatori, ce pot duce la distrugerea partiala sau chiar totala a campurilor.
Ciuperca Fusarium oxysporum este una dintre cele mai mari amenintari pentru bananele tip Cavendish, destinate in principal exportului. Ca urmare a infestarii cu acest parazit, productia de pe plantatii mari suprafete din Asia si Africa de Sud-Est este in pericol. Alti agenti patogeni cu un impact semnificativ sunt ciuperca Mycosphaerella fijiensis, bacteria Xanthomonas campestris, virusuri, nematodele si gargaritele.
In momentul de fata, prin ameliorare conventionala se incearca obtinerea de soiuri cu un randament si o valoare nutritiva sporite, rezistente la daunatori si boli. dar este un proces greoi si necesita foarte mult timp.
Cealalta cale pentru a introduce gene de rezistenta la boli ar fi modificarea genetica prin intermediul biotehnologiilor. Aceste tehnici asigura nu numai soiuri noi, rezistente si care pot fi dezvoltate mai rapid, dar, de asemenea, garanteaza ca noua specie va pastra toate caracteristicile originare. Mai mult decat atat: un numar de boli nu pot fi combatute decat prin modificari genetice. In cazul bacteriei Xanthomonas campestris, ca si a Banana Bunchy Virus Top, nu se cunoaste nici un soi de banane care sa aiba o rezistenta naturala. Ca atare, genele care sa dea rezistenta impotriva acestor boli, trebuiesc introduse de la alte specii.
Argumentul major al celor care se opun tehnologiei de modificare genetica, si anume faptul ca transgenele se pot raspandi incontrolabil in intreaga natura, nu se aplica in cazul bananelor. Dat fiind faptul ca cele mai multe soiuri de banane sunt triploide, fara samburi, si sterile, genele noi, odata incorporate in genomul bananei, nu mai pot fi propagate prin polen si, prin urmare, nu pot gasi drumul lor in natura intr-un mod necontrolat.
O situatie similara a avut loc cu papaya din Hawai, in anii 1990. Infectia cu virusul papaya ringspot a amenintat cu disparitia intregul sector care se ocupa cu productia acestui fruct. Sectorul public a dezvoltat un tip de papaya MG, rezistent la virus. Semintele au fost introduse pe piata in 1998, iar in 2000 productia de papaya in Hawaii, a ajuns, din nou, la nivelul de dinaintea aparitiei virusului.
Mai multe despre acest subiect puteti gasi pe infoomg.ro
1
6
