​Modelul german. Cum a reusit un director al Volkswagen acuzat de coruperea sindicatelor sa dinamizeze piata fortei de munca din Germania

de George Stefan     HotNews.ro
Luni, 27 februarie 2012, 13:03 Economie | Finanţe

Peter Hartz, parintele reformei pe piata muncii, si un protestatar
Foto: Mediafax
Intr-o Europa macinata de criza, Germania face nota discordanta. Datele macroeconomice arata o dinamica excelenta a economiei si, in mod special, o situatie foarte buna pe piata muncii. Surprinzator insa, cu doar zece ani in urma aceeasi piata a muncii din Germania era in pragul colapsului. Euforia reunificarii Germaniei se transformase intr-o lincezeala ne-productiva, incetinind si cresterea economica. Atunci a intrat in scena Peter Hartz, directorul de resurse umane al Volkswagen, pe care ex-cancelarul social-democrat Gerhard Schroeder l-a pus in fruntea unei comisii care sa reformeze piata muncii.


Saptamana trecuta, Oficiul pentru Statistica din Germania a publicat cifrele definitive cu privire la economie pentru anul 2011. Acestea aratau urmatoarele:
  • crestere a Produsului Intern Brut de 3%, chiar daca in ultimul trimestru s-a inregistrat o contractie de 0,2% fata de trimestrul trei
  • deficit al bugetului guvernamental in anul 2011 de 1%, in scadere fata de valorile de 3,2% din anul 2009 si de 4,3% in 2010
  • surplus record al bugetului de asigurari sociale (asigurari de sanatate, pensii si somaj) de 15,1 miliarde de euro
  • rata a somajului de 6,7% si cresterea populatiei active
 
In figura de mai jos este evidentiata evolutia produsului intern brut si a ocuparii (rate de crestere fata de trimestrul anterior, serii ajustate sezonier). Se observa ca pana in trimestrul doi din anul 2008 economia Germaniei a avut rate de crestere a PIB inferioare ratei de crestere a ocuparii, acest ritm revenind apoi dupa trimestrul 1 din 2010, cand se inregistreaza o evolutie a ratei ocuparii relativ superioara ratei de crestere a productiei. In general, se considera ca piata muncii isi revine la cel putin doi ani de la o scadere economica abrupta, asa cum a avut loc in trimestrul 1 din 2009.



Germania: Evolutia PIB / ocuparea fortei de munca (Sursa: Eurostat)

Cum a ajuns Germania la o  piata a muncii atat de dinamica?

Aceasta evolutie vine ca o consecinta a reformelor Hartz (2003-2006), care au reorganizat serviciile privind ocuparea fortei de munca, au schimbat sistemul de reglementare in domeniul angajarii, modul de obtinere a ajutorului de somaj si, respectiv, de  acordare a diferitelor beneficii sociale. Prin aceasta initiativa s-a avut in vedere o reforma graduala a pietei muncii, care a vizat principalii participanti: guvern, indivizi si companii. Finantarea programelor au fost sustinuta prin veniturile proprii si prin sumele atrase de la Fondul Social European.

Dupa 1990, Germania a aratat ca nu este capabila sa beneficieze de conditiile favorabile ale economiei globale. Intre 1991 si 2003, produsul intern brut a crescut doar cu 18 procente, ceea ce reprezinta aproape jumatate din cresterea pe care Marea Britanie (35%) sau Olanda (34%) au avut-o in aceeasi perioada. Automat, ratele scazute de crestere economica nu au putut crea locuri de munca.

Primul eveniment important din aceasta perioada a fost reunificarea din 1990, care a crescut cu o treime forta de munca. O mare parte dintre noii lucratori veniti din Germania de Est erau insa pregatiti inadecvat cerintelor si nu puteau fi imediat angajati intr-o economie de piata deschisa. De asemenea, diferentele dintre veniturile ridicate din Vest si cele scazute din Germania de Est necesitau ajustari cat mai rapide, ceea ce a dus si la o dependenta puternica de transferurile din Vest catre Est. In acest context, statul german era constrans si de respectarea criteriilor de la Maastricht.

Un al doilea element important este reprezentat de faptul ca doar o parte mica din somajul german era generat de catre fluctuatiile ciclice ale economiei, studiile aratand ca factorii structurali erau cei care aveau rolul decisiv in problema somajului.

In al treilea rand, somajul structural si durata nelimitata a perioadei in care se primea ajutorul de somaj ducea la rate ale somajului pe termen lung ridicate, in timp ce sanctiunile pentru statutul de somer  pe timp indelungat au fost rar implementate.

Cum numarul somerilor a fost in continua crestere in anii 90, sistemul de securitate sociala risca sa intre in colaps, iar nevoia de o reforma cuprinzatoare a politicilor si a sistemului institutional devenise urgenta. Atat mediul academic, cat si cel politic au criticat sistemul de beneficii pentru ca acesta a descurajat munca, a condus la o crestere a somajului pe termen lung si a deteriorat astfel abilitatile lucratorilor, care nu mai corespundeau cerintelor de pe piata muncii.

Prin urmare, se impunea o schimbare puternica a politicii ce privea piata muncii, iar aceasta a debutat la inceputul deceniului trecut. Existau trei piloni pe care se sprijinea initiativa Hartz:

1. Cresterea eficientei serviciilor si masurilor de pe piata fortei de munca prin reorganizarea agentiilor locale de ocupare, crearea unor semi-piete (de exemplu, introducerea unui sistem de vouchere pentru serviciile de plasare pe piata muncii si pentru training, prin care fiecare individ putea alege un alt serviciu de plasare a fortei de munca privat, daca serviciul public la care se adresase initial nu i-a putut gasi un loc de munca dupa sase saptamani de la intrarea in somaj; in schimb, firma privata primea dupa angajarea individului o anumita suma), stabilirea unor obiective mai clare si evaluari consistente (calitative, cantitative) ale programului.

2. Activarea persoanelor aflate in somaj prin reorganizarea sistemului de beneficii sociale, aplicarea de sanctiuni, un mix nou de politici cu accent pus pe masuri care necesita un comportament proactiv al somerului si responsabilizarea acestuia, precum si rentabilizarea muncii (motivarea prin salariu sau alte stimulente).

3. Incurajarea cererii de forta de munca prin dereglementarea pietei muncii. Astfel au fost dereglementate sectorul contractelor temporare  si sectorul contractelor pe perioada determinata.


Sub acesti trei piloni mentionati mai sus au fost luate masuri ca:


·    Reducerea duratei de acordare a ajutorului de somaj
·    Restrictionarea criteriilor pentru care se pot declina job-urile oferite (in cazul in care locurile de munca oferite sunt respinse, presiunea se muta acum pe cel care se afla in cautarea unui loc de munca, nu pe centrul la care s-a adresat pentru  gasirea unui job)
·    Reducerea prestatiilor pentru somerii de lunga durata
·    Fuzionarea fondului  de asigurari sociale din care se plateau ajutoarele de somaj cu cel de asistenta sociala
·    Cresterea flexibilitatii firmelor:
  • sistemul de negociere colectiva de la nivel regional a fost slabit, permitand firmelor o mai mare putere de negociere in relatiile cu angajatul
  • acceptarea unor  clauze referitoare la timpul de munca (promovarea programului variabil)
  • sprijinirea treptata a contractelor pe perioada determinata si a celor cu program de lucru temporar. Trebuie mentionat ca guvernul a precizat ca lucratorii care sunt in aceste program atipice de lucru sa nu fie discriminati de catre angajatori, in favoarea celor care sunt cu program de lucru normal.

·    Legislatia pentru angajatii cu contract de munca nedeterminat a ramas relativ stricta
·    Inregistrarea timpurie a persoanelor care vad drept iminenta intrarea in somaj
·    Orientarea spre pregatirea profesionala continua
·    Programe de incurajare a angajarii persoanelor in varsta (firmele care angajau lucratori peste 55 de ani nu contribuiau la asigurarile de somaj)
·    Introducerea asa-numitelor "Minijobs" si "Midijobs". Prima categorie reprezinta joburi platite cu sume sub  400 de euro pe luna si sunt exceptate de la contributiile sociale, iar cea de-a doua categorie vizeaza joburile remunerate cu sume intre 400 si 800 de euro pe luna, unde contributia creste gradual,  de la 0% pentru un venit de 400 de euro, pana la 100% din valoarea contributiei pentru un salariu de 800 de euro.
·    Crearea unei noi forme de subventii salariale. Daca un somer accepta un loc de munca mai slab platit decat ultimul loc de munca pe care l-a avut,  guvernul se angajeaza sa ii plateasca 50% din aceasta diferenta pentru intreaga perioada in care individul ar fi ramas la statutul de somer.

Acest ansamblu de masuri, care cel putin dupa finalizarea implementarii - in anul 2006 - nu a aratat imbunatatiri semnificative ale pietei muncii, a permis ca guvernul german sa poata raspunde recesiunii din 2009 prin masuri care au limitat influenta scaderii economice asupra pietei muncii. Contractele de munca ”atipice” (part-time, pe perioada determinata sau temporare) au crescut treptat ca pondere in totalul contractelor de munca.

De exemplu, persoanele angajate cu un contract pe termen scurt inainte de recesiune, in anul 2008, erau in numar de 50.000, iar in mai 2009, dupa caderea semnificativa a productiei din primul trimestru al anului, acesta a ajuns la 1.4 milioane.

Chiar daca mai multi lucratori munceau in medie mai putine ore, aceasta a dat posibilitatea unei rate a ocuparii care sa nu fie afectata de scaderea productiei si scaderea cererii agregate de bunuri si servicii.





Germania: Relatia Evolutia PIB vs Ore lucrate vs Rata ocuparii (sursa: Oficiul Federal de Statistica si Eurostat)





Germania: Relatia dintre activitatea economica, somaj si ocupare (sursa: Oficiul Federal de Statistica si Eurostat)

De asemenea, un alt plus important pe care se bazeaza evolutia economiei Germaniei priveste cresterile salariale nominale din ultimul deceniu. Acestea au fost moderate, in timp ce cresterea  salariilor reale a fost mai mica decat cresterea productivitatii muncii (vezi figura de mai jos). Acest lucru a ajutat si politica monetara a bancii centrale, pentru ca nu genereaza presiuni inflationiste.




Germania: Relatia dintre productivitate si cresterea salariilor (sursa: Oficiul Federal de Statistica si Eurostat)

Cine a fost Peter Hartz?

Peter Hartz, cel care da numele reformei, a fost directorul departamentului de resurse umane al companiei Volkswagen. Aici a castigat recunoasterea internationala pentru politica sa inovatoare din domeniul resurselor umane din anii 90.

Ideea acestuia, care a fost implementata cu succes, propunea un plan cu program flexibil de activitate pentru productia modelului Touran la intreprinderile VW din Wolfsburg. In acea perioada s-a facut cunoscut publicului larg cu sloganul “De 5000 de ori, 5000” care face referire la cei 5.000 de someri care au fost platiti cu 5.000 de marci germane (aproximativ 2500 de euro la acea data) pe luna pentru a produce vehiculul.

El a introdus si programul de 4 zile de lucru pe saptamana, program numit “compania care respira” (breathing company) si care urmarea reducerea orelor de lucru si a platilor efectuate, pentru a evita concedierile masive.
Hartz a aratat ca procedurile moderne de productie, rutele noi de distributie si programele de training inovatoare pot fi folosite pentru a crea masini competitive care sa se impuna pe plan international.

In plan politic, Hartz a fost consilier al cancelarului german Gerhard Schroder, in mandatul caruia a si realizat reforma pietei muncii. Scopul programului era de a crea 2 milioane de locuri de munca pentru someri in trei ani.
In acea vreme el declara, citat de Deutsche Welle:”Nu vom primi cadou un mare miracol cu sute de mii de locuri de munca. Mai degraba, trebuie sa avem o strategie de furnica, prin care vom vedea crearea unui job dupa altul,  si in care ne uitam la produse si servicii competitive si comercializabile. Pentru acest lucru avem nevoie de resurse si de infrastructura.”

Hartz a demisionat in anul 2005, dupa ce au fost descoperite anumite nereguli desfasurate in zona sa de responsabilitate in cadrul Volkswagen : dare de mita catre manageri de la diferite societati fictive pentru a face afaceri imobiliare cu Volkswagen si favoruri acordate sefilor de sindicat. In 2007, dupa ce a recunoscut o parte din acuzatii, a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare si o amenda de 576.000 de euro.



Bibliografie:
1. Peter Hartz: The Father of Germany's Labor Reforms (Deutsche Welle)
2. Before and After the Hartz Reforms: The Performance of Active Labour Market Policy in Germany, 2006
3. Did the Hartz Reforms Speed-Up Job Creation? A Macro-Evaluation Using Empirical Matching Functions
4. Labour Market Developments in  Europe (Comisia Europeana)
5. European Economic Forecast, Autumn 2011 (Comisia Europeana)


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

16041 vizualizari

  • -1 (9 voturi)    
    Ehe (Luni, 27 februarie 2012, 13:38)

    Ovi [anonim]

    S-apai ce, astia sa le zica grecilor cum se face? Astia n-or stii la cat ii ceasu' :)
  • +8 (14 voturi)    
    Model de urmat (Luni, 27 februarie 2012, 13:52)

    Taboo [utilizator]

    Il asteptam pe dl Peter Hartz in Romania. Eu il votez presedinte!
    • +4 (10 voturi)    
      A venit la stat din mediul privat! (Luni, 27 februarie 2012, 13:58)

      Constantin [anonim] i-a raspuns lui Taboo

      Asta-i modelul ce trebuie urmat... de politicieni.
      • +2 (2 voturi)    
        Care parte a modelului (Marţi, 28 februarie 2012, 10:39)

        Bogdan [anonim] i-a raspuns lui Constantin

        Ce cu coruptia sau cea cu reforma :-)
        La prima parte politicienii nostrii il surclaseaza clar. La a doua nu.
        A se citi cu atentie articolul si se va vedea ca un pilon essential a fost diminuarea drastica a rolului sindicatelor (si asta realizata de social - democrati). Deutchland uber ales - chiar si deasupra sindicatelor. Gandire sanatoasa. Si care da roade - se vede.
        • +2 (2 voturi)    
          Ai citit tendentios... (Marţi, 28 februarie 2012, 12:12)

          Observer [anonim] i-a raspuns lui Bogdan

          Multe au fost masurile luate, dar tu ai vazut exact paiul din ochi negand premeditat ditamai buturuga. Nu ai vazut decat exact ceeace lipseste cu desavarsire la noi: puterea sindicatelor. In fapt, e exact pe dos! sindicatele puternice dein Germania sunt garantia existentei clasei de mijloc si a prezervarii puterii de cumparare a germanilor, adica garantia dezvoltarii constante si durabile. Si garantia unei politici mai putin corupte a clasei politice. Exemplul contrar suntem chiar noi: inexistenta de facto s sindicatelor, in speta in mediul privat, duce la inexistenta clasei de mijloc, desi nivelul productivitatii muncii in mediul privat din Ro - si in special in cel multinational - e extrem de apropiat de cel din EU. Nu conteaza cat de mult si bine muncesti ci cat din valoare adaugata se intoarce la tine ca sa poti produce cat mai mult. Ori la noi nu se intoarce nimic, putinul rezultat e facut praf de cireada politica. Mai reflectati, stimate domn...mai profund...
    • +3 (19 voturi)    
      :) (Luni, 27 februarie 2012, 14:14)

      owl [anonim] i-a raspuns lui Taboo

      esti nebun...vrei sa ne apucam de munca? Sloganul votat este sa traim bine, nu sa muncim mult....
    • +4 (4 voturi)    
      nu e bine (Luni, 27 februarie 2012, 16:18)

      danrpd3 [utilizator] i-a raspuns lui Taboo

      Prim Ministru sau macar ministru al muncii!
      Presedinte avem si nu prea are ce/sau cum sa faca - nu are atributii executive ci mai mult de reprezentare!
  • +10 (12 voturi)    
    cateva precizari (Luni, 27 februarie 2012, 14:36)

    casandra [anonim]

    1. In primul rand, pentru o mai buna informare a cititorilor postez aici adresa unui bun studiu comparativ Germania - Franta in toate privintele (economie, fisclaitate, social, piata muncii, exporturi, bugete, etc)

    http://referentiel.nouvelobs.com/file/1170075.pdf

    2. Contributiile sociale pentru minijoburi se platesc integral de catre angajatori. Sunt scutiti doar angajatii. La noi astepata scutiri doar angajatorii...

    3. Numarul total de ore-munca a ramas cam neschimbat in ultimii 7 ani. Dar, datorita noilor forme de angajare, volumul de munca s-a distribuit catre mai multi nemti. Apoximativ 30% din totalul salariatilor fie muncesc cu timp redus, fie au contracte temporare. Oricum, venituri mai mici.

    3. Chiar daca economia a crescut si productivitatea muncii a crescut, veniturile din munca nu au tinut pasul. Ponderea cheltuielilor cu forta de munca a scazut la 61% din venitul national. Se cam plang nemtii ca patronii iau grosul muncii lor. Dar ei nu stiu ca in Romania, cheltuielile cu forta de munca reprezinta 40% din PIB, nu 60%!!!

    Mai multe date despre piata muncii din Germania aveti de la pag. 71 a studiului recomandat mai sus. De observat ca perioada de acordare a ajutorului de somaj este de maxim 1 an de zile pentru persoanele in putere (cei mai in varsta pot primi ajutor de somaj si 2 ani), dar suma este proportionala cu salariul avut anterior, nu este o mizerie raportata la un indicator mai mic decat salariul minim pe economie.
    Ajutorul de somaj al nemtilor este mai mare pentru cei cu copii in intretinere. Ajutorul de somaj este in Germania intre 470 Euro lunar pentru cei fara copii si cu salarii mici si 2910 euro lunar pentru cei cu salarii mari anterior si cu copii.

    Se plang patronii romani ca sunt contributiile sociale platite prea mari. Poate. Dar ele reprezinta in Romania mai putin de 9% din PIB. In Germania, ele reprezinta 13,7% din PIB si se lauda.

    Concluzie: articol util doar daca este consumat cu precautie. Intens manipulator!
    • +4 (6 voturi)    
      Dar mare ura aveti de "patronii romani"... (Luni, 27 februarie 2012, 19:02)

      ion capitalistu' prost [anonim] i-a raspuns lui casandra

      "Se plang patronii romani ca sunt contributiile sociale platite prea mari. Poate. Dar ele reprezinta in Romania mai putin de 9% din PIB. In Germania, ele reprezinta 13,7% din PIB si se lauda."

      Dar numarul de angajati care platesc contributii sociale le-ati numarat? MA REFER LA PROCENTE, nu la valori absolute.

      Nu poti sa pui mai putin de 5 milioane de angajati sa ii plateasca peste 10% din PIB in contul contributiilor sociale. In Germania platesc contributii sociale 25 de procente din populatia tarii? Nu cred

      Procentual Romania e in primele 5 (CINCI) tari din UE la nivelul contributiilor sociale. Un pic sub Germania si Franta, dar nu cu mult. E mult, prea mult pentru o tara care are de recuperat.

      Si inca ceva: o socialista precum dumneavoastra chiar nu poate intelege ca a plange de mila angajatilor si a le asigura numai contracte de munca pe termen nedeterminat, cu clauze beton la intreruperea contractului (pe romaneste, pentru un angajator e al naibii de greu sa dea afara un angajat) NU AJUTA ANGAJATII.

      Numarul de slujbe (la alb) ramane mic. Tinerii si necalificatii fac foamea. Ce a facut omul ala de la WV a fost cu cap: multe contracte flexibile, multe contracte pe termen scurt, pe sume mai mici, dar si cu taxe platite mai mici.

      Pentru o persona cu probleme care vrea sa intre pe piata muncii, acolo e o buna oportunitate. Aia care sunt mai harnici si mai destepti vor profita de acea slujba, chiar prost platita.

      E singura cale sa ajungi ca Germania la 75% rata de ocupare. Legile socialiste nu dau slujbe, tot "porcii" de capitalisti fac asta.

      Si inca ceva: procentul mai mic din PIB pentru salarii arata de fapt structura economica a tarii, nu faptul ca patronii lacomi si isi duc amantele la Monte Carlo in fiecare saptamana din plus-valoarea create de clasa muncitoare ;). E vorba de faptul ca in celelalte economii serviciile ocupa grosul activitatii economice. Romanie mai are mult pana acolo si e cam in media tarilor din est, ma refer la cele din UE.
      • +4 (6 voturi)    
        Imi pare rau (Luni, 27 februarie 2012, 20:05)

        casandra [anonim] i-a raspuns lui ion capitalistu' prost

        Regret daca s-a inteles din textul meu ca as avea resentimente fata de toti patronii romani. Unii dintre ei sunt adevarati eroi in contextul economic actual si se dovedesc si oameni cu angajatii lor. Din pacate, puterea acestor mici patroni onesti si harnici este mica, puterea economica apartine unei specii de patroni-clienti ai politicii, fie ca sunt ei romani sau straini.
        Admit ca un investitor vrea sa obtina acelasi randament al capitalului investit in croitoria din Romania (daca nu chiar mai mult!) cu cel obtinut in industria auto din Germania. La un euro cheltuit cu forta d emunca vrea sa obtina excedent de 1,3 - 1,5 euro pentru sine. Si, daca merge asa de bine investitia in industrii cu valoarea adaugata mica, de ce s-ar mai obosi sa investeasca in industrii care ar asigura si salarii mai bune, dar cu batai de cap?!
        Din pacate, capitalistii romani adevarati nu au capital sa se dezvolte, iar cei care au facut te miri cum capital se comporta incalificabil: fie duc banii in paradisuri fiscale, fie au un consum somptuoar de sultan.
        Despre slujbele part time sau temporare, pot fi de acod cu dumneavoastra, daca patronii nu abuzeaza si tin cont ca salariatii vizati nu pot face planuri de viata din salariul unei slujbe de 4 ore zilnic.
        In Germania, sistemul de asigurari sociale este, prin lege, finantat nu numai dn contributii sociale, ci si din ecotaxe si o parte din TVA.
        Nu, nu detest capitalistii romani. Deloc, caci cei corecti merita respect si intelegere. Dar cei mai vocali, cei care ocupa ecranele si paginile online si presa scrisa, sunt mai mereu cei neonesti.
      • 0 (0 voturi)    
        Cifre... (Marţi, 28 februarie 2012, 12:29)

        Observer [anonim] i-a raspuns lui ion capitalistu' prost

        Nea Ioane, mata pui problema de parca n-ai sti pe ce lume traiesti... avem 5 milioane de contributori, adica 25%, dar din ce cauza? Oare ce fac restul? O freaca? Ei bine nu prea, caci cel putin alte 3-4 mil contribuie indirect, de afara, si nu de buna voie. Ei au fost fortati, obligati sa plece in lume ca sa nu crape de binele oferit la noi. E penibil sa ne raportam la Germania sau la orice tara UE cara vreme realitatea de la noi e mai degraba una din Evul Mediu. Suntem la mii de ani lumina in spatele conditiilor si sanselor oferite unui angajat din EU cata vreme unica directie de crestere a competitivitatii in Ro este mentinerea salariilor ridicol de mici si supraincarcarea pozitiilor peste schema de personal. Caci da, in Ro, in multinationale, productivitatea muncii e destul de apropiata de cea de in EU (ba chiar o depaseste de multe ori!), dar timpul de lucru este cu mult mai mare, iar de salarii si de conditii nici nu mai trebuie sa vorbim. E o mare minciuna pe care o traim si la care clasa patronatelor nu are niciun raspuns si nu face aproape nimic, caci nu are in conducerea ei oameni cu viziune si cu intelegere a realitatilor. Profitul maximizat primeaza si nu crearea unui mediu perfromant de dezvoltare.
  • +5 (11 voturi)    
    o perspectiva doar economica... (Luni, 27 februarie 2012, 14:43)

    Alexandru Draghici [anonim]

    Marturisesc ca nu am citit articolul cu toata atentia, fiindca traind in Germania de 21 de ani stiu ca subiectul Peter Harz este un subiect foarte sensibil, iritant, "ein Dorn im Auge", un spin in ochi cum spune germanul.

    D.p.d.v. social acest domn Harz a contribuit la eroziunea sistemului social, la cresterea egoismului in societate, la aducerea a zeci de mii de oameni in conditii de umilinta ca beneficiari nebenvoli ai banilor Harz.

    Acest model nu trebuie copiat in Romania, fiindca Germania a avut cateva decenii in care s-a acumulat bunastarea economica. Asemenea modele ar duce la o acutizare a instrainarii dintre cetateni in Romania... altele trebuie sa fie mecanismele de invigorare a economiei... ele sunt de natura morala... eliminarea mitei, a bacsisului, a minciunii... si astea nu au nevoie de investitii ci doar un om cu coloana vertebrala si cu harul lui Dumnezeu! AMIN!
    • 0 (8 voturi)    
      Eroare (Luni, 27 februarie 2012, 16:01)

      cristian [anonim] i-a raspuns lui Alexandru Draghici

      Subiectul Harz este sensibil doar partidelor de stinga ce isi situaza bazinul electoral in zona somerilor si care striga cit ar cheltui , fara a gindi si de unde ar lua.

      Nota bene, primii 10% din Germania platesc 55% din impozite, primii 40% 94%.

      Unde se poate ajunge atunci cind nu te uiti la cheltuieli, se vede pe la Atena.
  • -2 (4 voturi)    
    "Arbeit macht frei" (Luni, 27 februarie 2012, 15:04)

    Delfinul [anonim]

    Proverbul german "Arbeit macht frei" este parte a conceptului eticii protestante a muncii si despre ....munca.
    Din nenorocire, la noi, politicul a dus dupa "89, termenul si notiunea de MUNCA in ....dictionar.
    Populismul desantat, grefat pe una din trasaturile -latine - romanului precum si "conceptul" ca STATUL trebuie sa aiba grija individului - statul social - au dus la situatia actuala din Romania.
    Ce bine ar fi daca fiecarui parlamentar, membru al guvernului dar si fiecarui individ, locuitor al Romaniei, i s-ar cere sa invete continutul articolului ca pe "TATAL NOSTRU".
    * P.S. - Valabil si pentru slujitorii tuturor bisericilor.
    • +1 (1 vot)    
      Partial.... (Marţi, 28 februarie 2012, 17:57)

      Observer [anonim] i-a raspuns lui Delfinul

      Se vede ca nu lucrati la privat sau in multinationale si ca nu aveti cunostiinta de modul si de ritmul de munca din Ro zilei de azi. Vedeti doar ineficienta celor ce lucreaza la stat (pe buna dreptate!) dar ignorati productivitatea remarcabila a celor care trudesc 10-14 ore /zi in sistemul privat. Aici e de fapt problema: dispretul total fata de munca in Ro se manifesta in primul rand prin dispretul fata de cei care o presteaza, prin supraincarcarea cu sarcini, prin desfasurarea activitatii in conditii la/sub limita legala, prin limitarea posibilitatii de recuperare datorita infim de putinelor zile de concediu pe an (doar 20 fata de minim 30 in EU, si care sunt chiar refuzate de prea multi patroni) si prin salarizare efectiv de batjocura prin raportarea la preturile din Ro - dar in primul rand prin raportarea la productivitatea efectiva - care cel putin in multinationale este la nivel EU!! Aici e marea sfidare fata de munca, impreuna cu ce a ti mentionat d-vstra referitor la asa-zisii demnitari. Munca fara sambrie a devenit lege in Ro. Hotia e incurajata si laudata iar munca e facuta de ocara, e umilita, batjocorita si agresata in toate modurile posibile.
      • 0 (0 voturi)    
        Raspuns la ..."Arbeit macht frei" (Joi, 1 martie 2012, 12:13)

        Delfinul [anonim] i-a raspuns lui Observer

        Cu respectul cuvenit, pentru modul civilizat de a opina in legatura cu ce am postat - fapt rar pe forumuri - va fac cunoscut ca am o vasta experienta in activitati care nu au avut - chiar si inainte de "89 - si nu au nimic de a face cu sistemul bugetar pe care, de asemenea, il cunosc f.bine.
        Cand mi-am exprimat punctul de vedere, am facut trimitere la termenul de munca luat in calcul cand se abordeaza fenomenul economic la nivelul macroeconomiei, al societatii romanesti/tarii, in general, nu particularizand la nivel de intreprindere, indiferent de forma ei, sau, la nivelul "multinationalelor".
        Era si este foarte greu ca intr-o perioada istorica scurta - dupa "89 pana astazi - sa inlocuiesti sau sa transformi directorii instruiti si indoctrinati cu percepte comuniste, in patroni. Majoritatea patronilor si administratorilor provin din randul acestora, nu au cunostintele, calitatile si mai ales arta de a conduce/manageria o afacere, fiind lacomi si vanitosi. Aveti perfecta dreptate privind dispretul - in majoritatea cazurilor - fata de munca si cel care munceste - cu ...eficienta - acolo unde intradevar se munceste. Eficienta deosebeste economiile, iar angajatorul are un rol important ca si angajatul.
        Piata muncii din Romania este asa cum este, datorita conditiilor specifice. Ne-ar trebui zile intregi sa dezvoalam si sa analizam aceste " conditii specifice", conditii care sunt atat obiective cat si subiective. Depinde de cum privim, ne pozitionam si acceptam anumite curente in gandirea economica si nu numai.
        Intre ce ne dorim si ce este in realitate in Romania, la nivelul raporturilor intre angajator si angajat, este cale lunga : de la legislatie, la aplicarea acesteia, pana la mentalitatea celor doua pari.
        V-ati intrebat de ce "MULTINATIONALELE" au venit si au obtinut - atat cat au contabilizat/ declarat - profituri f.mari in Romania ? Raspunsul meu : au venit pentru „legislatia permisiva ”, mentalitatea angajatilor si ...coruptie .
        Toti vrem sa munceim ?
  • 0 (4 voturi)    
    Si (Luni, 27 februarie 2012, 15:11)

    saabo [anonim]

    sa intelegem simplu totul..Germania..cu Franta ,au inchis o piata..in interiorul careia vand doar ei..pentru altii este greu sau foarte greu sa intre...doar prin contrabanda altfel e taxat puternic...au distus economiile ..celor mici..Yugoslavia ...Romania ...Bulgaria
    care sunt decat argati pe ogorul lor!!!! Imperiul franco-german!! Asta e..Seamana foarte bine cu Imperiul Austro-ungar ..ca bulibaseala..functionarime multa ...reglementari peste reglementari!!...Ceilaltise dispara!
    • 0 (2 voturi)    
      serios (Marţi, 28 februarie 2012, 19:53)

      ginel [anonim] i-a raspuns lui saabo

      Atunci de ce mi-e mai simplu sa export soft in Germania decat sa il vand in Romania?
      Pai pentru ca romanul uita sa ma plateasca. Neamtul o face inainte.
  • 0 (2 voturi)    
    ..... keine worten .... (Luni, 27 februarie 2012, 17:12)

    DEUTSCHEMAN [anonim]

    jawoll !
    sehr intelligent !
    deutschland uber alles !

    nu putem, oare, sa-l imprumutam si noi, pe bani fireste(vreau sa zic, fondurile acelea care ni se dau gratis !), pe domnul acesta care, intr-adevar, a dovedit o "expertiza" reala si nu dintr- acelea " clamate pe sticla " !
  • +1 (1 vot)    
    Inedit?! (Luni, 27 februarie 2012, 20:33)

    RTL [anonim]

    Masurile luate seamana cu cele din Romania, numai ca oamenii din Romania, care se prefac ca le aplica, difera foarte mult, in radacina lor spirituala, mintala si conceptuala.Punct.
  • +1 (3 voturi)    
    Lovitura sub centura! (Luni, 27 februarie 2012, 20:36)

    Mambo [anonim]

    Neamtul asta prapadit este un fleac pe langa vajnicul nostru ministru al finantelor, care a obtinut chiar si premiul Oscar, pardon Nobel, pardon...
  • +3 (3 voturi)    
    Mitul masinilor VW se spulbera ! (Luni, 27 februarie 2012, 21:18)

    ion [anonim]

    Sute de masini VW au iesit din iarna sifonate din cauza unui viciu de fabricatie: deformarea portierelor datorita acumularii de gheata in interior ! Producatorul ofera remediere gratuita doar masinilor care au efectuat reviziile la zi si fara depasiri de KM doar in reteaua VW, lucru abuziv si ilegal deoarece avem de a face cu un viciu/defect de caroserie si nu unul de motor.
    Mai multe explicatii/poze gasiti pe http://vwforum.vwforum.ro/topic/65834-usi-deformate-de-la-gheata/page__st__40.
    "Victimile" pot semna o petitie care va fi trasmisa catre VW ROMANIA (Porsche Romania):
    http://www.petitieonline.ro/petitie/10039043
  • 0 (0 voturi)    
    A mers la ei dar nu o sa mearga la noi... (Marţi, 28 februarie 2012, 10:12)

    klaus [anonim]

    din motive de mentalitate si situatie reala a pietei muncii... Pai in Germania nu poti sau nu puteai face nimic din cauza sindicatelor... In Germania angajatul era tinut in puf, e drept ca isi facea treaba... In Germania angajatorul nu isi punea niciodata problema cum sa fure statul sau angajatul la bani... Plecand de la aceste premize era normal ca piata muncii de la ei trebuia echilibrata pentru ca Angajatul avea prea multe drepturi si asta ducea la ineficienta... Suplimentar ideile acestui domn au venit pe un fond de crestere economica neintrerupta si acumulare de plus-valoare... In Romania o astfel de legislatie va duce la o evaziune fiscala mai mare si la nemultumiri sociale masive. De ce? Pai si asa majoritatea patronilor se agita sa nu plateasca taxele sau sa fenteze angajatul si Statul vis-a-vis de obligatiile de plata... Din start o astfel de legislatie va fi folosita ca sa jecmaneasca si mai rau angajatul care oricum e haituit... Nu ma refer la angajatul de la Stat sau Regii sau care lucreaza pe la vreun monopol, ma refer la omul care lucreaza la o firma privata indiferent de patron... Cati romani lucreaza strict 8 ore? Eu cunosc o groaza care lucreaza 10 ore pe zi cel putin si nu primesc nimic in plus pentru acele ore... Stai sa vezi cum ar fi sa fie contractul pe durata determinata... La final datorita abuzurilor patronilor s-ar ajunge la nemultumiri sociale si atunci sa vezi pe unde o scoate Guvernul... Cred ca Romania nu este in situatia Germaniei si un astfel de program ar fi un esec masiv... Deasemenea cresterea economica a Germaniei nu trebuie pusa numai pe seama rezultatelor lor interne cat pe seama politicii lor de expansiune economica... Cu toate legile din lume daca produsul lor brut ar avea structura din Romania nu ar ajunge nicaieri si ar fi in aceiasi situatie economica... Si daca tot vorbeam de asta Romania are nevoie de strategii de dezvoltare economica pe termen lung si mediu pentru a creste nu doar de frectii pe picior de lemn...


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi