Articol sustinut de Enel

FOTOGALERIE Istoria Festivalului George Enescu, inceputurile. De la debutul celei mai mari manifestari muzicale din Romania la orchestra care nu a incaput in Sala Palatului

de Smile Media    
Vineri, 11 septembrie 2015, 9:52 Enel

Isaac Stern s-a remarcat la editia din 1967 a Festivalului Enescu
Foto: Muzeul National George Enescu
Festivalul George Enescu este, fara doar si poate, un eveniment cultural de care Bucurestiul poate fi mandru ca il gazduieste. Festivalul a debutat pe data de 4 septembrie 1958, la trei ani dupa moartea lui George Enescu, iar pana in anul 1970 a avut 5 editii. Care au fost numele rasunatoare ce s-au urcat pe scena Salii Palatului si cum si-a asigurat succesul, pas cu pas, cea mai mare manifestare muzicala internationala gazduita de Romania?

La inceput, planul era ca Festivalul George Enescu sa aiba loc din trei in trei ani, fiind insotit de un concurs international in primele 5 editii. Acesta a fost intrerupt si reluat odata cu editia din 1991.

  • Editia inaugurala. “George Enescu va ramane pentru mine absolutul prin care ii voi judeca pe altii”

La editia inaugurala a Festivalului George Enescu, desfasurata in anul 1958, au participat nume importante ale scenei muzicale internationale, printre solisti aflandu-se Yehudi Menuhin, David Oistrah, Halina Czerny-Stefanka, Nadia Boulanger, Monique Haas, Iacov Zak si Claudio Arrau, iar dintre dirijori ii amintim pe Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario sau Carlo Zecchi.



Georgescu, Menuhin, Oistrah la editia din 1958 a Festivalului Enescu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)

Yehudi Menuhin a fost elevul lui George Enescu si este considerat unul dintre cei mai mari violonisti ai secolului 20. Menuhin a spus despre profesor sau, Enescu: "El va ramane pentru mine absolutul prin care ii voi judeca pe alti. Enescu mi-a oferit lumina ce mi-a ghidat intreaga existenta" (wikipedia)

Editia din 1958 se incheie apoteotic cu prezentarea în premiera natională a tragediei lirice Oedipe de George Enescu.

La gala de inchidere, unde au fost prezente personalitati renumite la nivel mondial, Sir John Barbirolli, dirijor, a remarcat ca "Opera lui Enescu are fatele absolut uimitoare. Caracterul sau dramatic este de o putere aproape unica". ("A Romanian Rhapsody: The Life of Conductor Sergiu Comissiona", de Cecilia Burcescu, pag 66, Editura Xlibris)

  • A doua editie. Supriza pentru public: trei noi sali de concerte alocate festivalului

A doua editie a festivalului, organizata in 1961, vine cu noutati pentru public, organizatorii punand la dispozitia acestuia trei noi sali de concerte: Sala Mare a Palatului, Sala Mica a Palatului (actuala Sala Auditorium) si Studioul de concerte al Radioteleviziunii Romane (actualul Studio de Concerte Mihail Jora).

Spre deosebire de prima editie, a doua s-a concentrat mai mult pe repertoriul teatrului liric si pe arta vocala.

Initiativa a fost sprijinita de solisti de renume, precum Dimitr Uzunov, Ivan Petrov și Anton Dermota.
Astfel, Teatrul de Opera si Balet din Bucuresti a prezentat cinci spectacole lirice: Oedipe de George Enescu, Boris Godunov de Modest Mussorgski, Fidelio de Ludwig van Beethoven, Othello de Giuseppe Verdi și O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, precum si doua balete (La piata de Mihail Jora si Priculiciul de Zeno Vancea).



Sviatoslav Richter, pianist din Uniunea Sovietica, prezent la Festivalul George Enescu la editia din 1961 (sursa foto:Muzeul National George Enescu)
  • A treia editie. Tristete, omagiu, prestigiu

A treia editie, desfasurata in anul 1964, a adus fanilor muzicii clasice o veste trista: dirijorul George Georgescu murise cu cateva zile inainte de debutul manifestarii internationale.

Georgescu a fost cel care, in anul 1958, a organizat prima editie a festivalului ca un omagiu adus prietenului sau, George Enescu. Editia din 1961 ramane, asadar, ultima la care maestru Georgescu a dirijat Orchestra Filarmonicii in cadrul festivalului.

La a treia editie, succesul festivalului George Enescu a fost inca o data evidentiat de prezenta unor nume importante precum Arthur Rubinstein, Henryk Szering, Gaspar Cassado, Monique Haas, Miroslav Ceangalovici, André Navarra, André Cluytens, Herbert von Karajan, Zubin Mehta și John Pritchard.



Arthur Rubinstein ofera un autograf la editia din 1964 a Festivalului George Enescu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)


Aceasta editie ar putea fi intitulata "Festivalul primelor auditii", printre acestea numarandu-se interpretarile poemului Vox Maris si Cvartetul cu pian nr. 1, opere semnate de George Enescu.

  • A patra editie. Muzica lui George Enescu, din nou in lumina reflectoarelor

La a patra editie a festivalului, organizata in 1967, au fost audiate 12 lucrari din creatia lui George Enescu, numarul acestora depasind recordul celorlalti ani.

In acest an, Festivalul s-a putu lauda si cu o premiera mondiala: auditia in premiera a Trio-ului in La minor pentru vioara, violoncel si pian.

Asa cum si-a obisnuit publicul si pana atunci, Festivalul Enescu a reunit inca o data nume importante in salile de concert: Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Mircea Basarab, Constantin Bugeanu și Antonin Ciolan, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Radioteleviziunii, Orchestra Filarmonicii din Cluj, Corul Madrigal, Cvintetul George Enescu sau Cvartetul Muzica, dar si ansambluri internationale celebre: Filarmonica din Los Angeles, Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat din Moscova, Baletul Operei Mari din Paris, Nonetul Ceh si Cvartetul Tatrai.

Artisti precum Van Cliburn, Isaac Stern, Claire Bernard, Friedrich Gulda, David Oistrah, Mstislav Rostropovich, Zubin Mehta, Kiril Kondrashin si Kurt Masur s-au remarcat la aceasta editie.



Isaac Stern, dedicatie autograf- editia din 1967 a Festivalului Enescu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)

Van Cliburn, pianist american, devenit celebru odata cu castigarea  Concursului International de pian "Ceaikovski" de la Moscova a fost si el prezent pe scena la cea de-a treia editie a Festivalului George Enescu. Cliburn a cantat, de-a lungul carierei sale pentru regi si presedinti, inclusiv pentru sefii de stat americani Harry S. Truman si Barack Obama.

In ciuda dificultatilor din contextul regimului comunist, Festivalul George Enescu reuseste pentru inca un an sa isi mentina prestigiul si sa puna Romania pe harta culturala internationala.

  • A cincea editie.  Festivalul Enescu il sarbatoreste pe Beethoven

In anul 1970 se implineau 200 de ani de la nasterea lui Ludwig van Beethoven, prilej excelent pentru ca, la cea de-a cincea editie, Festivalul Enescu sa ii aduca un omagiu marelui compozitor. De data aceasta, Beethoven a fost in lumina reflectoarelor, pe scenele, deja cunoscutului festival,  fiind interpretate 12 dintre lucrarile acestuia.



Andre Previn, pianist, dirijor si compozitor germano-american, prezent la editia din 1970 a Festivalului George Enescu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)


Pentru prima data, Festivalul Enescu extinde gama instrumentelor soliste de la pian, vioara si violoncel la harpa si flaut.

Astfel, pe scenele festivalului de la Bucuresti urca in 1970 celebrul harpist spaniol, Nicanor Zabaletta si flautistul francez  Jean Pierre Rampal, creditat ca "a adus flautului popularitatea unui instrument solo, popularitate pe care nu o mai avea  din secolul al 18-lea".
 (Pearson, Richard (21 May 2000). "Flutist Jean-Pierre Rampal Dies at 78". The Washington Post. Retrieved 2007-08-28).

A cincea editie aduce cu ea si o surpriza: Orchestra Simfonica din Londra, cel mai important ansamblu simfonic inviatat la festival, nu a avut suficient spatiu in Sala Mare a Palatului :)

“Ceea ce este important in arta, este sa vibrezi tu insuti si sa-i faci si pe ceilalti sa vibreze”, credea George Enescu.

Festivalul, in primii sai 5 ani de existenta, a reusit sa sustina simtirile lui Enescu in ceea ce priveste muzica si, bineinteles, sa continue traditia si in editiile urmatoare.

Acest material a fost realizat cu sprijinul Enel


Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, perla a coroanei Marinei americane, s-a stricat in Canalul Panama

USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, "perla a coroanei" Marinei americane, s-a stricat in canalul Panama, acolo unde se gasea in drum spre baza navala din San Diego, a anuntat Marina Statelor Unite.
4321 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Excepțional articolul (Sâmbătă, 12 septembrie 2015, 11:02)

    ploiesteanu [utilizator]

    Mulțumim mult.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă