Romania intelege cauzele economice pe baza carora consortiul de la Sah Deniz a optat pentru o alta ruta de export al gazelor catre Europa decat Nabucco si se va concentra pe alte proiecte cu autoritatile din Azerbaidjan, precum AGRI si investitii ale companiei SOCAR in Romania, afirma premierul Ponta. Declaratia a fost sustinuta la finalul discutiei avute cu vicepremierul din Azerbaidjan, Yagub Eyyubov.

"Intelegem motivele economice pentru care a fost ales proiectul TAP, nu Nabucco, dar cu atat mai mult trebuie sa avem alte proiecte economice de succes, printre care AGRI - si este momentul sa avansam cu acest proiect pe termen mediu si lung - si implicarea companiei nationale SOCAR in investitii concrete in Romania", a spus Ponta, aflat in vizita oficiala in Azerbaidjan, potrivit Mediafax.

El a anuntat ca ministrul azer al Energiei va veni la Bucuresti in luna septembrie pentru a discuta cu autoritatile romane despre aceste proiecte.

Proiectul Nabucco West, in care este implicata si Romania, a pierdut cursa pentru gazele extrase din Marea Caspica, de la Sah Deniz (Azerbaijan), consortiul care opereaza exploatarea optand pentru o alta ruta de export, TAP (face legatura intre Turcia si Italia, tranzitand Grecia, Albania si Marea Adriatica).

Exploatarea gazeifera de la Sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia).

Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, dupa retragerea grupului Gazprom din cursa, potrivit presei internationale. Privatizarea DESFA a fost unul dintre obiectivele convenite in acordul de finantare externa incheiat de Grecia cu UE si FMI.

Miercuri, Departamentul Energiei din Ministerul Economiei a anuntat ca Romania analizeaza, dupa ce proiectul Nabucco a esuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale si conectarea la piata regionala de profil, iar gazele din Marea Neagra si cele de sist au potentialul de a creste independenta energetica nationala.

Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan in Georgia si lichefierea intr-un terminal care ar urma sa fie construit pe tarmul georgian al Marii Negre, de unde sa fie transportat pe mare in Romania. In terminalul din Romania ar avea loc regazeificarea si transferul in sistemul national de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern. Investitia in proiectul AGRI este estimata intre 1,2 miliarde euro si 4,5 miliarde euro, in functie de capacitatea de transport.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, afirma, in luna februarie, ca AGRI "stagneaza putin" si nu din cauza Romaniei. In 2011, oficiali ai Guvernului afirmau ca au in vedere atragerea Turkmenistanul ca furnizor de gaze naturale pentru proiectele Nabucco si AGRI.

In cursul vizitei, premierul Ponta s-a intalnit si cu presedintele azer, Ilham Aliyev.