Top 4 investitii prioritare ale Ministerului Economiei

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Miercuri, 29 decembrie 2010, 11:23 Economie | Energie

Realizarea centralei hidroelectrice Tarnita-Lapustesti este primul proiect dintr-un top 4 cu investitiile prioritare pe 2011 realizat de Ministerul Economiei. Pe urmatorele locuri se afla Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, Interconectorul Azerbaijan-Georgia Romania (AGRI) si proiectul demonstrativ pentru captarea si stocarea carbonului la SC Complexul Energetic Turceni, potrivit unor informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro. Premierul Emil Boc a cerut, recent, de la fiecare minister in parte o lista cu cate 4-5 proiecte mari de investitii, planificate pentru 2011.

  • Obiectivul de investitii centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnita-Lapustesti

"Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti presupune asigurarea de fonduri de investitii de peste 1,164 miliarde euro (fara TVA) si este prevazuta a se face prin atragerea in mod transparent a capitalului privat al companiilor cu bonitate si forta financiara", precizeaza Ministerul Economiei.

Investitia necesara pentru racordarea la sistemul energetic national a CHEAP Tarnita-Lapustesti a fost evaluata la 135 milioane euro urmand a fi introdusa in planul de investitii al Transelectrica SA.

Stadiul actual SC Hidroelectrica a angajat prin procedura de licitatie restransa, un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanta SRL, HydroChinaZhongNan Engineering Corporation, Banca Comerciala Romana SA) pentru servicii de consultanta juridice, financiare, comerciale si tehnice in vederea selectarii de investitori si a infiintarii societatii comerciale si tehnice in vederea selectarii de investitori si a infiintarii societatii comerciale
pentru realizarea obiectivului Tarnita-Lapustesti. Contractul de consultanta in valoare de aproximativ 5 milioane euro a fost semnat pe 25 august 2010.

  • Proiectul Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda

"Finalizarea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda va aduce Romaniei un plus de putere instalata de cca 1.400 MW ce va asigura practic dublarea productiei nationale de energie electrica din surse nucleare", precizeaza Ministerul Economiei.

Pentru realizarea acestui proiect estimat la 4 miliarde euro a fost creata societatea ENERGONUCLEAR. Actionariatul ENERGONUCLEAR era format din: Nuclearelectrica SA 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, cate 9,15% iar ARCELOR MITTAL si IBERDROLA cate 6,2%.

In septembrie, grupul CEZ a decis sa se retraga, pana la sfarsitul acestui an, din proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Adrian Borotea, directorul de afaceri corporative al CEZ Romania, a declarat ca a existat un "concurs de proiecte" la nivelul grupului si in urma unei analize s-a decis renuntarea la proiectul de la Cernavoda. Pe zona energiei nucleare, grupul CEZ isi va concentra investitiile in Cehia si Slovacia.

In perioada urmatoare, participatia CEZ ar urma sa fie impartita intre ceilalti actionari sau preluata de catre alti investitori interesati. Intre timp, Comisia Europeana a emis o opinie favorabila referitoare la finalizarea Unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda, in conformitate cu prevederile Articolului 43 din Tratatul EURATOM. CE a remarcat faptul ca investitia indeplineste obiectivele din Tratatul EURATOM si contribuie la dezvoltarea mixului energetic din regiune, iar autoritatile romane in domeniu vor asigura implementarea tuturor recomandarilor CE.

  • Interconectorul Azerbaijan-Georgia Romania (AGRI)

Proiectul AGRI implica transportul gazelor naturale azere lichefiate prin Georgia cu traversarea Marii Negre. Interconectarea energetica a Asiei Centrale cu Piata Europeana presupune constructia a doua terminale (de lichefiere-respectiv regazeificare) in Georgia si Romania. Sunt in curs de finalizare demersurile legate de inregistrarea AGRI LLG Project Company la Registrul Comertului. Societatea va avea sediul la Bucuresti, va fi inregistrata ca societate romana si va avea urmatorul actionariat: ROMGAZ (Romania), SOCAR (Republica Azerbaijan) si GOGC (Georgia) fiecare companie detinand 33,33% din capitalul social al societatii, urmand ca ulterior partea ungara sa se alature acestei societati, cota fiecarui actionar urmand sa fie de 25% din capitalul social.

Potrivit Ministerului Economiei, Comisia Europeana a "receptionat pozitiv" posibilitatea includerii AGRI pe lista proiectelor prioritare care ar urma sa fie finantate de UE.

Reprezentantii autoritatilor romane au spus in mai multe randuri ca AGRI e cel mai ieftin proiect la alternativele de transport al gazelor naturale catre Europa din Marea Caspica si Asia Centrala. Dupa un an de negocieri, cele trei tari au semnat in septembrie un acord privind infiintarea unei companii de proiect care va avea sediul la Bucuresti.

Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan) - Kulevi (Georgia) - Constanza (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere. Intr-o prima faza, ar putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze.

  • Captarea si stocarea carbonului la Turceni

Proiectul demonstrativ pentru captarea si stocarea carbonului in Romania pentru blocul 6 de 330 MW, bloc existent, reabilitat, cu functionare pe lignit, la SC Complexul Energetic Turceni este evaluat la aproximativ 1 miliard de euro. Potrivit Ministerului Economiei, va fi pus in functiune pe 31 decembrie 2015, urmand sa fie captate circa 1,2 milioane de tone de CO2 pe an. Operatorul de stocare va fi Romgaz, iar operatorul de transport va fi Transgaz.


Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

3035 vizualizari

  • +7 (7 voturi)    
    Hopa - planuri pe mai departe de ziua de mâine? (Miercuri, 29 decembrie 2010, 11:31)

    Wasile [utilizator]

    Sunt plăcut impresionat - se găsesc timp și resurse și pentru alte lucrări, mai puțin ajutor social și pomeni electorale. Ce bine ar fi dacă astea nu ar fi excepția, ci regula. Să vedem tot timpul articole legate de proiecte economice de anvergură, de la infrastructură de transport la energie.
  • -3 (3 voturi)    
    1,164 miliarde euro (Miercuri, 29 decembrie 2010, 11:47)

    cris [anonim]

    Cred ca e o greseala... PIB-ul Romaniei in 2009 a fost 115 miliarde eur.
    • +1 (1 vot)    
      este 1 miliard (Miercuri, 29 decembrie 2010, 12:32)

      masteryodda [utilizator] i-a raspuns lui cris

      1 miliard 164 milioane nu 1164 miliarde
    • +1 (1 vot)    
      Citeste mai atent (Miercuri, 29 decembrie 2010, 13:29)

      Valeriu S. [utilizator] i-a raspuns lui cris

      Este vorba de 1,164 miliarde de euro, nu 1.164 miliarde de euro. In primul caz se traduce un miliard o suta saizeci si patru de milioane de euro, iar in al doilea caz inseamna o mie o suta saizeci si patru de miliarde de euro.
    • +1 (1 vot)    
      Răspuns lui Cris (Miercuri, 29 decembrie 2010, 15:36)

      A.Pănoiu [anonim] i-a raspuns lui cris

      Laurici are dreptate cu evidenţă, Cris! Eu ştiu că, acuma, e la modă să scrii numerele "pe anglosaxoneşte", inversând valorile avute de punct şi respectiv de virgulă. Cu toate astea, în sistemul tradiţional continental (căruia îi aparţinem şi noi) "virgula" e virgulă, şi "punctul" punct. Astfel, "1,164 miliarde" va însemna întotdeauna, exact aşa cum au scris şi redactorii Hotnews, "un miliard una sută şaizeci şi patru milioane". În niciun caz nu ai voie să citeşti numărul respectiv ca însemnând "una mie una sută şaizeci şi patru miliarde". Pentru asta ar fi trebuit să stea scris "1.164 miliarde", în ciuda a ceea ce vedem frecvent pe bonurile fiscale, display-urile bancomatelor ori pe extrasele de cont...
  • 0 (0 voturi)    
    Termocentrale (Miercuri, 29 decembrie 2010, 13:14)

    Dan [anonim]

    Pe lignit ? De ce nu cele pe huila stim si noi ca lignitul este slab (pamant) .
  • 0 (0 voturi)    
    sifon (Miercuri, 29 decembrie 2010, 19:01)

    Florin Oprea [anonim]

    O mare hotie; asta vara proiectul costa 500 milioane, acum depaseste miliardul. Si pentru ce: sa facem cadou unor neispraviti din Romania si firmei Alstom. Marii "specialisti" din ME, ISPE si Geoecomar, satui de banii papati prin diferite proiecte, de excursiile pe afara, au gindit o afacere in stil mare: sa bage CO2 sub pamint si sa faca asta pe cheltuiala statului roman. Alstom se alege cu o tehnologie verificata si la noi pe care apoi, daca vreodata se va decide (undeva dincolo de 2030) captarea si stocarea CO2 de la termocentrale ne-o va vinde evident pe bani frumosi. Dupa ce, repet, am platit ca prostii sa experimenteze la noi. Si dupa ce cheltuim miliardul asta pe investitie (apropo, nu s-a facut nici o licitatie, Alstom a luat-o moca) se consuma circa 20% din energia produsa pentru a absorbi CO2. La asta se adauga costurile de transport si stocare, inca vreo 5%. Mai mult chiar, o mare specialista de la ISPE e cazuta pe spate ca Romania are un mare avantaj, din costurile de operare numai 7% sunt pentru transport. Restul ... Culmea este ca directorul unui astfel de proiect e un tinar care cu doua luni inainte de numire nici nu auzise de captarea CO2. Toata lumea de pe acest lant este multumita, mai cheltuie niste bani fara sa ii intrebe nimeni cu ce eficienta. Catavencu cu "sa avem si noi faliti nostri" e cum nu se poate mai potrivit pentru a-i caracteriza (adica sa avem si noi captarea noastra de CO2, ca e de bon ton si da bine la imagine). Cu banii astia se faceau citeva grupuri energetice, de putere mult mai mare decit 330 MW, cu randamente duble si in felul acesta s-ar fi redus si emisia de CO2, evident la jumatate. A se vedea centrala construita de Petrom la Petrobrazi. Si nici nu mai plateam pamintul extras din Oltenia la pret de carbune. Atentie, chiar daca s-ar putea accepta aceasta idee, exista firme pe plan mondial mai bine plasate decit Alstom sa capteze CO2 (printre ele si firma care a inventat procedeul, acum multi ani!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă